România a coborât cu o treaptă, pe locul trei, în topul insolvenţelor companiilor din Europa Centrală şi de Est, numărul acestora reducându-se cu 16,4% anul trecut, la 4.580, în condiţiile în care tendinţa din regiune este de creştere din cauza înăspririi creditării şi încetinirii avansului economic, potrivit unui studiu al agenţiei de consultanţă de credit Creditreform.

În 2010, numărul insolvenţelor din sectorul corporate a crescut cu 19,5% în România.

Topul pe anul trecut este condus de departe de Ungaria, pentru care Creditreform a luat în evidenţă 20.322 de falimente şi alte forme de lichidare, în creştere cu 16,2% comparativ cu 2010. Ungariei îi urmează în clasament Cehia, cu 6.753 insolvenţe, cu 21,5% mai mult decât în anul anterior.

În topul creşterilor insolvenţelor, pe primul loc se află Bulgaria, cu un avans de 114,3%. La polul opus, Letonia a înregistrat o scădere de aproape 67% a indicatorului. De altfel, Letonia, România şi Estonia sunt singurele state din regiune în care numărul insolvenţelor s-a redus.

Pe ansamblul regiunii, indicatorul a avansat cu 6,1%.

“Mediul economic este influenţat mult de criza datoriilor din Europa de Vest. În general, situaţia este foarte tensionată din cauza crizei creditului care devine tot mai accentuată”, notează studiul.

Fondul Monetar Internaţional a redus estimarea de creştere economică pentru Europa Centrală şi de Est pentru acest an de la 1,6% la 1,1% din cauza pericolelor care ar putea veni din zona euro, scrie Bloomberg.

Publicaţia franceză La Tribune a remarcat o diferenţă majoră între nordul Europei, unde numărul numărul falimentelor din sectorul corporate a scăzut, şi estul şi sudul continentului, unde numărul a crescut.

Progresele României punctate de raport:

„DNA a continuat să funcţioneze ca un serviciu eficace de urmărire penală în cazurile de corupţie la nivel înalt. În 2011, a crescut numărul trimiterilor în judecată, al hotărârilor judecătoreşti şi al condamnărilor.“

„În 2011 au fost pronunţat 158 de hotărâri judecătoreşti definitive în cazuri sesizate de DNA, în comparaţie cu 85 în 2010“.

„Bugetul ANI a fost majorat semnificativ şi instituţia a atras fonduri UE importante.“

„Numărul rezultatelor pozitive obţinute de ANI a crescut în ultimele luni. Din 2010 până în prezent, ANI a depistat 18 cazuri de averi potenţial nejustificate, în valoare totală de 5,7 milioane de euro, 23 de cazuri de conflicte de interese de natură administrativă şi 118 cazuri de incompatibilităţi.“

„În luna noiembrie, un politician a fost exclus din partidul din care făcea parte în momentul în care a fost lansate împotriva lui o anchetă penală privind corupţia la nivel înalt a fost considerat un exemplu convingător de asumare eficace a răspunderii publice.“

„Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a adoptat o serie de măsuri entru a asigura o mai mare celeritate în derularea proceselor în cazurile de corupţie la nivel înalt, în special a clor în care exista riscul împlinirii termenelor de prescripţie. (…) În cursul anului 2011 au fost soluţionate 15 acţiuni în primă instanţă la nivelul Camerei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, comparativ cu doar două astfel de cazuri în anul 2010.“

Reproşurile CE aduse României:

„Trebuie asigurată la nivel general respectarea termenelor legale de motivare a hotărârilor judecătoreşti, în special pentru că există riscul ca, în unele cazuri de corupţie la nivel înalt, tergiversarea motivărilor să atragă prescrierea cazului prin amânarea psobilităţii introducerii căilor de atac“.

„Analiza sentinţelor judecătoreşti în cazurile de corupţie la nivel înalt indică faptul că pedepsele aplicate rămân adesea aproape de limita juridică minimă, iar în peste 60 % din cazuri, executarea pedespselor este suspendată.“

„O serie de cercetări penale recente în care au fost implicaţi înalţi magistraţi a suscitat rezerve cu privire la hotărârea şi capacitatea Consiliului Superior al Magistraturii de a asigura integritatea şi răspunderea magistraţilor. Într-un caz important de suspiciune de corupţie la nivel înalt, autorităţile judiciare nu l-au demis pe judecătorul în cauză dintr-o poziţie de conducere.“ Comisia se referă la judecătoarea Victoria Bîrsan, şefa Secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, acuzată că ar fi primit foloase de un om de afaceri în schimbul facilitării soluţionării favorabile a unor dosare aflate pe rolul secţiei.

„Modul în care s-a asigurat urmărirea judiciară şi a administrativă a cazurilor cercetate de ANI nu a fost pe de-a-ntregul pozitivă. (…) Tentativele de a ridica semne de întrebare cu privire la independenţa juridică şi instituţională a ANI a abătut, de asemenea, atenţia de la eforturile de consolidare a rezultatelor pozitive obţinute de ANI. Faptul că urmează să fie numit un nou preşedinte al ANI reprezintă o oportunitate de a sublinia stabilitatatea instituţională şi integritatea ANI.“

„Şase parlamentari condamnaţi în cazuri de corupţie participă în continuare, ca membri activi, la şedinţele parlamentului.“

„Trebuie să se demonstreze în continuare rezultate convingătoare în ceea ce priveşte recuperarea produselor provenite din săvârşirea de infracţiuni.“

Opozitia va ataca la Curtea Constitutionala decizia Parlamentului de investire a guvernului Mihai Razvan Ungureanu, daca va constata ca nu au fost respectate procedurile de audiere a ministrilor, in conditiile in care mai multe comisii parlamentare nu au avut cvorum la audierile de miercuri, a anuntat liderul PSD, Victor Ponta.

……

f) absentarea, nemotivată şi în mod repetat, de la lucrările Senatului.”

Astfel incat , niciodata USL nu va putea sa invoce in actul prin care ar sesiza CCR ca avizele consultative date de comisiile parlamentare la investirea Guvernului Ungureanu, ca NU A FOST CVORUM intrucat nu isi vor putea invoca propria TURPITUDINE in fundamentarea unui demers in fata unei instante asa cum este CCR. Adica pe romaneste nu poti sa dai tu gaura in barca, si tot tu sa ceri sa fie cercetati pentru scufundarea ei cei care au ramas si au incercat sa duca pasagerii la mal.

Kassimatis, un contabil la baza, in varsta de 57 de ani, trebuie sa dea guvernului inapoi 952 de milioane de euro (1.23 miliarde de dolari), fonduri deturnate prin intermediul sistemului de audit al tarii, care s-a dovedit a fi unul extrem de slab.

Site-ul de stiri iefimerida informeaza ca pe numele acestuia a fost emis un mandate de arestare. Are de infruntat 504 ani de inchisoare.

“Schema” lui Kassimatis a inceput in 1993, cand a inceput sa creeze companii pentru a taxa guvernul pe restiturile de TVA. Se pare ca folosea conturi offshore pentru a nu fi descoperit.

Proportiile fraudei au inceput sa se vada in 2001, cand a fost demarata o ancheta in cazul sau. Pana cand justitia din Grecia sa pregateasca inaintarea acuzatiilor impotriva a zeci de functionari fiscali si vamali nu a mai fost mult. Cinci dintre acestia au si ajuns dupa gratii. Oamenii de afaceri care au facut echipa cu Kassimatis in toata aceasta poveste au fost de asemenea acuzati.

Insa in loc plateasca pentru toate acestea, in 2004, Kassimatis s-a facut nevazut. A fost ultima data cand autoritatile au mai stiut ceva despre el. Pana in 2009, cand a fost ridicat in timpul unor descinderi ale politiei. Cu greu si-au dat insa seama cine e de fapt.

In tot acest timp, a avut grija sa-si faca diverse operatii estetice pentru a-si schimba infatisarea. Si a facut-o radical, pentru ca atunci cand ziaristii au cautat poze cu el pe internet pentru a-si acoperi articolele, omul din ele nu semana deloc cu ce aveau ei acum in fata ochilor.

Odata adus din nou in fata justitiei, au iesit la iveala lucruri urate despre managementul guvernului grec, cu privire la cea mai mare frauda pe taxe fiscal din ultimii ani.

Se pare ca fostul sef responsabil cu colectarea TVA-ului de la Kassimatis nu numai ca a scapat de orice acuzatie, ba mai mult a fost si promovat. 50 de functionari aflati sub el l-au ajutat de Nikos Kassimatis sa-si duca afacerile murdare pana la capat.

Din cauza faptului că o tânără de 29 de ani, din Marea Britanie, suferă de autism, iar IQ-ul său este de 64, un judecător a hotărât că cel mai bine ar fi să o protejeze pe aceasta printr-un ordin care să prevadă ca oricine încearcă să profite de lipsa ei de discernământ, în mod sexual, să fie acuzat de abuz.

Cazul britanicei a fost dezbătut la Curtea de Protecţie, conform DailyMail. Această instanţă a fost înfiinţată special pentru a evita abuzurile de orice natură care ar putea avea loc asupra persoanelor diagnosticate cu boli care dintr-un motiv sau altul nu le pot permite să se protejeze singure.

Eu cred ca aceasta hotarare judecatoreasca este controversata intrucat, practic ea se poate aplica doar in cazul in care, violatorul stia ca persoana in cauza sufera de o asemenea boala si profita cu intentie de acest lucru. Hotararea judecatoreasca este ciudata si prin prisma faptului ca, aceasta decizie nu este necesara in conditiile in care curatorul in grija careia se afla persoana in cauza poate sesiza autoritatile sau acestea din oficiu pot verifica circumstantele in care s-ar produce un asemenea act de agresiune sexuala