De Roberts SAM

Publicat: 11 Decembrie 2010

http://www.nytimes.com/2010/12/12/us/12holocaust.html?_r=3

Dupa al doilea razboi mondial, serviciul american de contrainformatii a recrutat fosti ofiteri ai Gestapo-ului, veterani SS si colaboratori nazisti intr-o masura chiar mai mare decat se prezentase anterior; acesta i-a ajutat pe multi dintre ei sa evite urmarirea penala, ori chiar s-a facut ca nu vede cand au scapat, conform catorva mii de documente recent declasificate .
Intr-un  raport guvernamental publicat Vineri de Arhivele Nationale, se mentioneaza ca, intrucat  atunci Uniunea Sovietica marsaluia in forta prin Europa de Est, "reglarea de conturi cu germanii sau cu colaboratorii germani parea mai putin presanta, iar in unele cazuri chiar contraproductiva".

"Cand s-a aflat povestea lui Klaus Barbie, care a scapat in Bolivia cu ajutorul Statelor Unite, ne-am gandit ca nu mai eista si alte povesti de genul asta, ca Barbie a fost o exceptie", a declarat Norman JW Goda, un profesor la Universitatea din Florida si co-autor al raportului, alaturi de profesorul Richard Breitman de la American University. "Ceea ce am gasit in registru este ca au existat un numar destul de mare de cazuri, si ca lucrurile par mult mai sistematice."

Raportul dezvaluie, cu detalii infricosatoare, si relatiile stranse de lucru intre liderii nazisti si Marele Muftiu al Ierusalimului, Haj Amin al-Husseini, care mai tarziu a sustinut ca el a cautat refugiu in Germania tulburata de razboi doar pentru a evita arestarea de catre britanici.

De fapt, dupa cele spuse in raport, liderul musulman a fost platit "o suma fabuloasa" de 50.000 de marci pe luna (atunci cand un feldmaresal german avea 25 000 marci pe an!).

De asemenea, se spune ca el facea recrutari energice de musulmani pentru SS, comandamentul militar de elita al partidului nazist si ca i s-a promis ca va fi instalat ca lider al Palestinei dupa ce trupele germane alungau britanicii si exterminau mai mult de 350.000 de evrei de acolo.

Pe 28 Noiembrie 1941, spun autorii, Hitler i-a spus d.lui Husseini ca Afrika Corps si trupele germane dislocate din regiunea Caucazului i-ar elibera pe arabii din Orientul Mijlociu si ca "sigurul obiectiv al Germaniei ar fi distrugerea evreilor. "

Raportul detaliaza modul in care lui Husseini insusi i s-ar fi permis sa fuga dupa razboi in Siria - el era in custodia francezilor, care nu voiau sa tulbure regimurile Orientul Mijlociu - si faptul ca nazisti de rang inalt au scapat din Germania, au devenit consilieri ai liderilor anti-israelieni si arabi si "au putut sa continue sa transmita altora ideologia rasiala nazista, anti-semitismul."
"Exista chiar un contract real intre functionarii din Ministerul de Externe nazist si liderii arabi, inclusiv cu Husseini, contract extins si dupa razboi, pentru ca urmareau  o cauza in care credeau", a spus Dr. Breitman. "Si dupa razboi, existau adevarati criminali nazisti de razboi - Wilhelm Beisner, Franz Rademacher si Alois Brunner - care aveau o pozitie destul de influenta in tarile arabe".

In octombrie 1945, se spune in raport, seful britanic al Diviziei de urmarire penala in Palestina, a spus asistentului atasatului militar american din Cairo ca Muftiul ar putea fi singura forta capabila sa uneasca arabii si Palestina si "sa linisteasca sionistii. Desigur, nu putem face acest lucru, dar s-ar putea sa nu fie o idee chiar atat de proasta."

"Azi avem mai multe conturi academice detaliate ale activitatilor lui Husseini din timpul razboiului, dar dosarul CIA al lui Husseini indica faptul ca serviciile aliate de informatii din timpul razboiului au adunat o mare parte din probele incriminatoare", se spune in raport. "Aceasta dovada este semnificativa, avand in vedere indulgenta cu care a fost tratat Husseini dupa razboi." El a murit in Beirut in 1974.

Raportul, numit "Umbra lui Hitler: criminali de razboi, Serviciul de Informatii al SUA si Razboiul Rece," a aparut ca rezultat al muncii unui grup creat de catre Congres din membrii mai multor agentii, pentru a identifica, desecretiza si elibera inregistrarile federale privind crimele de razboi naziste si eforturile aliatilor de a trage la raspundere criminalii de razboi. Este realiz din informatii extrase din 1.100 dosare CIA si 1,2 milioane de dosare de contrainformatii ale Armatei, care nu au fost declasificate decat dupa ce grupul a emis raportul final in 2007.

"Umbra lui Hitler", adauga o noua dimensiune istoriei separate a operatiunilor americane ale Departamentului de justitie, de vanare a nazistilor, istorie pe care guvernul a refuzat sa o faca publica din 2006; de asemenea, aceasta a concluzionat ca oficialii americani ai serviciilor de informatii au creat un "loc sigur", in Statele Unite, si pentru alti anumiti fosti nazisti.

Raportul citeaza si alte cazuri, in paralel cu experienta lui Klaus Barbie, cunoscut sub numele de Macelarul din Lyon. El a colaborat cu agentii de informatii americane, care    l-au ajutat sa fuga in Argentina.

Unul dintre aceste cazuri este al lui Anton Mahler, care, in calitate de agent al Gestapo-ului anti-comunist, l-a interogat pe Hans Scholl, studentulul german - liderul subteran decapitat in 1943. Dl Mahler a servit, de asemenea, in Einsatzgruppe B din Belarusul ocupat, fiind invinuit si pentru executarea a mai mult de 45.000 de oameni, majoritatea evrei.
"Acestasta recunoastere, completata in chestionarul guvernului militar SUA in 1947,  a fost ignorat sau trecut cu vederea de catre autoritatile americane si vest-germane", se arata in raport.

Agentii americani au recomandat ca dl Mahler si alti fosti nazisti sa fie protejati fata de  procedurile penale din Germania.

In 1952, se spune in raport, C.I.A. a demarat actiunea de protejare a lui Mykola Lebed, un lider nationalist ucrainean, fata de o ancheta penala a Serviciului pentru Imigrare si Naturalizare. El a lucrat pentru serviciile de informatii americane in Europa si in Statele Unite prin anii 1980, iîn ciuda faptului ca era implicat in unitati de gherila in timpul razboiului, unitati care au ucis evrei si polonezi; intr-un raport al diviziei de contrainformatii a Armatei a si fost descris drept un sadic "bine-cunoscut si un colaborator al germanilor . "

De Roberts SAM

Publicat: 11 Decembrie 2010

http://www.nytimes.com/2010/12/12/us/12holocaust.html?_r=3

Dupa al doilea razboi mondial, serviciul american de contrainformatii a recrutat fosti ofiteri ai Gestapo-ului, veterani SS si colaboratori nazisti intr-o masura chiar mai mare decat se prezentase anterior; acesta i-a ajutat pe multi dintre ei sa evite urmarirea penala, ori chiar s-a facut ca nu vede cand au scapat, conform catorva mii de documente recent declasificate .
Intr-un  raport guvernamental publicat Vineri de Arhivele Nationale, se mentioneaza ca, intrucat  atunci Uniunea Sovietica marsaluia in forta prin Europa de Est, "reglarea de conturi cu germanii sau cu colaboratorii germani parea mai putin presanta, iar in unele cazuri chiar contraproductiva".

"Cand s-a aflat povestea lui Klaus Barbie, care a scapat in Bolivia cu ajutorul Statelor Unite, ne-am gandit ca nu mai eista si alte povesti de genul asta, ca Barbie a fost o exceptie", a declarat Norman JW Goda, un profesor la Universitatea din Florida si co-autor al raportului, alaturi de profesorul Richard Breitman de la American University. "Ceea ce am gasit in registru este ca au existat un numar destul de mare de cazuri, si ca lucrurile par mult mai sistematice."

Raportul dezvaluie, cu detalii infricosatoare, si relatiile stranse de lucru intre liderii nazisti si Marele Muftiu al Ierusalimului, Haj Amin al-Husseini, care mai tarziu a sustinut ca el a cautat refugiu in Germania tulburata de razboi doar pentru a evita arestarea de catre britanici.

De fapt, dupa cele spuse in raport, liderul musulman a fost platit "o suma fabuloasa" de 50.000 de marci pe luna (atunci cand un feldmaresal german avea 25 000 marci pe an!).

De asemenea, se spune ca el facea recrutari energice de musulmani pentru SS, comandamentul militar de elita al partidului nazist si ca i s-a promis ca va fi instalat ca lider al Palestinei dupa ce trupele germane alungau britanicii si exterminau mai mult de 350.000 de evrei de acolo.

Pe 28 Noiembrie 1941, spun autorii, Hitler i-a spus d.lui Husseini ca Afrika Corps si trupele germane dislocate din regiunea Caucazului i-ar elibera pe arabii din Orientul Mijlociu si ca "sigurul obiectiv al Germaniei ar fi distrugerea evreilor. "

Raportul detaliaza modul in care lui Husseini insusi i s-ar fi permis sa fuga dupa razboi in Siria - el era in custodia francezilor, care nu voiau sa tulbure regimurile Orientul Mijlociu - si faptul ca nazisti de rang inalt au scapat din Germania, au devenit consilieri ai liderilor anti-israelieni si arabi si "au putut sa continue sa transmita altora ideologia rasiala nazista, anti-semitismul."
"Exista chiar un contract real intre functionarii din Ministerul de Externe nazist si liderii arabi, inclusiv cu Husseini, contract extins si dupa razboi, pentru ca urmareau  o cauza in care credeau", a spus Dr. Breitman. "Si dupa razboi, existau adevarati criminali nazisti de razboi - Wilhelm Beisner, Franz Rademacher si Alois Brunner - care aveau o pozitie destul de influenta in tarile arabe".

In octombrie 1945, se spune in raport, seful britanic al Diviziei de urmarire penala in Palestina, a spus asistentului atasatului militar american din Cairo ca Muftiul ar putea fi singura forta capabila sa uneasca arabii si Palestina si "sa linisteasca sionistii. Desigur, nu putem face acest lucru, dar s-ar putea sa nu fie o idee chiar atat de proasta."

"Azi avem mai multe conturi academice detaliate ale activitatilor lui Husseini din timpul razboiului, dar dosarul CIA al lui Husseini indica faptul ca serviciile aliate de informatii din timpul razboiului au adunat o mare parte din probele incriminatoare", se spune in raport. "Aceasta dovada este semnificativa, avand in vedere indulgenta cu care a fost tratat Husseini dupa razboi." El a murit in Beirut in 1974.

Raportul, numit "Umbra lui Hitler: criminali de razboi, Serviciul de Informatii al SUA si Razboiul Rece," a aparut ca rezultat al muncii unui grup creat de catre Congres din membrii mai multor agentii, pentru a identifica, desecretiza si elibera inregistrarile federale privind crimele de razboi naziste si eforturile aliatilor de a trage la raspundere criminalii de razboi. Este realiz din informatii extrase din 1.100 dosare CIA si 1,2 milioane de dosare de contrainformatii ale Armatei, care nu au fost declasificate decat dupa ce grupul a emis raportul final in 2007.

"Umbra lui Hitler", adauga o noua dimensiune istoriei separate a operatiunilor americane ale Departamentului de justitie, de vanare a nazistilor, istorie pe care guvernul a refuzat sa o faca publica din 2006; de asemenea, aceasta a concluzionat ca oficialii americani ai serviciilor de informatii au creat un "loc sigur", in Statele Unite, si pentru alti anumiti fosti nazisti.

Raportul citeaza si alte cazuri, in paralel cu experienta lui Klaus Barbie, cunoscut sub numele de Macelarul din Lyon. El a colaborat cu agentii de informatii americane, care    l-au ajutat sa fuga in Argentina.

Unul dintre aceste cazuri este al lui Anton Mahler, care, in calitate de agent al Gestapo-ului anti-comunist, l-a interogat pe Hans Scholl, studentulul german - liderul subteran decapitat in 1943. Dl Mahler a servit, de asemenea, in Einsatzgruppe B din Belarusul ocupat, fiind invinuit si pentru executarea a mai mult de 45.000 de oameni, majoritatea evrei.
"Acestasta recunoastere, completata in chestionarul guvernului militar SUA in 1947,  a fost ignorat sau trecut cu vederea de catre autoritatile americane si vest-germane", se arata in raport.

Agentii americani au recomandat ca dl Mahler si alti fosti nazisti sa fie protejati fata de  procedurile penale din Germania.

In 1952, se spune in raport, C.I.A. a demarat actiunea de protejare a lui Mykola Lebed, un lider nationalist ucrainean, fata de o ancheta penala a Serviciului pentru Imigrare si Naturalizare. El a lucrat pentru serviciile de informatii americane in Europa si in Statele Unite prin anii 1980, iîn ciuda faptului ca era implicat in unitati de gherila in timpul razboiului, unitati care au ucis evrei si polonezi; intr-un raport al diviziei de contrainformatii a Armatei a si fost descris drept un sadic "bine-cunoscut si un colaborator al germanilor . "