Sursa http://www.antitepari.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=58637:pierderi-de-84-milioane-ron-pentru-societatea-care-deine-qb1-tvq

Filialele locale ale giganţilor internaţionali Alfred. C Toepfer, Cargill şi Glencore, companii în care lucrează doar 300 de angajaţi, au făcut tranzacţii cu cereale de 584 mil. euro anul trecut, în scădere cu 175 mil. euro faţă de 2008.Cu toate că rezultatele financiare sunt în scădere faţă de 2008, angajaţii marilor jucători din comerţul cu cereale sunt printre cei mai productivi din economie, rulajul per angajat ridicându-se la 2 mil. euro anual, adică 166.000 de euro pe lună.Cantitatea mai mică de cereale produsă la nivel local şi mai ales preţurile scăzute la produsele agricole s-au reflectat anul trecut atât în vânzările celor trei comercianţi, dar au afectat şi profitabilitatea acestora.Dacă în urmă cu doi ani fiecare din cele trei companii a fost pe profit, în 2009 situaţia s-a schimbat radical şi cei trei comercianţi au intrat pe pierderi, cu un rezultat cumulat negativ de 15,3 mil. euro, faţă de câştiguri de 13,5 mil. euro cu un an în urmă.Reprezentanţii companiilor nu au făcut declaraţii privind evoluţia negativă a afacerilor lor, atitudinea rămânând însă constantă în relaţia cu presa, care foarte rar a reuşit să smulgă câteva informaţii cu privire la situaţia celor trei giganţi din domeniul agricol.În comparaţie, producătorii agricoli, care au oferit detalii despre rezultatele financiare obţinute anul trecut, şi-au diminuat afacerile, dar au rămas pe profit.Cea mai mare cădere a simţit-o Cargill, cu afaceri de 227 mil. euro în 2009, în scădere cu peste 30% faţă de 2008, care a ajuns la o pierdere de 13 mil. euro, de la un profit de 2,7 mil. euro.

Vezi galeria foto Ferdinand Zilcher, directorul administrativ al Draxlmaier România: Acum nu mai construim fabrici noi. Investim pentru noi tehnologii, concentrat şi sume mai mici. Dacă circumstanţele ar fi mai predictibile, am putea să ne dezvoltăm mai mult.

Compania germană Lisa Draxlmaier, unul dintre cei mai mari producători de componente auto din România şi până anul trecut cel mai mare angajator din sector, a anunţat continuarea investiţiilor pe plan local, cu un buget de aproape 8 milioane de euro în 2010 pentru creşterea automatizării fabricilor.

“România nu mai este o ţară low cost, ci de cost mediu. Acum vrem să integrăm aici activităţile de la inginerie la produsul final. Ideea este că trebuie să facem produse mai complicate cu mai puţini oameni şi să aducem proiecte noi”, a declarat Ferdinand Zilcher, directorul administrativ al Draxlmaier România.

Dezvoltatorul cu capital britanic Nova Imobiliare va începe în această lună construcţia mall-ului Colosseum Shopping Center, proiect anunţat încă din 2006, ce va fi amplasat pe şoseaua Chitilei la iesirea spre judetul Ilfov.

Discutand cu alti administratori de mall-uri din Romania, acestia in disperarea de a isi tine chiriasii in viata pentru a nu se transforma intr-o mare de spatii comerciale goale. au ajuns sa fie de acord ca in locul chiriilor angajate contractual initial, sa imparta cu chiriasii profitul obtinut de acestia din vanzarile produselor si marfurilor. In acest context, te intrebi pe buna dreptate : cine este atat de nebun sa mai construiasca un mall [ de trei ori mai mare decat AFI PALACE CENTER ] in asemenea conditii ? Explicatia vine se pare pe un palier al simplitatii. Desi cu o suprafata mai mare de trei ori decat AFI Palace Cotroceni, constructia Colosseum va costa aproape tot atat cat a costat AFI !!! Profitand de criza, se poate construi mai ieftin, insa ramane binenteles ca un management curajos si profesionist sa preia apoi sarcina inchirierii spatiilor construite, mai ales ca acest lucru este preconizat sa se intample undeva in 2012 cand se asteapta ca Romania sa fi iesit deja din criza.

Proiectul, desfăşurat pe o suprafaţă de 620.000 metri pătraţi, va fi de trei ori mai mare decât AFI Palace Cotroceni şi va necesita o investiţie estimată la 350 mil. euro, similară cu cea pe care a atras-o mall-ul din Cotroceni (300 mil. euro).Colosseum va avea 190.000 de metri pătraţi de spaţii destinate comerţului cu amănuntul, cu peste 480 de magazine şi 8.500 locuri de parcare, iar 58.000 de metri pătraţi vor fi alocaţi unui parc de retail.Prima fază a proiectului prevede construcţia parcului de retail, cu spaţii comerciale de la 1.500 de metri pătraţi la 19.500 metri pătraţi. Printre chiriaşi se numără Carrefour şi reţeaua de bricolaj Leroy Merlin.Reprezentanţii dezvoltatorului au anunţat că până în prezent au fost efectuate toate lucrările pregătitoare pentru începerea construcţiei.„Am început deja lucrările pentru prima fază, care presupune o investiţie de 90 milioane euro, aceasta urmând să fie finalizată în primăvara anului viitor, iar faza a doua va fi încheiată în 2012″, a declarat pentru Capital.ro Ellisseos Ulysses Vafiadis, directorul Nova Imobiliare.

Ethan A. Huff

NaturalNews
13 Mai 2010

http://www.prisonplanet.com/fda-finally-sued-over-its-illegal-suppression-of-raw-milk.html

Recent Farm-to-consumer Legal Defense Fund (FTCLDF-Fondul legal de aparare al fermelor si consumatorilor), o organizaţie a cărei misiune include “apărarea drepturilor şi extinderea libertăţilor fermelor de familie” şi protejarea fata de intruziunea neconstituţionala a guvernului, a intentat un proces împotriva US Food and Drug Administration-FDA, privind interdicţia neconstituţională interstatala istituita de aceasta, care vizeaza vânzarea laptelui proaspat. Cazul este unul dintre cele mai mari pe care FTCLDF le-a iniţiat, în special împotriva FDA-ului, administratia care a condus cruciada ilegala împotriva laptelui proaspat timp de mulţi ani.

În mod ironic, în 1987, cand FDA a stabilit liniile directoare care au restricţionat vânzarea interstatala de lapte proaspat, agenţia a făcut acest lucru fără tragere de inimă, la indicatia unei hotărâri judecătoreşti solicitate de către un grup de consumatori. Lucrurile s-au schimbat dramatic începând din acel moment, iar agentia conduce acum agresiv campania de eliminare a tuturor vânzărilor de lapte proaspat ori de câte ori poate.

FDA, USDA, şi  alti oficiali din domeniul sănătăţii publice locale, au schimbat tactica în ultimii ani,  care acum ii vizează pe consumatorii care cumpără lapte proaspat, mai degrabă decât pe agricultorii care-l vând. Un caz recent a implicat o perchezitie ilegala şi o confiscare, efectuate de către funcţionarii din Georgia, in care un om a fost obligat sa distruga 110 galoane de lapte proaspat din Carolina de Sud, care ar fi fost altfel livrat către clienţii care au plătit deja pentru el.

Punctul crucial al cauzei susţine că FDA isi depăseste limitele sale constituţionale, prin interzicerea interstatala a vânzarii de lapte proaspat. Clientii care calatoresc in statele din apropiere să cumpere lapte proaspat, fac acest lucru legal, dar odată ce trec graniţa înapoi în statul lor de origine, în care vânzările sunt ilegale, ei sunt, în esenţă, nevoiti sa incalce regulile FDA, care la rândul sau încalcă dreptul constituţional de a călători , dreptul constituţional al vieţii private, precum şi al cincilea Amendament la Constituţia SUA.

Ori de câte ori este contestată privind poziţia sa în ceea ce priveşte laptele proaspat, de obicei, FDA nu are mare lucru de răspuns. Agenţia de obicei recurge la o învechita si înşelătoare prezentare disponibila pe site-ul său, care spune că laptele proaspat e nesigur pentru consumul uman. Face si asemenea afirmatii, nu doar încalcă Constituţia SUA prin normele sale.

Datele statistice arată că, de fapt, laptele proaspat este mult mai sigur decât laptele pasteurizat si  decât o mulţime de alte alimente procesate care provoaca focare de boli alimentare. “Lunchmeat”(un produs din carne), de exemplu, are un palmares mult mai rău in ceea ce priveste procentul de contaminare cu bacterii cum ar fi Salmonella şi E. coli, decât laptele proaspat. FDA nu a participat la o dezbatere onestă cu privire la aceste fapte.

În plus, cazul FTCLDF prezintă alternative la politica existenta a FDA, inclusiv la solicitarea etichetarii care indică faptul că laptele este nepasteurizat. Având în vedere că laptele proaspat este legal în aproximativ jumătate din Statele Unite, nu există nici un motiv legitim pentru care FDA continuă să-l saboteze, mai ales că este mult mai sigur decat multe alte alimente disponibile pe piaţă.

La capatul drumului

Incerc de mai bine de 10 ani sa conving decidentii politici ca mergem pe un drum gresit in privinta economiei. Au fost mai multe etape in dinamica acestei stari de fapt. Imediat dupa 1990 am fost sufocati cu teoria privind incapacitatea industriei romanesti de a consuma optim resursele naturale, etapa pe care o putem numi “psihoza energofagiei”. Isi mai aminteste cineva de marii analisti ai anilor ’90 – ’95, care promovau aceasta ineptie?! Cu siguranta nimeni! Dar efectele le cunoastem cu totii si anume am transferat dretul de control, administrare si gestiune a energiei electrice, gazului metan, produselor petroliere si apa-canal in mana si portofelul unor oamnei de nimic, oameni fara neam si fara morala.

A urmat etapa “lipsei de rentabilitate a lucratorului roman si a afacerilor romanesti” la fel de trambitata de alte cateva sute de specialisti in macro-economie si analiza economica. Rezultatul: salarii de mizerie pentru milioane de romani si acumularea salbatica de capital, capital care de cele mai multe ori a luat alte drumuri decat drumul economiei romanesti.

Acum traim o stare de psihoza a zecilor de mii de bagatori de seama numiti politic care datorita formatiilor interioare nu vad in jur decat evaziune si frauda pentru ca simt ca nu mai au de unde lua biruri nerusinate pentru a le folosi in interes propriu. Spun de cativa ani de zile ca preturile carburantilor, gazului metan, energiei electrice, apa-canal, asigurarilor cat si a dobanzilor bancare sunt rupte de realitatea economica si sociala a Romaniei. Asta este cauza majora pentru care am ajuns unde am ajuns. Si daca, totusi, preturile pentru produsele si serviciile enumerate mai sus sunt corecte si sunt bazate pe costuri reale, de ce lucratorii din aceste domenii nu au salariile egale cu lucratorii din aceleasi domenii din toate celelalte state europene? Stim cu totii raspunsul dar spre rusinea noastra, a celor care stim adevarul, nu avem curajul sa cerem politicienilor din Romania sa-si indrepte coloana vertebrala in negocierile cu marile finante ale lumii.

Si daca vom putea sa lamurim aceasta situatie mergem mai departe si vedem ce se intampla cu celelalte activitati ale economiei nationale care trebuie sa inglobeze in costuri aceasta uriasa povara necesara pentru desfasurarea activitatii (resursele mai sus enumerate). Concret, un intreprinzator in domeniul panificatie, al transportului de persoane sau marfa, a confectiilor, a produselor alimentare va mai ramane cu o marja foarte mica pe care sa o poata aloca pentru forta de munca folosita in activitate. De ce ramane cu o posibilitate atat de redusa a platii fortei de munca? Pe de o parte datorita unor proaste politici de reglementare a formelor de organizare dar intentionat mentinuta coroborata cu o politica fiscala discriminatorie cu norme prin care unii sunt mai facilitati ca altii, cu intentia vadita de a mentine starea de neputinta a activitatilor economice vasale din Romania . Pe de alta parte, cu sprijinul unor personaje ignorante, rupte de realitatea economica, care in marea lor majoritate activeaza in zona sindicala, s-a promovat si instituit o legislatie a muncii care nu urmareste decat colectarea de taxe si impozite intr-un volum cat mai mare fara nici o legatura cu posibilitatea reala a activitatilor desfasurate de a genera aceste venituri. Avem norme in legislatia muncii prin care simpla prezentare a unui certificat de studii obliga pe angajator sa plateasca suplimentar acea persoana, poasesoara a certificatului de studii, indiferent de rezultatul activitatii. Ori, domnilor lideri de sindicat, va rog sa intelegeti ca daca pentru un anumit produs sau serviciu o societate nu poate sa incaseze, teoretic vorbind, decat 10 lei, din care 80 % va insemna pretul carburantului, energiei electrice, dobanzilor bancare si a altor cheltuieli obligatorii pentru realizarea acelui produs nu va mai putea oferi lucratorului care a contribuit la realizarea acelui produs mai mult de 2 lei, indiferent de cate diplome va detine acea persoana. Aveti curajul, domnilor, sa priviti realitatea in fata, sa coborati din sferele inalte in care v-ati cocotat trambitand aberatii si, de ce nu incercati sa intelegeti ca numai dupa ce vom avea o economie serioasa cu comercianti stiutori de carte, curatata de smecherii si facilitati veti putea pretinde foloase pentru ceea ce faceti. E timpul sa nu mai visati “cai verzi pe pereti” si sa intelegeti ca mai intai v-a trebui sa dam o sansa reala la toate activitatile economice din Romania ca sa-si poata plati lucratorii cu salarii corecte la nivelul celor din Uniunea Europeana si abia dupa aceea sa pretindeti, si nu mai mult de “sfanta treime”, sa prelevati taxe si impozite care sa se transforme mai apoi in venituri pentru activitatea pe care v-ati ales-o.

Stiu ca este greu sa construiesti un sistem echilibrat si dinamic si e mai simplu sa acumulezi cu orice pret si in orice conditii, dar cred ca impreuna avem sansa de a face sa fie mai bine platita munca in Romania decat smecheria, cum este acum. Avem sansa sa creem o societate in care incitatia fata de munca sa existe cu adevarat pentru a nu mai fi nevoiti sa vedem cum, 9 romani din 10 isi doresc sa devina controlori, bagatori de seama sau asistati.

Va mai amintiti de reclama de acum 2 ani cu negrul care clama intr-un aeroport ca a mai deschis o afacere in Romania ? Asta se intampla acum 2 ani cand inca multe personaje din Romania cocotate politic in tot felul de structuri de control si supraveghere credeau ca bazinul de fraieri care sa arunce banii pe fereastra pentru o iluzie este inepuizabil. Nu este inepuizabil domnilor si acest circ ieftin trebuie sa ia sfarsit. Dupa 20 de ani de minciuna jocuri financiare de tip Caritas si FNI am ajuns la capatul drumului, un drum plin de gropi, la propriu si la figurat, si fara speranta.

Va dau 2 exemple de gestiune socio-economica: spuneam mai inainte de psihoza evaziunii. Daca in locul zecilor de mii de “controlori” am institui norme legale prin care fiecare cetatean roman, persoana fizica, ar prezenta in luna aprilie a anului 2011 un decont cu privire la toate cheltuieli efectuate in anul 2010 insotit de doumente justificative atat pentru acele cheltuieli efectuate cat si pentru veniturile utlizate pentru realizarea acelor cheltuieli si ar fi bonificat de catre stat cu 3 – 5 %din valoarea cheltuielor, va garantez ca nu ar mai ramane nici macar un minim serviciu sau bun vandut care sa nu fie inregistrat in acte. Castigul ar fi imens nu numai pentru cei care viseaza taxe si impozite colectate dar si pentru populatie s-ar civiliza din punct de vedere economic si ar deveni mai responsabili. Daca in locul altor zeci de mii de “controlori” privind legislatia rutiera cu toate dotarile care costa sume foarte mari am institui norme legale prin care orice participant la trafic care nu are nici un eveniment si nu a avut nici o abatere la legea circulatiei 3 ani ar primi o bonificatie de 1000 de euro va garantez ca ar conduce la reducerea cu 60 – 70 % a evenimentelor rutiere iar consecintele pe termen mediu si lung, atat de natura financiara cat si sociala ar fi extraordinare. Dar pentru a pune in practica asa ceva avem nevoie de o noua mentalitate, o mentalitate de constructor, de creator. Va fi greu sa invingem inertia si rezistenta zecilor de mii de oameni care intr-un sistem ticalosit s-au specializat in arta diversiunii, a disimularii. Sunt sigur ca la ora la care scriu aceste randuri, cateva zeci de mii de romani se antreneaza si se pregatesc sa gaseasca “nod in papura” celor din jur pentru a-si justifica activitatea. Mai stiu ca aceste personaje vor avea o mare problema de readaptare pentru ca nu este usor sa iesi din rutina unor lucruri facute chiar si prin abuz, mai multi ani la rand.

Cu stima,

Ec Niculae Cimbrola

The Trumped

6 Mai 2010

http://www.infowars.com/u-s-food-prices-spiraling-out-of-control/

Preţurile produselor alimentare din SUA au crescut cu 2,4% în luna Martie 2010, în cel mai mare salt lunar inregistrat in ultimii 26 de ani, şi cresc pentru a sasea luna consecutiv.

Asociaţia Naţională pentru Inflaţie (ANI) a emis o alertă pentru avertizarea celor 422 de membri ai săi privind creşterea puternica a inflaţiei la alimente in SUA, care este posibil sa duca în curând la o situaţie la fel de gravă ca şi cea care afecteaza India în prezent.

Iată câteva dintre cele mai mari si surprinzătoare creşteri de preţ de anul acesta, in comparatie cu anul trecut, pe pieţele din SUA:

• legume proaspete si deshidratate – crestere de 56,1%
• fructe proaspete şi pepeni – crestere de 28,8%
• ouă pentru utilizare în stare proaspătă – crestere de 33,6%
• carne de vită şi mânzat – crestere de 10,7% până
• produse lactate – crestere de 9,7%

În avertisment, ANI a amintit membrilor săi că a prezis de mult timp inflaţia din sectorul alimentar, dar a admis că “niciodata nu a anticipat că aceasta crestere ar putea scapa complet de sub control atat de rapid.”

Creşterea preţurilor, alături de pandemia şomajului, au afectat profund americanii. După creşterea pentru a paisprezecea luna consecutiv 39.4 milioane de americani sunt acum înscrişi în programul de tichete pt alimente.

Multi proclama ca recesiunea din SUA s-a terminat şi că ameninţările inflaţiei au fost neutralizate. Totusi, optimismul lor pripit nu se potriveste cu creşterea de 58% din Februarie, fata de anul trecut în de vânzarea cu amănuntul, care nu s-a intamplat datorita cresterii încrederii consumatorilor, ci cresterii preţurilor la alimente şi benzină. ANI consideră că inflaţia preţurilor se acceleraaza, de asemenea, în multe sectoare economice în afară de alimente şi energie, şi că orice creştere în 2010 la vânzările cu amănuntul din SUA va fi rezultatul inflaţiei.

Partial din cauza ca rata şomajului este pe punctul de a marca trecerea de 17%, mulţi comercianţi cu amănuntul sunt reticenti în a trece creşterea preţurilor spre portofelul consumatori. Dar, dacă doresc sa evite rapoartele unor pierderi colosale din partea acţionarilor lor, în curând vor fi obligat să facă exact acest lucru.

Înainte de aceasta problema, inflaţia nu a fost un factor determinant al condiţiilor crizei economice actuale, iar Federal Reserve se aştepta ca inflaţia să rămână la cote scăzute pe tot parcursul anului. Dar acest salt neaşteptat al preţurilor la produsele alimentare şi în alte domenii, ar putea schimba lucurile rapid, mai ales atunci când creşterile sunt în mod inevitabil pasate consumatorilor, care trebuie sa le suporte, iar inflaţia din vanzarile cu amănuntul începe să crească.

Oricat de şocant ca ar putea fi la o naţiune care a crescut obişnuita cu abundenţa şi comoditatea, inflaţia in crestere şi problemele economice vor continua să se hrănească reciproc, şi, eventual, vor conduce la penuria severa de alimente. Samanta unei astfel de crize a fost deja însămânţata.