Basme spuse la ANRM despre aurul din zacamintele de la Rosia
Companiile care detin licente de explorare si exploatare a zacamintelor de aur spun ca in Romania exista rezerve si resurse de aur de cel putin 716 tone, a declarat Alexandru Patruti, presedintele Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale (ANRM), in cadrul unei conferinte organizate de Focus Energetic. De asemenea, a mai fost raportate si 1.972 de tone de argint...Tocmai v-am citit din noile basme are romanilor.
Cat de credibila este o informatie "livrata" de companiile care ai interesa sa dea statului roman cat mai putin aur ?
Companiile pot spune oricand ca exista mai putin aur decat in realitate, ca sa-si micsoreze redeventa sau partea data statului prin contract.Alea sunt estimari bazate pe prospectari. Redeventele se pun pe cat scot, nu pe cat au gasit in prospectari sau pe cat au estimat. si ii controleaza statul, prin audit.
Ce se stie in toata Europa si prin lume (nu degeaba de atatia ani se chinuie si canadienii sa realizeze RMGC) e ca Romania are cele mai mari rezerve de aur si argint din Europa !Valoarea la cursul actual al pietei este de circa 50 de miliarde dolari daca ne raportam la cele 716 tone de aur din care Romania ar lua in baza actualului contract fix vreo....97 de tone !!!!.
Romania nu-si poate permite sa lase complet neexploatate astfel de resurse, imense, cand tara are nevoie de infrastructura, ceea ce in final aduce activitate economica si locuri de munca, cu venituri mai mari in timp.
In afara de aur si argint, Romania are si rezerve necomunicate de uraniu, cobalt, molibden, metale foarte pretioase pt anumite industrii.
De altfel, proiectul unei noi centrale nucleare, in Transilvania sau Moldova, e facut si pe baza faptul ca avem rezerve de uraniu inca neexploatate, suficiente pe zeci de ani.
Totul trebuie insa facut serios si sustenabil, cu o protectie maxima pt mediu si patrimoniul cultural.
Nu trebuie sa ajungem nici la talibanism ecologic, proiectele trebuie realizate dar cu efecte cat mai reduse asupra mediului.
Cat despre Kelemen Hunor sau Borbely Laszlo, sunt niste pioni ai UDMR, unul veterinar celalalt economist de fabrica, in legatura cu care Marko Bella incepe sa simta ca opinia publica s-ar putea sa considere UDMR principalul "vinovat" de ce se intampla la RMGC, indiferent cum se va termina povestea
Reclamati abuzurile la adresa office@asistentapentruconsumatori.ro sau la adresa Senatorului : iulian.urban@gmail.com
Redirectioneaza 2% pentru Asociatia www.asistentapentruconsumatori.ro
asistentapentruconsumatori.ro said
am February 23 2012 @ 1:37 pm
Lupta noastra a celor de la Asociatia http://www.AsistentaPentruConsumatori.ro se duce impotriva abuzurilor la care sunt supusi consumatorii romani.
Pentru asta avem nevoie ca voi, sa ne scrieti despre fraudele sau abuzurile la care sunteti supusi de catre comercianti sau autoritati.
Noi preluam sesizarile voastre si ne luptam pentru ca drepturile sa va fie recunoscute.
TOT CE AI DE FACUT ESTE SA NE SCRII LA ADRESA office@asistentapentruconsumatori.ro
vrajitorul.eu said
am February 23 2012 @ 1:37 pm
INTRATI PE http://www.vrajitorul.eu/ Magia afacerii dvs.
informatii utile >> http://www.vrajitorul.eu/aplicatia/aplicatia.html
cucus said
am September 8 2011 @ 3:22 pm
Vreti contracte cinstite de exploatare ? : China , Japonia …
Dar nu lasa “fratii de peste ocean” laba asa de usor de pe noi …
A mers cu Bechtel-ul , de ce nu ar merge si cu Rosia Montana …
radu andrei said
am September 8 2011 @ 3:36 pm
China, Japonia? oare la astia merge sa ceri comisioane?
radu andrei said
am September 10 2011 @ 7:41 pm
dar marturiile inginerului Aurel Sântimbrean despre metalele rare de la Rosia Montana sunt tot basme?
“Aurel Sântimbrean: “Valoarea celorlalte metale rare de la Roșia Montană e mai mare de patru ori decît valoarea aurului de acolo.”
A lucrat vreme de peste 20 de ani la minele de la Roșia Montană, ca inginer geolog șef. Este omul care știe cel mai bine din România ce zăcăminte sînt acolo. Și cu toate astea, niciun ministru din România nu a fost curios să îi ceară opinia. Citiți mai jos ce crede specialistul Aurel Sântimbrean despre proiectul Roșia Montană.
Reporter: Care-i cea mai mare problemă a proiectului Roșia Montană?
Aurel Sântimbrean: Discuțiile nesfîrșite în necunoștință de cauză. Nu am văzut niciun specialist, un geolog, un miner, un inginer de preparare, care să discute problema cum trebuie. Trebuie să analizeze specialiștii. Să se facă dezbateri televizate cu specialiști, nu să vorbească oricine.
Rep.: Unul dintre specialiști sînteți dumneavoastră…
A.S.: Am pretenția, și mi-e jenă că o afirm, că sînt cel care cunoaște cel mai bine zăcămîntul de la Roșia Montană.
Rep.: Cît aur este acolo?
A.S.: Aur este mult. Aș vrea să vă spun că zăcămîntul de la Roșia Montană îi un unicat. Astăzi, dacă merg cu dumneata la Roșia Montană și dezlipim o bucată de rocă cu tîrnăcopul, o măcinăm și spălăm acel măciniș cu apă, obținem aur.
Rep.: Dar foarte puțin, bănuiesc.
A.S.: Da, dar la nivelul tîrnăcopului. Mii de ani oameni așa au trăit, la nivelul tîrnăcopului și al lopeții. Azi un gram, mîine zece, poimîine nimic. Acum, trebuie să știți că cei de la Gold Corporation exagerează în privința cantității de aur pe care cică o vor extrage.
Rep.: Dar de ce să spună că e mai mult aur decît în realitate?
A.S.: Nu știu, bănuiesc că au interese pe bursă. În muntele Cetate și în muntele Cârnic sînt evaluate 180 de milioane de tone de minereu. De ce spun asta? Ei au cumpărat documentația noastră, situația zăcămîntului de la Roșia Montană, făcută în 1985. Documentația a fost făcută sub semnătura mea, eram inginer-șef, aveam ultima semnătură. Documentația făcea o evaluare de 30 milioane tone de minereu, cu 1,05 – 1,1 grame de aur pe tona de minereu. Ei, pe baza documentației noastre, au recalculat că zăcămînt ar fi 218 milioane de tone de minereu din care se pot recupera 300 tone de aur și 1600 tone de argint. Eu la o discuție cu planurile pe masă, pot să le arăt că zăcămintele aurifere de la Roșia Montană sînt distribuite pe verticală. Zonele cele mai bogate au fost și sînt la suprafață și cu cît cobori, conținutul în aur scade. La muntele Cetate, dacă la suprafață conținutul e de 3 grame, la o adîncime de 300 metri ajunge la 0,5 – 0,4 – 0,3 grame pe tona de minereu. Vă dați seama ce diferență? S-ar putea să aibă surprize…
Rep.: În munții ăștia care vor fi rași de pe suprafața pămîntului e doar aur și argint, nu mai sînt cumva și alte metale rare?
A.S.: Aș vrea să vă dau doar niște date, pe care le am și în față. În 1970, uzina de la Baia Mare a extras din concentratele noastre: seleniu, indiu, galiu. În 1962, Icechim din București, evidențiează prezența germaniului, 20 de grame pe tona de minereu. În 1973 am recoltat din cariera din muntele Cetate o probă de 350 kilograme de zăcămînt și am trimis-o la analiză la Institutul de Cercetări din Baia Mare. Vreau să vă prezint cîteva din metale identificate: aur – 1,5 grame pe tonă, argint – 11, 7 grame pe tonă, arseniu – 5000 grame pe tonă, titan – 1000 grame pe tonă, molibden – 10 grame pe tonă, vanadiu – 2500 grame pe tonă, nichel – 30 de grame pe tonă, crom – 50 grame pe tonă, cobalt – 30 grame pe tonă, galiu – 300 grame pe tonă. Aceste probe și rezultate se află în documentația pe care RMCG-ul a cumpărat-o de la Agenția Națională de Resurse Minerale.
Rep.: Aceste metale rare le vor extrage fără să plătească nimic?
A.S.: Nimeni nu vorbește despre ele. În orice discuție se vorbește de 300 tone de aur, 1600 de tone de argint. De aceste metale nu vorbește absolut nimeni. Din anumite informații, în contractul de concesiune secretizat se spune că orice metal în plus recuperat intră în beneficiul celui care exploatează zăcămîntul.
Rep.: Pfaaai de capul meu! Dar, ca preț, care sînt mai valoroase, tonele de aur și argint sau și mai multele tone din celelalte metale?
A.S.: Cantitățile din celelalte metale sînt mai valoroase decît cele 300 tone de aur și cele 1600 tone de argint. Într-un document întocmit de un grup de profesori de la ASE – București se spune, pe calcule, nu pe povești, că valoarea celorlalte metale rare de la Roșia Montană e mai mare de patru ori decît valoarea aurului și argintului de acolo.
Rep.: Pe lîngă aceste alte metale rare, mai e și problema patrimoniului cultural, care nu se poate cuantifica în valute.
A.S.: Absolut. Sînt șapte biserici: una greco-catolică în Roșia, de la 1741, apoi una ortodoxă, de la 1620, biserica ortodoxă din Corna, de la 1710, biserica greco-catolică din Corna, de pe la 1846 și restul biserici maghiare, de pe la 1850. Ar fi multe de povestit. Familia Gritta, o mare familie, renumită în toți Apusenii, cu Mihăilă Gritta, care a trăit între 1762-1837 și care a găsit în galeria lui proprie 1700 kilograme de aur. Cu acest aur a făcut șapte biserici și șapte școli confesionale în Munții Apuseni. Cine mai face așa ceva azi? Noi cică vom scoate 300 tone de aur, cu prețul căruia vom rade de pe fața pămîntului două localități cu tot patrimoniul lor cultural-istoric, cu șapte biserici vechi, cu galerii romane unice în Europa, care pot fi vizitate în frac și cu pantofi cu lac, atît de bine-s amenajate și păstrate.”
Alexandru Căutiș
in Interviu, Rosia verde de admin la September 9th, 2011
sursa: http://www.kamikazeonline.ro/2011/09/aurel-santimbrean/