Proiectul de lege privind procesele colective a fost respins de Camera Deputaţilor, deşi numărul acţiunilor colective în justiţie a crescut începând cu anul 2010, conform spuselor iniţiatorului actului normativ, senatorul Iulian Urban.
Domnia sa ne-a declarat că, după ce fost respinsă de deputaţi, iniţiativa se află în prezent la Senat. Iulian Urban a motivat respingerea legii prin faptul că nu există voinţa acestui demers în mediul politic, dar nici în cel juridic. "Statul nu grăbeşte legea proceselor colective", a conchis domnul Urban.
La rândul său, avocatul Traian Briciu a atras atenţia la finele săptămânii trecute, în cadrul dezbaterii "Procesele colective, o soluţie pentru realizarea drepturilor cetăţeneşti", că în lipsa legii mai sus amintite, soluţiile date într-o acţiune colectivă nu pot fi extinse în cazul altor persoane lezate de acelaşi fapt. Astfel, spune domnia sa, deşi un grup poate obţine, în urma unei acţiuni colective, o anumită hotărâre judecătorească, aceasta va fi aplicată doar acelui grup determinat.
Potrivit casei de avocatură "Piperea şi Asociaţii", începând cu anul 2010 "au apărut adevărate mişcări civice, consumatorii organizându-se pentru promovarea şi apărarea drepturilor lor". Cea mai notorie manifes­tare de acest gen a avut loc în urma implementării dispoziţiilor ordonanţei 50/2010 privind creditele populaţiei. Implementarea ordonanţei de urgenţă a reflectat clauzele abuzive care apăreau în contractele consumatorilor, conform avocatului Gheorghe Piperea. Însă, domnia sa atrage atenţia că, până în prezent, acţiunile colective privind eliminarea clauzelor abuzive din contractele bancare nu au fost soluţionate.
Casa de avocatură "Piperea şi Asociaţii" mai subliniază intensificarea numărului de procese colective privind deciziile de recalculare a pensiilor şi reducerea ilegală a salariilor bugetare. Alte nemulţumiri care ar putea genera astfel de procese colective sunt, în opinia avocaţilor, ridicările ilegale de vehicule, taxa de primă înmatriculare, precum şi indemnizaţiile pentru creşterea copilului până la vârsta de doi ani.  Sursa http://www.bursa.ro/companii-afaceri/iulian-urban-statul-nu-grabeste-legea-proceselor-colective-111829&articol=111829.html

Legea proceselor colective, spaima bancilor, va fi depusa in Parlament

18 January 2010 - Iulian Urban

1403 citiri

Romania se va alatura tarilor din UE care au o lege ce reglementeaza procesele colective. Cunoscuta in USA , Germania , Italia sau Franta drept “spaima bancilor ” sau a marilor producatori / furnizori de servicii, aceasta lege va da posibilitatea deschiderii unor procese colective in care, consumatorii vor putea cere despagubiri de la comerciantii care le incalca drepturile.

Am studiat extrem de atent practica europeana in materie si am ajuns la concluzia ca sursa de inspirare principala trebuie sa fie legea italiana, care a intrat in vigoare dupa falimentul Parmalat si care acum constituie baza legala pe care se fundamenteaza un proces colectiv gigant in Italia, acolo unde clientii a doua banci au decis sa ceara daune pentru practici incorecte .

Cum Romania este raiul abuzurilor bancare si iadul clientilor ale caror drepturi sunt nerespectate, am decis sa depun o asemenea lege la Parlament.

In prezent echipa mea de consilieri lucreaza la finalizarea ei, avand ca sursa de inspiratie legea italiana, pe care va si invit sa o parcurgeti , ocazie cu care VA INVIT SA VENITI CU PROPUNERI, IDEI pe care sa le folosim in echipa de lucru.

Mai jos gasiti textul privind actiunile colective.

Nu este o lege separata, ci este vorba de un extras din Codul Consumatorilor din Italia. De la 01.01.2010 (dupa mai multe amanari) a intrat in vigoare art. 140 bis care stabileste procedura actiunilor colective. Atentie, traducerea este foarte perfectibila…

Articolul 139 Dreptul la acţiune

1. Grupurile de consumatori şi utilizatori în lista de la Articolul 137 au dreptul de a acţiona în conformitate cu articolul 14044, protejarea intereselor colective ale consumatorilor şi utilizatorilor. În plus faţă de ceea ce dispoziţiile articolului 2, aceste asociaţii sunt împuternicite să acţioneze în de cazuri de încălcare a intereselor colective ale consumatorilor incluse în domeniile reglementate de prezentul cod şi de următoarele dispoziţii legii:
a) Legea din 6 august 1990 223, astfel cum a fost modificată, inclusiv cele din Audiovizualului consolidată în Decretul legislativ 31 Iulie 2005, nici un 17745th, şi Legea din 30 aprilie 1998, nr 122, privind exercitarea de difuzare a programelor de televiziune;
b) Decretul legislativ nr 30 decembrie 1992 541, astfel cum a fost modificată prin Decretul legislativ nr 18 februarie 1997 44, şi Legea din 14 octombrie 1999, n. 362, privind publicitatea pentru medicamentele de uz uman.

2. Independent de organismele publice şi organizaţii naţionale recunoscute într-un alt stat UE şi au fost incluse în lista de entităţi calificate pentru a acţiuni pentru o ordonanţă preşedinţială pentru a proteja interesele colective ale consumatorilor, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene pot acţiona pentru a în conformitate cu prezentul articol şi în maniera prevăzută la articolul 140, în ceea ce priveşte actele sau de comportament care aduc atingere consumatorilor în propria lor ţară, locuri pentru a fi în întregime sau parţial în interiorul statului.

Articolul 140 Procedura

1. Entităţile prevăzute la articolul 139 alineatul au dreptul de a în cazul în care nu există previsti acţioneze pentru a proteja interesele colective ale consumatorilor şi utilizatorilor
care necesită instanţa:
a) pentru a inhiba actele şi comportamentul care prejudiciază interesele consumatorilor şi utilizatorilor;
b) să ia măsurile corespunzătoare pentru a corecta sau de a elimina efectele încălcăriilor dăunătoare constatate;
c) să dispună publicarea actului in unul sau mai multe ziare de circulaţie naţională sau în cazurile în cazul în care masura publicitatii locale măsură poate ajuta pentru a corecta sau elimina efectele încălcările depistate.

2. Asociaţiile menţionate la alineatul 1, precum şi persoanele menţionate la articolul 139, alineatul 2, pot activa în faţa instanţei de recurs, procedura de conciliere înaintea Camerei de Comerţ, industrie, artizanat şi Agricultură responsabila de zonă, în conformitate cu articolul 2, alineatul 4, litera a) din Legea din 29 decembrie 1993 nr 580, şi a altor organisme ce sunt investite sa solutioneze pe cale amiabilă de soluţionare a litigiilor consumatorilor în conformitate cu articolul 141. Această procedură este derulata pe o perioada de şaizeci de zile.

3. Procesul-verbal de conciliere, semnat de către părţi, precum şi reprezentant al-instanţei şedinţei de decontare este de depus pentru aprobare în registru instanţei de la locul societatilor cazul în care, a avut loc cu privire la procedura de conciliere.

4. Instanţa, în componenţa , verifica coerenţa formală a Procesului -verbal, Director Executiv, declară el prin decret. Raportul de conciliere autorizat trebuie să fie executoriu.

5. În orice caz, acţiunile menţionate la alineatul 1 pot fi făcute numai după ce au trecut cincisprezece zile de la data la care asociaţiile au întrebat persoana pe care au considerato responsabila, printr-o scrisoare cu confirmare de primire, despre încetarea comportamentului nociv la interesele consumatorilor şi al utilizatorilor.

6. Persoană care a solicitat încetarea comportament nocive pentru CONSUMATORI , în conformitate cu punctul 5, sau care a fost pus in proces, în conformitate cu alineatul 1, poate activa procedura de conciliere prevăzută la alineatul 2, fără nici un prejudiciu procedurile legale pentru a fi adus sau de a început. Concluzia favorabila, chiar şi în faza de execuţie a lucrărilor de conciliere este evaluată ca încetare a scopului.

7. În măsura care defineşte procesul menţionat la alineatul 1, instanţa stabileste un termen limită pentru îndeplinirea obligaţiilor stabilite şi, chiar pe aplicarea de către partea care a acţionat în instanţă, are, în caz de mod implicit, plata unei sume de bani de la 516 de euro pentru 1032 de euro pentru fiecare zi de întârziere sau lipsă de severitate de fapt. În caz de neîndeplinire a obligaţiilor care decurg din procesul-verbal al de conciliere prevăzut la alineatul 3, părţile pot adresa instanţei cu proces-verbal în şedinţă cu uşile închise că, găsirea eşecului, prevede plata acestor sume de bani. Aceste sume de bani se varsă la bugetul de stat să fie realocate de către Decretul de Ministru al Economiei şi Finanţelor pentru a fondului care urmează să fie stabilit unităţi speciale în prognoza de bază a estimării Ministerul de dezvoltare economică, să finanţeze iniţiative în beneficiul consumatori.

8. În cazul în care dreptul de a recurge din motive de urgenţă, o acţiune inhibitorie este de acţiune în conformitate cu articolele 669-bis la 669-cod de procedură civilă.

9. Sub rezerva normelor privind litispendenţă pe continenţă, conexiunea şi procedurile întâlnite, dispoziţiile prezentului articol nu exclude dreptul la acţiunile individuale de consumatori care sunt deteriorate prin aceleaşi încălcări.

10. Pentru asociaţii de la articolul 139 prevăzute de acţiune inhibitorie Articolul 37 referitoare la clauzele abuzive din contractele încheiate cu de consum şi se exercită în conformitate cu prezentul articol

11. Rămâne ferma competenţa exclusivă a instanţei de contencios administrativ, în servicii publice în conformitate cu articolul 33 din Decretul legislativ 31 Martie 1998, n. 8047.

12. Rămâneţi la procedurile de împăciuitor al Autorităţii pentru Comunicaţii la articolul 1, alineatul 11 din Legea 31 Iulie 1997, n. 249.

140 bis

Asociaţiile menţionate la alineatul 1 al articolului 139 şi alte entităţi menţionate la alineatul 2 din prezentul articol au dreptul de a acţiona pentru a proteja interesele colective consumatorilor şi utilizatorilor prin solicitarea instanţei de la sediul societatilor a dreptului la compensare şi restituire sumele datorate pentru consumatori sau utilizatorii individuali în ceea ce priveşte relaţiile juridice izvorate din contracte, conform articolului 1342 din Codul civil, sau ca o consecinţă a acelor fapte, practici comerciale neloiale sau comportamente anti-competitive, atunci când sunt prejudiciate drepturile dintr-o pluralitate de consumatori sau utilizatori.

2. Au dreptul de a actiona în conformitate cu alineatul 1, asociaţii, chiar si comitete ce sunt suficient de reprezentative a intereselor colective afirmate. Toti consumatorii sau utilizatorii care doresc să beneficieze de protecţia oferită de prezentul articol, trebuie să notifice în scris titularului său aderarea la o acţiune colectivă.
Pot fi comunicate, chiar şi în faţa instanţei de apel, până la audierea concluziilor de fond. În cadrul unei proceduri iniţiate în conformitate cu alineatul 1 este întotdeauna admisa intervenţia consumatorilor individuali sau a utilizatorilor pentru o astfel de procedură care implică acelaşi obiect. Exercitarea acţiunii colective menţionate la alineatul 1 sau, în cazul în care in continuare, aderarea la o acţiune colectivă, produce efectele intreruperii prescriptiei, în conformitate cu articolul 2945 din Codul civil.

3. În cadrul primei sedinte, Curtea, după ascultarea părţilor, şi luand act de informaţiile sumare, se pronunţe asupra cererii, prin ordonanţa in camera de consiliu.
Cererea este declarată inadmisibilă, atunci când aceasta este în mod vădit nefondată, când judecatorul considera ca nu exista un interes colectiv in sensul prevederilor prezentului articol. Instanţa poate amâna pronunţa cu privire la admisibilitatea cererii atunci când pe aceeaşi temă este in desfasurare o anchetă la o autoritate independentă. Dacă se considera admisibila cererea, judecatorul dispune ca actiunea sa se faca publica si sa se continuie procesul.

4. Dacă admite cererea, instanţa stabileşte criteriile dupa care se distribuie sumele care trebuie plătite sau returnate consumatorilor individuali sau de utilizatorilor care au aderat la acţiune sau au intervenit în litigiu. Dacă este posibil ,in imprejurarile existente, instanţa stabileşte cuantumul minim care trebuie plătit consumatorului sau utilizatorului. În termen de şaizeci de zile de la data comunicarii sentintei compania îşi propune, intentioneaza, să plătească o sumă,pentru care incheie un document semnat pe care il comunica cons.sau utiliz.carora li s-a recunoscut dreptul prin hotarare. şi il depune la registratura. Actul acceptat de consummator sau utilizator prin semnare va fi depus la registratura si constituie titlu executoriu.

5. Hotararea care defineşte procedurile iniţiate în conformitate cu alineatul 1 se aplica si pentru consumatorii şi utilizatorii care au aderat la acţiune.
Se aplica sub rezerva si consumatorilor individuali sau utilizatorilor care nu aderă la o acţiune colectivă, sau nu intervin în cadrul unei proceduri iniţiate în conformitate cu alineatul 1.

6. În cazul în care societatea nu comunică propunerea în termenul menţionat la punctul 4 sau nu a fost un acord în termen de şaizeci de zile de la comunicare, preşedintele competent în conformitate cu alineatul 1 hotaraste in Camera de consiliu sumele de plata catre consumatorii sau utilizatorii care au aderat la de acţiune sau care au facut o acţiune în conformitate cu alineatul 2. Comisia de conciliere este compusa dintr-un avocat, indicat de către persoana care a propus acţiunea(reclamant) colectiva şi de un avocat indicat de pârât şi este prezidat de un avocat ,numit de către preşedintele tribunalului ,care poate pleda la instantele superioare.Ceea ce emanadin camera de consiliu se incheie procesele verbale, semnate de către preşedinte, puncte de vedere, termenii şi suma de plată pentru consumatori individuali sau utilizatori. Raportul de conciliere(actul incheiat)l constituie titlu executoriu. Alternativ, (cand cele 2 parti se inteleg) presedintele dispune ca actiunea noncontencioasa sa se desfasoare ….. la unul dintre organismele de conciliere la art. 38 din Decretul legislativ 17 Ianuarie 2003, 5, astfel cum a fost modificat, care funcţionează în oraşul în care instanţa este situat. Se aplică, mutatis mutandis, dispoziţiile articolelor 39 şi 40 din Decretul legislativ menţionat anterior 17 ianuarie 2003, nr 5, astfel cum a fost modificată.

(Judecatorul de pace)

Articolul 141 Componenţa extra-litigiu judiciar

1. În relaţiile dintre consumator şi societatile profesionale, părţile pot iniţia proceduri de soluţionare extrajudiciară pentru soluţionarea litigiilor consumatorilor, inclusiv pe cale electronică.

2. Ministru al dezvoltării economice, în consultare cu ministrul de Justiţie, prin decret non-reglementare, că dispoziţiile de constituire a listei organismelor judiciare soluţionare a litigiilor de consum care sunt conforme cu principiile din Recomandarea 98/257/CE din 30 martie 1998 privind principiile aplicabile organismelor responsabile pentru ADR litigiilor de consum şi Recomandarea 2001/310/CE a Comisiei din 4 aprilie 2001 privind principiile de-organismelor de instanţă implicate în soluţionarea alternativă a litigiilor în cadrul litigiilor de consum.
Ministerul de Dezvoltare Economică, în cooperare cu Ministerul de Justiţie, trebuie să notifice Organismele europene de Comisia menţionate în această listă şi, de asemenea, suplimentar locul de muncă care decurg din punerea în aplicare a rezoluţie a Consiliului UE Partea V asociaţiile de consumatori şi accesul la justiţie May 25, 2000, 2000 / C 155/01 pe o reţea comunitară a organismelor naţionale pentru ADR privind consumo.

3. În orice caz, competenta de solutionare a litigiile în conformitate cu alineatul 2 din cele stabilite în conformitate cu articolul 2 alineatul punctul 4.50 din Legea din 29 decembrie 1993 nr 580,revin organelor judiciare ale camerelor de comerţ, industrie, artizanat şi agricultură.

4. Sunt clauze nevexatorii incluse în contractele cu consumatorii acelea care se referă la utilizarea de organe care sunt conforme cu dispoziţiile din acest articol.

5. Consumatorul nu poate în nici un caz să fie lipsit de dreptul de a face apel la instanţa competentă, indiferent de rezultatul procedurii de soluţionare în afara instanţei.

Iulian URBAN, senator
Vicepresedinte al Comisiei Juridice a Senatului Romaniei

Procesele colective – o solutie pentru realizarea drepturilor cetatenesti. Cum a fost

21 February 2011 - Alexandra POPESCU

Asa cum informam, vineri, 18 februarie 2011, la Hotelul Pullman din Bucuresti a avut loc conferinta „Procesele colective – o solutie pentru realizarea drepturilor cetatenesti”.

Cuvantul de deschidere al evenimentului i-a apartinut domnului Gheorghe PIPEREA care le-a multumit participantilor pentru ca au dat curs invitatiei lansate.

Desi nu sunt o noutate absoluta pentru spatiul juridic romanesc, aparitia proceselor colective in Romania reprezinta o creatie a anului 2010, avand ca punct de plecare masurile de austeritate impuse de efectele crizei economice. Oamenii s-au hotarat sa-si apere drepturile, dar avand in vedere costurile mari pe care le presupune un proces, a aparut aceasta idee a proceselor colective pornind de la o miscare civica pe internet. Din aceasta perspectiva, procesele colective nu sunt ideea avocatilor, ci a cetatenilor.

S-a subliniat faptul ca aceste miscari civice, daca nu sunt controlate, pot avea efecte periculoase, intrucat miscarea are un puternic caracter populist.

Primul grup care a initiat un proces colectiv a fost  constituit din clientii Volksbank, care in demersul lor, au fost ghidati de perspectiva oferita de OUG 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori. Ulterior acestui exemplu s-au constituit si alte grupuri de initiativa.

Procesele colective au scos la iveala cateva caracteristici-surpriza ale societatii romanesti:

> prima se refera la faptul ca cetatenii de rand au vazut in apelul la justitie un ultim resort in realizarea drepturilor si interesele lor. Pentru acest gest a fost nevoie de incredere in Justitie. Desi organismele europene si clasa politica romaneasca atrag atentia asupra ideii de neincredere in actul de justitie care este lent si uneori inechitabil pentru justitiabil, oamenii si-au manifestat increderea in justitie prin intentarea proceselor colective.

> a doua surpriza a putut fi observata in randul politicienilor, legata de practica instantelor interne de judecata. Judecatorii romani, de cativa ani de zile, aplicand in mod corect dispozitiile consitutionale, dreptul european, drepturile omului si jurisprudenta instantelor europene, au inlaturat de la aplicare anumite dispozitii din legea interna. Ori acest lucru nu ar fi trebuit sa fie surprinzator. Legile interne, daca sunt in contradictie cu tratate la care Romania este parte, sunt inlaturate chiar de judecatorul intern, nu de cel la nivel european.

In ceea ce priveste contractele de adeziune, acestea nu respecta acordul partilor, reprezentand doar o simpla manifestare a vointei de a semna sau nu contractul. Spre exemplu, exista servicii de care nu te poti lipsi (de exemplu energia electrica, gazul natural sau apa), insa in momentul in care nu ai decat un furnizor, esti obligat sa semnezi astfel de contracte de adeziune. Institutiile bancare au un monopol in Romania, fiind singurele autorizate sa desfasoare activitati bancare. Contractele de adeziune vor fi valabile numai in masura in care nu incalca normele de ordine publica si bunele moravuri. In ceea ce priveste protectia consumatorului, ordinea publica este reprezentata de legislatia privind protectia consumatorului.

Contractul reprezinta un acord de vointa din care ambele parti trebuie sa castige, nu trebuie sa existe beneficii doar pentru o singura parte. Pe termen lung, trebuie sa se concilieze interesele ambelor parti pentru ca amandoua sa castige si uneori sa piarda, astfel incat sa poata fi executat contractual.

In cea de-a doua parte a dezbaterii domnul Piperea a facut o prezentare pe scurt a tipurilor de procese colective existente pe rolul instantelor judecatoresti, printre care au fost enumerate: problema medicilor de familie, cea a taxelor de poluare si de prima inmatriculare, a ridicarii ilegale de vehicule si nu in ultimul rand litigiile in care sunt implicati pensionarii militari sau aviatori si litigiile cu  bancile.

La nivelul UE exista un proiect de directiva care va reglementa situatia juridica a  proceselor colective in materia protectiei consumatorilor, inclusiv cu referiri la  contractele de credit. Implementarea acesteia se va face cel mai probabil in anul 2012.

Urmatoarea sectiune a fost dedicata intrebarilor din partea publicului.

Domnul Mihai VISINESCU a adus in discutie problema Fondului Proprietatea care, desi a fost constituit ca un mecanism de despagubire, s-a transformat in fond de investitii. Domnia sa a intrebat ce se poate face ceva in legatura cu diferenta de pret dintre momentul listarii fondului si momentul actual.

Gheorghe PIPEREA

In ceea ce priveste actiunile la Fondul Proprietatea nu este vorba despre o despagubire justa si echitabila. Dat fiind faptul ca actiunile sunt gestionate de fonduri speciale, acestea au avut tot interesul ca pretul sa scada. Fondul Proprietatea, ca mecanism unic de despagubire nu este suficient, statul va trebui sa recurga si la alte solutii de despagubire ca de exemplu emiterea de obligatiuni. Este posibil sa se constate o situatie discriminatorie, unica solutie in acest sens fiind actiunea in justitie. Se poate vorbi de un contract de adeziune in cazul Fondului Proprietatea, avand in vedere ca fostii proprietari au fost pusi in situatia de a semna sau nu pentru primirea despagubirilor.

Doamna MOISE, din partea Asociatiei “Mame pentru mame” a adus in discutie problema rolului institutiei Avocatului Poporului si utilitatea acesteia in raport cu procesele colective, avand in vedere ca, prin raspunsul in ceea ce priveste ordonanta prin care au fost reduse indemnizatiile pentru cresterea si ingrijirea copilului, aceasta a considerat ca legislatia in materie nu sufera nicio problema de neconstitutionalitate.

Gheorghe PIPEREA

Institutia Avocatului Poporului s-a dovedit foarte putin activa la nevoile cetatenilor.

Domnul Gheorghe Piperea a dat cuvantul domnului Traian BRICIU care, in interventia domniei sale, s-a concentrat pe problemele procedurale create de actiunile colective. Actiunile colective sunt genul de actiuni nereglementate dar benefice pentru sistemul judiciar. Totusi creeaza probleme procedurale prin simplul fapt ca nu au o jurisprudenta bogata. Ar trebui mers mai departe cu reglementarile in privinta: taxelor de timbru, problemei cheltuielilor de judecata, problemei particularitatilor unor persoane – daca legea permite membrilor sa actioneze colectiv, se mai poate actiona si individual numai daca se solicita drepturi diferite.

Actiunile colective nu sunt total necunoscute legislatiei noastre si pot fi utilizate avand ca suport juridic prezenta reglementare:

> actiunile ut singuli: In situatia in care unul dintre actionarii unei societati comerciale obtine o hotarare judecatoreasca, de efectele acesteia profita si ceilalti actionari. Astfel, chiar daca reclamantul este unul singur, prin prisma persoanelor care primesc efectul, se poate vorbi despre o actiune colectiva;

> actiunile organismelor sindicale;

Exista insa si tipuri de actiuni colective nereglementate dar care nu sunt interzise de lege. Procedura romana incurajeaza actiunile colective avand in vedere reglementarea unor institutii ca: conexarea, coparticiparea procesuala activa etc. Un singur dosar cu 6000 de reclamanti va fi mai usor de gesionat decat 6000 de dosare cu reclamanti diferiti.

Exista un tip de actiune inadmisibila si interzisa in dreptul roman, spre deosebire de sistemul anglo-saxon, asa-numitele “class action” prin care un grup de persoane isi identifica un interes si actioneaza solicitand o hotarare cvasi-reglementara, care sa produca efecte pentru toata lumea. Sistemul roman de drept nu da posibilitatea sa se pronunte o astfel de “hotarare-pilot”. Legea contenciosului administrativ statueaza la art. 2 alin. 2 lit. a ca „persoana vatamata” reprezinta o persona determinata, in timp ce in sistemul anglo-saxon se vorbeste de o persoana determinabila.

Actiunile colective ridica si o serie de probleme, printre care:

> taxa de timbru: se va plati o singura taxa pentru 6000 de reclamanti sau 6000 de taxe? Practica instantelor de judecata a statuat ca este vorba de o singura taxa de timbru.

> interese comune vs. interese individuale particulare. Desi avem de-a face cu o serie de interese comune, pot exista o serie de particularitati. Intrebarea in acest context este  daca legea permite grupurilor sa actioneze in numele tuturor indivizilor implicati sau mai permite si membrului de a actiona separat? Raspunsul este unul pozitiv in sensul in care se poate actiona si individual in masura in care se solicita drepturi diferite decat cele solicitate prin actiunea colectiva.

> in ceea ce priveste suportarea cheltuielilor de judecata de catre membrii unei actiuni colective trebuie observat ca nu poate fi vorba de solidaritate.

Iulian URBAN

Iulian Urban a explicat ca, desi in Romania s-a incercat sa se adapteze legea referitoare la procesele colective din Italia, tara cu cea mai avansata lege de acest fel din Europa, aceasta nu a fost agreata nici de catre senatul Romaniei, nici de catre Ministerul Justitiei.

Mai departe s-a pus problema sistemului judiciar in Romania si faptul ca acesta descurajeaza activitatea civica, singura sansa de schimbare in domeniul protectiei consumatorului fiind doar mobilizarea societatii civile si a asociatiilor mari de consumatori. A fost expusa spre dezbatere si problema comisioanelor mari luate de bancile din Romania, spre deosebire de alte zone.

Dezbaterea s-a incheiat punctandu-se faptul ca este foarte importanta implicarea cetateanului in astfel de actiuni colective si aceasta se poate realiza cu ajutorul unor reprezentanti in Parlament alesi cu mai mult simt de raspundere, prin sustinerea mass-media, dar si prin sustinerea reciproca a membrilor din cadrul acestor procese colective.

Pentru Juridice.ro, Alexandra POPESCU