Progresele României punctate de raport:

„DNA a continuat să funcţioneze ca un serviciu eficace de urmărire penală în cazurile de corupţie la nivel înalt. În 2011, a crescut numărul trimiterilor în judecată, al hotărârilor judecătoreşti şi al condamnărilor.“

„În 2011 au fost pronunţat 158 de hotărâri judecătoreşti definitive în cazuri sesizate de DNA, în comparaţie cu 85 în 2010“.

„Bugetul ANI a fost majorat semnificativ şi instituţia a atras fonduri UE importante.“

„Numărul rezultatelor pozitive obţinute de ANI a crescut în ultimele luni. Din 2010 până în prezent, ANI a depistat 18 cazuri de averi potenţial nejustificate, în valoare totală de 5,7 milioane de euro, 23 de cazuri de conflicte de interese de natură administrativă şi 118 cazuri de incompatibilităţi.“

„În luna noiembrie, un politician a fost exclus din partidul din care făcea parte în momentul în care a fost lansate împotriva lui o anchetă penală privind corupţia la nivel înalt a fost considerat un exemplu convingător de asumare eficace a răspunderii publice.“

„Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a adoptat o serie de măsuri entru a asigura o mai mare celeritate în derularea proceselor în cazurile de corupţie la nivel înalt, în special a clor în care exista riscul împlinirii termenelor de prescripţie. (…) În cursul anului 2011 au fost soluţionate 15 acţiuni în primă instanţă la nivelul Camerei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, comparativ cu doar două astfel de cazuri în anul 2010.“

Reproşurile CE aduse României:

„Trebuie asigurată la nivel general respectarea termenelor legale de motivare a hotărârilor judecătoreşti, în special pentru că există riscul ca, în unele cazuri de corupţie la nivel înalt, tergiversarea motivărilor să atragă prescrierea cazului prin amânarea psobilităţii introducerii căilor de atac“.

„Analiza sentinţelor judecătoreşti în cazurile de corupţie la nivel înalt indică faptul că pedepsele aplicate rămân adesea aproape de limita juridică minimă, iar în peste 60 % din cazuri, executarea pedespselor este suspendată.“

„O serie de cercetări penale recente în care au fost implicaţi înalţi magistraţi a suscitat rezerve cu privire la hotărârea şi capacitatea Consiliului Superior al Magistraturii de a asigura integritatea şi răspunderea magistraţilor. Într-un caz important de suspiciune de corupţie la nivel înalt, autorităţile judiciare nu l-au demis pe judecătorul în cauză dintr-o poziţie de conducere.“ Comisia se referă la judecătoarea Victoria Bîrsan, şefa Secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, acuzată că ar fi primit foloase de un om de afaceri în schimbul facilitării soluţionării favorabile a unor dosare aflate pe rolul secţiei.

„Modul în care s-a asigurat urmărirea judiciară şi a administrativă a cazurilor cercetate de ANI nu a fost pe de-a-ntregul pozitivă. (…) Tentativele de a ridica semne de întrebare cu privire la independenţa juridică şi instituţională a ANI a abătut, de asemenea, atenţia de la eforturile de consolidare a rezultatelor pozitive obţinute de ANI. Faptul că urmează să fie numit un nou preşedinte al ANI reprezintă o oportunitate de a sublinia stabilitatatea instituţională şi integritatea ANI.“

„Şase parlamentari condamnaţi în cazuri de corupţie participă în continuare, ca membri activi, la şedinţele parlamentului.“

„Trebuie să se demonstreze în continuare rezultate convingătoare în ceea ce priveşte recuperarea produselor provenite din săvârşirea de infracţiuni.“

Din cauza faptului că o tânără de 29 de ani, din Marea Britanie, suferă de autism, iar IQ-ul său este de 64, un judecător a hotărât că cel mai bine ar fi să o protejeze pe aceasta printr-un ordin care să prevadă ca oricine încearcă să profite de lipsa ei de discernământ, în mod sexual, să fie acuzat de abuz.

Cazul britanicei a fost dezbătut la Curtea de Protecţie, conform DailyMail. Această instanţă a fost înfiinţată special pentru a evita abuzurile de orice natură care ar putea avea loc asupra persoanelor diagnosticate cu boli care dintr-un motiv sau altul nu le pot permite să se protejeze singure.

Eu cred ca aceasta hotarare judecatoreasca este controversata intrucat, practic ea se poate aplica doar in cazul in care, violatorul stia ca persoana in cauza sufera de o asemenea boala si profita cu intentie de acest lucru. Hotararea judecatoreasca este ciudata si prin prisma faptului ca, aceasta decizie nu este necesara in conditiile in care curatorul in grija careia se afla persoana in cauza poate sesiza autoritatile sau acestea din oficiu pot verifica circumstantele in care s-ar produce un asemenea act de agresiune sexuala

CEDO si-a prezentat pe 26 ianuarie bilantul activitatilor Curtii si statisticile pe anul 2011, insa acesta nu cuprinde poate cea mai de interes statistica pentru publicul larg, respectiv: totalul sumelor la care a fost obligat fiecare stat in parte ca urmare a “condamnarilor” la CEDO.

Jurisprudentacedo.com a realizat aceasta statistica pentru hotararile pronuntate impotriva Statului roman, iar in urma adunarii tuturor sumele acordate petentilor de Instanta Europeana in toate hotararile pronuntate in 2011 contra Romaniei, rezulta o suma substantiala: 770.966 euro.

Cele mai mari despaguri au fost acordate in urmatoarele cauze:

• Cauza Soare s.a. impotriva Romaniei – 148.291 euro
• Cauza Mosoiu si Pasarin impotriva Romaniei – 98.424 euro
• Cauza Predica impotriva Romaniei – 44.420 euro
• Cauza Asociatia 21 Decembrie 1989 s.a. impotriva Romaniei – 41.000 euro
• Cauza Iorga s.a. impotriva Romaniei – 38.600 euro
• Cauza Balasa impotriva Romaniei – 37.000 euro
• Cauza Ianos impotriva Romaniei – 23.500 euro
• Cauza Celeri impotriva Romaniei – 19.300 euro
• Cauza Fane Ciobanu impotriva Romaniei – 16.750 euro
• Cauza Lautaru impotriva Romaniei – 16.000 euro

Pentru ca premisa procurorilor a fost gresita, Gigi Becali a fost achitat in dosarul privind sechestrarea a trei barbati suspectati de furtul limuzinei sale, judecatorii constatand ca acesta a comandat recuperarea masinii si nu violente la adresa hotilor, tinandu-le lectii de morala.

Instanta suprema arata in motivarea deciziei prin care George Becali a fost achitat pentru sechestrarea presupusilor hoti ai limuzinei sale ca ipoteza procurorilor, potrivit careia acestia ar fi fost dusi impotriva vointei lor la barul din Pipera, nu se probeaza in raport cu dovezile propuse de anchetatori.

Potrivit deciziei instantei supreme, din 19 octombrie 2011, prin care George Becali si garzile sale de corp, Catalin Otto Zmarandescu, Marcel Popa, ?tefan Dediu, Marcel Popa si Niculaie Dumitrascu, au fost achitati, “ipoteza judiciara dedusa judecatii prin rechizitoriu in sensul ca cele trei parti vatamate ar fi fost sechestrate timp de aproximativ doua ore in barul situat in satul Pipera este lipsita de orice suport probatoriu, conducerea si ramanerea in localul amintit a partilor vatamate avand loc cu consimtamantul acestora”.

Judecatorii arata in documentul citat ca partile vatamate nu au avut de suferit, in urma gestului presupus facut, respectiv sustragerea limuzinei finantatorului, ci mai mult, au fost tratate cu bauturi la barul din Pipera iar acestora nu li s-a interzis nicio clipa sa plece. Magistratii remarca totodata ca niciuna din parti nu a cerut expres sa fie lasata sa plece.

Astfel, judecatorii arata, in motivarea citata, ca ipoteza conducerii fortate a celor trei presupusi hoti in barul din Pipera nu este sustinuta de probe, in contextul in care acestia au cerut sa vorbeasca vu George Bacali.
Judecatorii instantei supreme mai noteaza ca in timpul petrecut de cei trei in bar cei trei au fost subiectii unor “discutii moralizatoare” din partea finantatorului Stelei.

Totodata, in acest timp garzile de corp ale finantatorului se ocupau de schimbarea placutelor de inmatriculare ale autoturismului sau de lux.

“Toate aceste activitati s-au petrecut in timp ce partile vatamate consumau cafea, apa si bauturi alcoolice, intr-un interval de circa 30-35 de minute, imprejurari de fapt incompatibile cu lipsirea de libertate”, noteaza judecatorii in documentul citat.

Magistratii mai constata, potrivit tuturor dovezilor din dosar ca ipoteza potrivit careia Gigi Becali i-ar fi instigat pe bodyguarzi sa ii rapeasca pe cei trei prezumtivi faptasi nu se adevereste prin probe mentionand ca finantatorul a cerut doar sa i se recupereze masina intr-un timp cat mai scurt, legea nepedepsind o astfel de activitate.

Procesele de înaltă corupţie se termină cu pedepse minime, iar peste jumătate dintre condamnări sunt cu suspendare, este cea mai importantă critică din document.

DNA îşi continuă activitatea într-o manieră corectă, iar în 2011 s-a observat o creştere a numărului de puneri sub acuzare, decizii ale tribunalelor şi condamnări. Există o referire la achiziţiile publice, unde au existat cinci condamnări, iar în domeniul proastei gestiuni a fondurilor comunitare au fost remarcate cinci condamnări finale şi patru în curs de finalizare.

Procurorul Florin Roman

DE–A DURA LEX SED SEX – O radiografie introspectiva, in context politico-istorico-social, a Justitiei romane postmoderne

I – Bineinteles ca Justitia se incadreaza perfect in contextul societatii romanesti contemporane: coruptie, incompetenta, iresponsabilitate, indolenta, la toate nivelurile. In majoritatea cazurilor sunt caracterizati de aceste grave pacate magistratii care au intrat in magistratura inainte de 1989, indiferent daca au avut sau nu legaturi cu fosta Securitate. Functiile de conducere ale multor instante si parchete sunt ocupate de astfel de oameni. Exista, totodata, si magistrati in varsta, de buna credinta, dar care sunt afectati, la nivel subconstient, de mentalitati comuniste, retrograde. Cum era de asteptat, aceste categorii de magistrati si-au gasit discipoli printre oamenii intrati in magistratura dupa 1989, binestiut fiind faptul ca lepra se molipseste usor. (Un mar sanatos intr-un sac de mere putrede va deveni si el, in scurt timp, putred).

Magistratii lucreaza cu biblia si cu crucea pe birou si pe masa din sala de judecata, dar mintea multora dintre ei este la conturile personale din banci, la afacerile trecute pe numele rudelor, la amantele lor sexy si la carciuma, tripoul si bordelul unde isi petrec timpul liber, cheltuind din plicurile pe care le-au primit in schimbul hotararilor lor “drepte” si fiind atenti la fiecare pas sa nu cada in flagrantul vreunui coleg idiot care nu vrea sa inteleaga ca trebuie sa se adapteze la aceste vremuri.

In inima grav bolnava a Justitiei romane postmoderne misuna, ca niste vipere agresive, lupta pentru putere, setea de imbogatire rapida si fara munca, legaturi cu lumea interlopa, scurgeri de informatii, jocuri de culise, concursuri de promovare trucate (e nevoie de magistrati obedienti, fara coloana vertebrala), diverse alte interese personale. Exista, totodata, o preocupare continua a unor magistrati de a-i influenta pe conducatorii instantelor si ai parchetelor si pe membrii colegiilor de conducere in scopul obtinerii unui tratament favorizant. In multe instante si parchete atmosfera de lucru si relatiile colegiale ale magistratilor sunt dramatic afectate de manifestari de superioritate si ostilitate, de preocupari de a-i “judeca” nu pe inculpati ci pe colegi, de a controla, de a-i reclama pe colegi, de a cauta si gasi vinovati, de inducere in eroare. Se regaseste adesea fuga de raspundere, manifestata prin “uitarea” unor dosare pe fundul sertarelor si al fisetelor, prin “pasarea” sau incercarea de “a pasa” dosare colegilor, neimplicare in munca prin ignorarea rolului activ, superficialitate in supravegherea cercetarilor, in efectuarea anchetelor si in judecarea cauzelor, precum si in motivarea solutiilor si a hotararilor. Pe scurt fie spus, climatul de munca din interiorul Justitiei este caracterizat prin indiferentism manifest si independenta prost inteleasa (transformata in libertinaj intelectual).

Noii magistrati vin “pregatiti” de pe bancile facultatilor de drept unde totul se plateste, de la taxa de inscriere si promovarea examenelor pana la lucrarea de licenta, diploma de master si diploma de doctor, iar in unele cazuri intra tot la fel si in magistratura, fiind hotarati sa-si amortizeze rapid „investitia” si sa treca la profit.

Magistratilor nu li se cere decat in subsidiar calitate a actului de justitie, judecata dreapta si nepartinitoare, accentul punandu-se tot timpul pe indicatorii statistici: volum de activitate (cat mai multe dosare solutionate, cat mai multe rechizitorii, cat mai multe infractiuni de coruptie sau infractiuni contra vietii, ori infractiuni contra proprietatii intelectuale, in functie de “moda” impusa de factorul politic) si celeritate (dosarele sa fie solutionate cat mai repede). Astfel de indicatori statistici, totusi nu de ignorat, ar trebui sa fie in principal surse pentru sociologie si criminologie, dar ei sunt folositi ca niste sabii ale lui Damocles ce plutesc deasupra capului magistratului, deoarece dau bine in presa si pe masa comisarilor UE, cosmetizand imaginea mizerabila a Justitiei si cea mult mai mizerabila a politicienilor, care se lauda ca, vezi Doamne, datorita masurilor de reforma adoptate de ei, in Tara Romaneasca se face totusi dreptate.

Calitatea Justitiei, concretizata in interesul de a se descoperi Adevarul obiectiv si de a se face in mod real Dreptate, ar trebui sa fie singura sabie a lui Damocles pentru magistrat.

In acelasi timp, cei mai multi dintre magistratii tineri sunt onesti, bine pregatiti profesional, insa sunt demoralizati, scarbiti, si le lipseste curajul de a spune adevarul oricui si oriunde si curajul de a lua atitudine impotriva oricarei forme de manifestare a raului, in ultima instanta curajul de a se supune NUMAI propriilor constiinte. Ei sunt excesiv de prudenti in interpretarea si aplicarea legii, simtindu-se striviti intre indiferenta totala a politicienilor si amenintarile clanurilor de interlopi, pe de o parte, si presiunile opiniei publice, ale societatii civile si ale mass-mediei, pe de alta parte. Astfel, judecatorii aresteaza cu zgarcenie chiar si in caz de infractiuni grave, cum ar fi omorul, traficul de stupefiante, infractiunile de coruptie, violul, talharia sau ultrajul, iar atunci cand unii aresteaza se gasesc altii sa puna in libertate. Iar procurorii, ignorati de judecatori si descurajati de horararile lor, li se adreseaza cu propuneri de arestare din ce in ce mai rar. Interceptarile de convorbiri telefonice sau perchezitiile domiciliare sunt autorizate de judecatori cu aceeasi zgarcenie si propunerile procurorilor sunt si in aceste cazuri la fel de rare. Din aceleasi motive, sentintele si deciziile judecatorilor sunt, in genere, deosebit de blande, in mijlocul unei societati unde criminalitatea a patruns pana si in gradinitele de copii.

Dar aceasta prudenta excesiva in interpretarea si aplicarea legii vine nu numai din lipsa de curaj, ci si dintr-un soi de filantropie juridic-patetica, dublata de o acribie patologica in respectarea drepturilor omului. Filantropia are la baza atat teorii juridice nepotrivite momentului istoric actual, cum ar fi cea conform careia politica penala nu trebuie sa fie una represiva, cat si prejudecati de genul “daca politicienii corupti scapa Justitiei atunci si cei care fura mai putin trebuie tratati cu indulgenta”. Iar acribia patologica este o cadere a spiritului legii in litera ei, si totodata o consecinta a inflatiei de drepturi pe care si le aroga, legislativ, omul stupid si inform de astazi, aflat, fara sanse de izbanda, in cautarea lui insusi.

Toate aceste cauze au condus la proliferarea unei practici judiciare neunitare nu numai la nivelul intregii tari, ci chiar si la nivel de instanta si parchet local, multe dintre solutiile procurorilor si dintre hotararile judecatorilor fiind nedrepte.

Dar, culmea, pe undeva aceasta nedreptate este dreapta, pentru ca indivizii care populeaza Romania sunt nedrepti si iata ca aceasta nedreptate se intoarce asupra lor.

Numai poporul roman a mai ramas de partea lui Hristos, dar suferinta lui este binecuvantata („Caci jugul Meu este bun si sarcina Mea usoara”). Ei, romanii frumosi, obisnuiti genetic cu nedreptatile ce li s-au facut de-a lungul istoriei, nu isi cauta dreptatea in salile de judecata, ci o asteapta, cu credinta tare si cu indelunga rabdare, de la Judecatorul Suprem.

Vezi pe larg aici http://www.luju.ro/magistrati/parchete/de-a-dura-lex-sed-sex-radiografia-justitiei-romane-facuta-de-procurorul-florin-roman-magistratii-lucreaza-cu-biblia-si-cu-crucea-pe-birou-dar-mintea-multora-dintre-ei-este-la-conturile-din-banci-la-afacerile-trecute-pe-numele-rudelor-la-amantele-lor-sexy-

Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor si a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii a fost publicata, luni, in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, Nr. 50, din 23 ianuarie 2012.

Actul normativ propune ca abateri disciplinare, printre altele, urmatoarele fapte:

• nerespectarea deciziilor Curtii Constitutionale ori a deciziilor pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitie in solutionarea recursurilor in interesul legii;
• absente nemotivate de la serviciu;
• nerespectarea secretului deliberarii sau a confidentialitatii lucrarilor care au acest caracter, precum si a altor informatii de care a luat cunostinta in exercitarea functiei, cu exceptia celor de interes public, in conditiile legii;
• exercitarea functiei cu rea – credinta sau grava neglijenta, daca fapta nu constituie infractiune;
• nemotivarea hotararii judecatoresti sau utilizarea in cuprinsul motivarii a unor expresii inadecvate sau in mod manifest contrare rationamentului juridic;
• incalcarea prevederilor legale referitoare la declaratiile de avere, declaratiile de interese, incompatibilitati si interdictii privind judecatorii si procurorii;
• desfasurarea de activitati publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice in exercitarea atributiilor de serviciu;
• refuzul nejustificat de a indeplini o indatorire de serviciu;
• nerespectarea dispozitiilor privind distribuirea aleatorie a cauzelor;
• participarea directa sau prin persoane interpuse la jocurile de tip piramidal, jocuri de noroc sau sisteme de investitii;
• neindeplinirea obligatiei privind transferarea normei de baza la instanta sau parchetul la care functioneaza.

Legea prevede ca aplicarea sanctiunilor disciplinare sa se faca proportional cu gravitatea abaterilor.

Pe langa avertisment, diminuarea indemnizatiei de incadrare lunare brute cu pana la 20% pe o perioada de pana la 6 luni, mutarea disciplinara pentru o perioada de pana la un an la o instanta sau la un alt parchet, se propune ca sanctiune si suspendarea din functie pe o perioada de pana la 6 luni.

Totodata, actul normativ aduce schimbari in ce priveste organizarea Inspectiei Judiciare, a carui Inspector Sef va fi, alaturi de presedintele CSM, presedintele ICCJ si ministrul justitiei, titularul actiunii sanctiunii disciplinare. Astfel, Inspectia Judiciara va functiona in continuare pe langa CSM, dar va avea personalitate juridica si va fi ordonator principal de credite.

In Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 38 din data de 17 ianuarie 2012 a  fost publicata Hotararea Curtii Europene a Drepturilor Omului (Sectia a treia) din 19 ocombrie 2011 privind Cauza Jarnea impotriva Romaniei.

Cauza Jarnea impotriva Romaniei, Cererea nr. 41.838/05

In prezenta cauza, Curtea Europeana a condamnat statul roman pentru incalcarea dreptului la respectarea vietii private, consacrat de art. 8 din Conventie, din cauza impiedicarii exercitarii dreptului de acces la dosarul intocmit de fosta Securitate.

I. Faptele

Inca din anul 1961, pe cand era student, reclamantul  a fost pus sub supraveghere de catre structurile Securitatii. Reclamantul s-a adresat Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, solicitand acces la propriul dosar intocmit de Securitate.
Dosarul i-a fost prezentat pentru consultare, insa reclamantul s-a plans de caracterul incomplet al acestuia, de numai 4 pagini, si de lipsa de credibilitate a anumitor informatii comunicate de CNSAS.  Reclamantul  invoca dreptul de acces la toate informatiile colectate de servicii in privinta sa si reproseaza instantelor faptul ca nu a fost luat in considerare rolul SRI si al altor servicii de informatii in gestionarea si predarea arhivelor fostei Securitati CNSAS si refuzul de a examina raspunderea SRI. De asmenea, reclamantul denunta durata nerezonabila a demersurilor sale pe langa CNSAS, care au condus la identificarea  unui microfilm cu informatii personale care i-a fost prezentat abia in 2010, ulterior comunicarii cererii.

II. Aprecierile Curtii

Cu privire la incalcarea art. 8 din Conventie

Art. 8 din Conventie prevede urmatoarele:
“1. Orice persoana are dreptul la respectarea vietii sale private si de familie, a domiciliului sau si a corespondentei sale.
2. Nu este admis amestecul unei autoritati publice in exercitarea acestui drept decat in masura in care acest amestec este prevazut de lege si daca constituie o masura care, intr-o societate democratica, este necesara pentru securitatea nationala, siguranta publica, bunastarea economica a tarii, apararea ordinii si prevenirea faptelor penale, protejarea sanatatii sau a moralei ori protejarea drepturilor si libertatilor altora.”

Curtea  face trimitere la jurisprudenta sa, in care a aratat deja ca interesul reclamantului de a avea acces la continutul propriului dosar tine de “viata privata” in sensul art. 8 § 1 din Conventie, cu atat mai mult cu cat legislatia interna prevedea expres un astfel de acces (Haralambie impotriva Romaniei).
Curtea observa ca, spre deosebire de Cauza Haralambie, in noua speta reclamantul a avut acces la o parte din dosarul personal inca din 2001. Avand doar 4 foi, din care doua erau numerotate 355 si 356, aceasta numerotare, precum si cronologia si continutul documentelor erau de natura sa indice ca dosarul era mai voluminos decat cele 4 foi prezentate reclamantului. Faptul ca reclamantul a primit, la 23 august 2010, o copie a 172 de pagini suplimentare din dosarul sau a confirmat caracterul incomplet al dosarului care i-a fost prezentat in 2001.
De asemenea, Curtea observa ca abia la 21 aprilie 2010, adica dupa mai mult de 9 ani de la prima sa cerere din data de 13 februarie 2001 si dupa ce cererea a fost comunicata Guvernului, CNSAS l-a informat pe reclamant ca, in urma verificarilor in arhive si a primirii unor arhive noi, se identificase un microfilm, creat de fosta Securitate, in care numele sau aparea pe 67 de pagini. De asemenea, abia la 23 august 2010 a primit copia celor 172 de pagini din dosarul sau. In plus, Curtea constata ca abia dupa ce cererea i-a fost comunicata Guvernului reclamantul a obtinut un raspuns la obiectia sa privind caracterul incomplet al dosarului la care a avut acces in 2001. Or, reiese din documentele de la dosar ca un microfilm continand numele reclamantului a fost predat CNSAS inca de la finele anului 2006.

Curtea constata o intarziere de 9 ani din partea institutiilor in cauza pentru solutionarea cererii reclamantului referitoare la caracterul incomplet al dosarului sau.
De asemenea, Curtea constata ca instantele nationale au refuzat nu numai sa angajeze, ci chiar sa examineze eventuala raspundere a SRI in legatura cu lipsa de diligenta invocata la predarea dosarelor.

Tinand seama de cele de mai sus, Curtea considera ca statul nu si-a indeplinit obligatia de a oferi reclamantului o procedura efectiva si accesibila care sa ii permita accesul intr-un termen rezonabil la toate informatiile relevante referitoare la persoana sa, care fusesera stranse de fosta Securitate si care se aflau inca in posesia autoritatilor publice.

Prin urmare, a fost incalcat art. 8 din Conventie.

Cu privire la reparatiile echitabile

Curtea ii acorda reclamantului suma de 5.000 EUR cu titlu de prejudiciu moral si suma de 200 euro  reprezentand cheltuieli de judecata.