Grupurile politico-economice de inspiratie mafiota, cu legaturi în lumea interlopa, lupta de ani buni de zile sa controleze statul român.Istoria lor este lunga si porneste chiar dinainte de decembrie 1989. În atâtia ani au ajuns sa controleze oameni politici din toate partidele, oameni din politie, din procuratura, si, din pacate din justitie. Aceste grupari mafiote n-au aparut peste noapte si au mai încercat sa preia controlul ori de câte ori au simtit ca statul este slab. In acest moment au ajuns sa aibe putere sa fabrice si sa controleze dosare, sa declanseze anchete sau chiar sa le opreasca brusc Singura solutie pentru eradicarea acestui cancer social, este luarea de atitudine * si exercitarea de presiuni asupra politicienilor alesi pentru a ne servi si reprezenta. Cu cat mai multi oameni isi cunosc si exercita drepturile date de Dumnezeu la libertate de constiinta si exprimare, cu atat mai greu le va veni acestor viermi gaunosi sa-si faca treaba lor murdara

Cum au decis parlamentarii că nu sunt în conflict de interese dacă îşi angajează rudele: senatorii şi deputaţii beneficiază de autonomie

Prinşi cu rudele pe statele de plată ale birourilor parlamentare, senatorii şi deputaţii nu au mai aşteptat ca magistraţii să se pronunţe şi au hotărât singuri că nu se află în conflict de interese. Imediat după ce Agenţia Naţională de Integritate a anunţat că mai mulţi parlamentari care şi-au angajat rudele au fost reclamaţi la Parchet, Comisia parlamentară pentru statut s-a întrunit în şedinţă şi, printr-o hotărâre, a decis, în locul instanţei, că aleşii "beneficiază de un anumit grad de autonomie", drept urmare "situaţia de conflict de interese nu poate fi reţinută în privinţa angajării personalului birourilor parlamentare (...) indiferent de calitatea persoanei angajate". Concluzia este motivată de faptul că, potrivit Constituţiei şi statutului, senatorii şi deputaţii "nu pot fi legaţi printr-un mandat imperativ, adică să acţioneze într-o anumită problemă numai într-un anumit mod".

Concedierea rudelor, "un abuz"

Invocând faptul că interpretările presei şi ale ANI referitoare la angajarea rudelor "ridică obiecţii", parlamentarii din Comisie au venit cu argumente care să-i absolve de orice responsabilitate legală, stabilind nici mai mult nici mai puţin că legea este foarte clară, nu le impune restricţii şi nici măcar nu prevede situaţiile de conflicte de interese în cazul senatorilor şi deputaţilor. Mai mult, ei au calificat o eventuală încetare a colaborării cu rudele drept un abuz.

"Textul (legii privind statutul parlamentarului -n.r.) nu este lacunar, confuz sau contradictoriu, aşa încât trebuie luat în considerare că legea e clară, exprimând intenţia reală a legiuitorului care nu a impus nici o restricţie cu privire la calitatea personalului birourilor parlamentare ale deputaţilor si senatorilor. (…) De altfel, nici Legea nr. 161/2003 la Titlul IV Cap. II Conflicte de interese nu prevede situaţiile de conflicte de interese, în cazul deputaţilor şi senatorilor. În ceea ce priveşte situaţia personalului angajat , vizat de acţiunile Agenţiei Naţionale de Integritate, Comisia apreciază că aceste angajări fiind perfect legale, nu se impune anularea contractelor încheiate. Măsura ar fi abuzivă si contrară prevederilor Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi senatorilor", este verdictul parlamentarilor, cuprins într-o hotărâre din octombrie, publicată în Monitorul Oficial.

Care sunt parlamentarii care copiii, soţii şi fraţii

În luna octombrie inspectorii de integritate au sesizat Parchetul instantei supreme cu privire la faptul ca deputatii Ioan Cindrea (PSD) si Karoly Kerekes (UDMR) si-au angajat rudele in cadrul birourilor parlamentare proprii. În noiembrie, ANI a cerut Parchetului să cerceteze pentru conflict de interese alţi şase deputaţi - doi de la UDMR, trei de la PSD şi unul din partea Minorităţilor Naţionale - care au favorizat angajarea la birourile parlamentare a rudelor lor, beneficiul obţinut de acestea fiind de 39.000 de euro.

Cei vizaţi sunt Csilla-Maria Peto şi Arpad Pal - din partea UDMR, Ghervazen Longher - din partea Minorităţilor Naţionale, Marian Neacşu, Florin Costin Pâslaru şi Vasile Ghiorghe Gliga, din partea PSD.
În urma evaluărilor demarate în noiembrie 2010, ANI a constatat că Csilla-Maria Peto a propus angajarea şi a avizat contractul individual de muncă privind angajarea fiicei sale, Dalma Csilla Peto, din 1.02.2009 până în prezent, în cadrul Biroului Parlamentar deţinut în Circumscripţia electorală nr. 5 Bihor. Beneficiul patrimonial obţinut Dalma Csilla Peto a fost de 34.333 lei (aproximativ 8.175 de euro), informează Mediafax.

Arpad Pal a propus angajarea şi a avizat încheierea contractelor individuale de muncă privind angajarea fiicei sale, Katalin Pal, din 2008 până în prezent în cadrul Biroului Parlamentar deţinut în Circumscripţia electorală nr. 21 Harghita. Beneficiul patrimonial obţinut, începând cu anul 2008 - prezent, de către Katalin Pal a fost de 33.939 de lei (aproximativ 8.081 de euro).

Ghervazen Longher a propus angajarea şi a avizat încheierea contractelor individuale de muncă privind angajarea fratelui său, Iosif Longher, din 2005 până în prezent, în cadrul Biroului Parlamentar al acestuia. Beneficiul patrimonial obţinut, începând cu anul 2005 - prezent, de către Iosif Longher a fost de 31.402 de lei (aproximativ 7.477 de euro).

Marian Neacşu a propus angajarea şi a avizat contractul individual de muncă privind angajarea fiicei sale, Cristina Monica Neacşu, din 1 iulie 2009 până în prezent, în cadrul Biroului Parlamentar - Circumscripţia electorală nr. 23 Ialomiţa. Beneficiul patrimonial obţinut de către Cristina Monica Neacşu a fost de 16.642 de lei (aproximativ 3.962 de euro).

Florin-Costin Pâslaru a propus angajarea şi a avizat contractul individual de muncă privind angajarea fiului său, Florin Alexandru Ioan Pâslaru, începând cu anul 2009 - prezent, în cadrul Biroului Parlamentar - Circumscripţia electorală nr. 18 Galaţi. Beneficiul patrimonial obţinut de către Florin Alexandru Ioan Pâslaru a fost de 21.662 de lei (aproximativ 5.158 de euro).

Vasile Ghiorghe Gliga a propus angajarea şi a avizat contractul individual de muncă privind angajarea soţiei sale Elena Gliga în perioada 05.01.2009 - 28.03.2011, în cadrul Biroului Parlamentar - Circumscripţia electorală nr. 2 Mureş. Beneficiul patrimonial obţinut de către Elena Gliga a fost de 27.095 de lei (aproximativ 6.451 de euro).

Beneficiul patrimonial total, obţinut de rudele celor şase deputaţi în urma angajării prin nerespectarea regimului juridic al conflictul de interese, este de 165.073 de lei (aproximativ 39.303 de euro).

Inspectorii de integritate au dispus sesizarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu privire la posibila săvârşire de către cei şase deputaşi a infracţiunii de conflict de interese şi au făcut demersuri pentru anularea contractelor încheiate cu încălcarea prevederilor legale privind conflictul de interese.