http://www.adevarul.ro/actualitate/social/Cum_se_toaca_bani_in_proiecte_pentru_tigani_0_346765586.html

Mai multe ONG-uri înfiinţate pentru integrarea socială a rromilor utilizează fonduri europene fabuloase.         Mare parte din bani se pierd însă pe traseu fără rezultate concrete.

În contextul expulzărilor masive din Franţa, liderii comunităţii rrome din ţara noastră acuză în stânga şi în dreapta faptul că „statul român nu şi-a făcut treaba". Ei uită însă să acuze şi modul în care banii primiţi se pierd în buzunarele ONG-urilor care militează declarativ pentru integrarea rromilor în societate.

La 13 august 2010, cotidianul francez "Le Monde" publica un amplu material privind situaţia rromilor din România. Textul apărea în plin scandal diplomatic internaţional, provocat de expulzările masive ale rrromilor în ţara natală. Sub titlul "Ajutoarele europene pentru integrare nu ajung tot timpul la rromi", ziariştii "Le Monde" citau unul dintre cei mai importanţi şi influenţi lideri de ONG-uri pentru integrarea socială a rromilor. "România nu şi-a făcut treaba. Statul s-a mulţumit să pună pe hârtie câteva programe pentru a le face pe plac europenilor", declara, la acel moment, Ciprian Necula. "Aruncaţi o privire asupra a ceea ce se întâmplă cu proiectele girate de către Agenţia Naţională pentru Rromi", completa Anca Zevedei, director al Autorităţii de Management pentru Programul Operaţional „Dezvoltarea Resurselor Umane", din cadrul Ministerului Muncii.

O scurtă privire aruncată asupra modului în care sunt administrate fondurile europene destinate integrării sociale a rromilor dezvăluie însă o gamă mult mai largă a problemelor. Deşi România a fost şi continuă să fie acuzată de o absorţie foarte slabă a fondurilor, chiar şi puţinii bani obţinuţi se blochează, în multe cazuri, chiar la momentul în care aceştia ar trebui distribuiţi către beneficiari. În spatele acestui impas se află chiar miile de ONG-uri şi asociaţii înfiinţate chiar pentru a ajuta la distribuirea fondurilor către categoriile sociale considerate ca fiind defavorizate.

Cine împarte parte-şi face

În prezent, Agenţia Naţională pentru Rrromi, instituţie aflată în subordinea Guvernului, derulează şase proiecte structurale pentru categoriile defavorizate. Dintre acestea, două sunt axate pe educaţia şi şcolarizarea copiilor rromi alte două se referă la integrarea pe piaţa muncii şi, în fine, ultimele două legate de integrarea socială şi îmbunătăţirea relaţiei dintre rromi şi autotităţile locale. Conform proiectelor postate pe situl Agenţiei Naţionale pentru Rrromi suma totală obţinută exclusiv din fonduri europene, până în acest moment, se ridică la 67.496.535 lei. Cu alte cuvinte, 15 milioane de euro.

Aceeaşi Agenţie a derulat, în cadrul celor şase proiecte structurale, şi fonduri guvernamentale în valoare totală de 13.595.677 lei (3, 2 milioane de euro).
Pentru implementarea acestor proiecte, Agenţia Naţională pentru Rromi lucrează în parteneriate cu diverse ONG-uri specializate în problema integrării sociale. Două dintre cele şase proiecte enumerate mai sus, anume "Educaţia copiilor rromi" şi "Împreună pe piaţa muncii" sunt desfăşurate şi cu ajutorul unui ONG din Alba Iulia. Pe siteul Asociaţiei "Pakiv" se precizează că "membri fondatori ai organizaţiei sunt activişti rrromi cu vastă experienţă în elaborarea şi implementarea de proiecte/programe adresate comunităţilor cu rromi".

Unul dintre membri fondatori ai Agenţiei este Ioan Bumbu Gruia, membru PNL. Acesta s-a retras din fucţia de preşedinte, pe o perioadă de trei ani, începând cu data de 15 februarie 2007. În 2008, îl regăsim pe listele colegiilor pentru alegerile parlamentare. Concret, Gruia a candidat, fără succes, în colegiul situat în zona Ferentari din Capitală, alături de Oana Niculescu Mizil şi George Becali. Ceea ce este interesant este faptul că, la acel moment, Ioan Bumbu Gruia candida din poziţia de preşedinte al Agenţiei Naţionale pentru Rromi. Aceeaşi Agenţie semna cu Asociaţia "Pakiv", în acelaşi an, cele două contracte de parteneriat social, pentru distribuirea banilor europeni către rromii defavorizaţi.

Campioni ai fondurilor

În acelaşi proiect privind "Educaţia Copiilor Rromi", se poate regăsi, alături de Asociaţia "Pakiv", un alt ONG, din Cluj-Napoca: Centrul de Resurse pentru Comunităţile de Rromi. Potrivit declaraţiei postate pe situl Ministerului de Finanţe, numai anul trecut, Cen trul de Resurse a rulat venituri din activităţile fără scop patrimonial ce se ridică la 3.591.011 lei (855 de mii de euro). La finalul aceluiaşi an, ONG-ul declara un profit de 1.719.598 lei (409 mii de euro).

Un alt "campion" al fondurilor pentru integrarea rromilor este Asociaţia Studenţilor şi Tinerilor Rromi "Romanitin", din Iaşi. În declaraţia privind indicatorii financiari de anul trecut, asociaţia figura la capitolul "venituri din activităţi fără scop patrimonial" suma de 3.952.187 lei (940 de mii de euro). Spre deosebire de ONG-ul anterior, "Romanitin" nu înregistrează profit, punctând însă printr-un deficit serios: 851.975 de lei (202 mii de euro). Asociaţia Studenţilor şi Tinerilor Rromi "Romanitin" nu are pagină web, putând fi descoperită numai pe baza unei adrese din Iaşi şi a unui număr de telefon fix.

Ajutoare pentru "babe şi moşnegi"

Activitatea Asociaţiei Studenţilor şi Tinerilor Rromi "Romanitin" a ajuns în atenţia presei locale exact anul trecut, când ONG-ul anunţa venituri record. Concret, "Romanitin" a fost implicată într-un proiect social, în comunitatea de rromi din comuna Dorneşti, judeţul Suceava. Aici, anul trecut „Romanitin" a venit cu un proiect de intervenţie socială, finanţat de Organizaţia Internaţională pentru Migraţie, cu sprijinul financiar al German Forced Labour Compensation. Valoarea programului se ridica la aproximativ patru milioane de euro.

Obiectivul general al proiectului a fost distribuţia de ajutor umanitar pentru 1.600 persoane de etnie rromă născute înainte de 9 mai 1945, cu situaţie materială precară. Pe lângă pachetele lunare cu alimente şi haine, organizaţia ieşeană a prevăzut în program şi acţiuni culturale: înfiinţarea unor „Cluburi pentru bătrâni". Aici ar fi urmat să fie înfiinţată o bibliotecă cu aproximativ 50 de titluri de carte şi reviste de interes cultural şi de divertisment. Odată la două săptămâni ar fi fost organizate „discuţii în grup pe teme culturale de interes şi discuţii de carte".

Potrivit unui material publicat în martie 2009, în ziarul "Monitorul de Suceava", nimeni din Dorneşti nu auzise sau văzuse vreun "Club pentru bătrâni" în localitate. Mai mult, proiectul bibliotecilor ar fi urmat să fie introdus într-o localitate unde majoritatea covârşitoare a membrilor comunităţii sunt analfabeţi. La acelaşi moment, coordonatorul proiectului pentru Suceava, Dumitru Ciuraru, elucida definitiv misterul şi declara care au fost destinatarii iniţiativei: „20 de babe şi moşnegi, din care 5 deja au murit şi restul sunt la pat".

O etnie în statistici

- Conform ultimul recensământ, din 2002, în România trăiesc în prezent 535.000 de rromi, dar se estimează că numărul lor real este în realitate de trei-patru ori mai mare, dat fiind că mulţi dintre ei nu îşi declară etnia.
- Peste 26% din rromi îşi duc viaţa numai din ajutorul social, 14,4% mizează pe venitul minim garantat, iar 80% trăiesc în sărăcie.
- Doar 9% din tinerii rromi au liceul terminat, în timp ce raportul din 2009 al Comisiei Prezidenţiale releva că în doar 8% din gospodăriile rrome există un calculator.
- În rândul populaţiei rrome se înregistrează şi cel mai mare procent de analfabetism: 28% din cei care au frecventat şcoala primară nu au absolvit-o.

Florina, ţigăncuşa care învaţă carte fără să acuze

Locuieşte într-o casă cu două camere în cartierul-ghetou Ferentari din Capitală, alături de părinţi şi de cei trei fraţi ai ei. Florina Ţincu (foto) are 15 ani. Tatăl este zidar, iar mama casnică. Chiar şi cu puţinii bani pe care îi câştigă, îşi încurajează toţi cei patru copii să înveţe, cât de mult pot. În plus, Florina se numără printre copiii cărora întotdeauna le-a plăcut şcoala. În vara acestui an, ea a fost admisă la Liceul Teoretic „Dimitrie Bolintineanu", la specializarea Filologie, după ce, din clasa I şi pînă în clasa a VIII-a a luat numai premiul întâi, indiferent cât de dificil ar fi fost.

Tânăra de etnie rromă spune că uneori, în şcoală, a simţit discriminarea. Peste patru ani, Florina vrea să dea la Facultatea de Drept, pentru că doreşte să devină avocat. "Îmi place să iau apărarea oamenilor, nu-mi place când alţi oameni sunt discriminaţi sau când se face ură de rasă. Îmi place să fie dreptate mereu".

Chiar şcoala generală pe care urmat-o tânăra ar fi, pentru unele state europene, un exemplu de discriminare. La Şcoala nr. 136, proporţia de elevi de etnie rromă este de 95%, ceea ce demonstrează o aşa numită „formă de segregare rezidenţială". Mai mult, exemplul Forinei nu poate fi considerat decât o excepţie fericită, dacă este privită într-un context mai larg. Potrivit unui raport recent al UNESCO, 50% din copiii rromi nu termină liceul. Potrivit recensământului din 2002, peste 26% din rromii cu vârsta de peste 10 ani nu terminaseră nicio formă de învăţământ.

Fetele abandonează şcoala înaintea băieţilor

Raportul din 2007 al Institutului pentru o Societate Deschisă al Fundaţiei SOROS atrage atenţia că în şcolile cu un număr semnificativ de rromi sau la clasele cu prezenţă majoritară a copiilor rromi, calitatea educaţiei este mai scăzută decât în celelalte şcoli. Vârsta la care fetele de etnie rromă renunţă la şcoală este de 12-13 ani, dar asta mai ales în zonele rurale, unde tradiţiile (mai ales cele privind mariajul timpuriu) contează în luarea deciziilor.

Profesorul Tache Lepădatu predă Istoria Rromilor la Colegiul „Viilor" din Bucureşti. El spune că „la rromi, pe primul loc stă familia. Rromii înţeleg să-şi împlinească copiii ajutându-i să îşi creeze propria familie. În general, la această vârstă de 12-13 ani, e procentul cel mai mare de abandon şcolar la fete. La băieţi, vârsta e mai mare. Ei trebuie să termine opt clase ca apoi să dea la şcoala de şoferi. Nu există meserie mai frumoasă pentru rromi decât cea de şofer". Din experienţa predării la liceu, profesorul Lepădatu crede că „în jur de 30% din băieţi se duc la facultate, restul în meserii. (Oana Sandu)

Decât expulzaţi, mai bine angajaţi




Dana Diminescu, sociolog specializat în probleme de migraţie, la Maison des Sciences de l'Homme din Paris, consideră că întrega campanie de repatriere a rromilor din Franţa trebuie privită prin "mai multe nuanţe". Potrivit sociologului, adevărata problemă care ar trebui rezolvată este nu repatrierea, ci stabilizarea fuxului prin care rromii pleacă, vin şi se reîntorc în permanenţă. "Proiectele europene pentru asistarea socială a rromilor sunt bune, însă cred că statul român şi cel francez ar trebui să rezolve mobilitatea acestor oameni.

Decât să le dea câte 300 de euro ca să plece, mai bine ar încheia un acord de muncă, prin care rromii să lucreze sezonier în agricultură, de exemplu". Dana Diminescu atenţionează însă că nu ar trebui confundate reacţia politicenilor din Franţa cu cea a cetăţenilor obişnuiţi.
"Potrivit ultimului sondaj realizat în Franţa, 70% dintre persoanele chestionate s-au declarat împotriva expulzării pe criterii etnice. Din nou, reacţia asta puternică împotriva rromilor nu este, în principal, decât un subiect de campanie electorală", încheie Diminescu.

"Decât să le dea câte 300 de euro ca să plece, mai bine ar încheia un acord de muncă."
Dana Diminescu sociolog specializat în probleme de migraţie

• 270 afişări


• Duminică 3 oct 2010

Milioane de euro sunt risipite în proiecte făcute pentru scopuri personale, sub paravanul integrării rromilor în societate, educaţiei sau creării de locuri de muncă. O asociaţie a rromilor sibieni a accesat, în 2009, 40.000 de euro din fonduri PHARE pentru ridicarea unui atelier meşteşugăresc. Rezultatul final: o magazie abandonată.

Anul trecut, ţiganii din satul sibian Prislop au crezut că Dumnezeu şi-a întors în sfârşit privirea spre ei. Pentru un sat de 300 de oameni, pierdut printre nişte dealuri, unde sărăcia se simte ca acasă, anunţul că Prislopul va fi pentru prima oară legat printr-un drum asfaltat de comuna Răşinari a picat mai ceva ca un dar divin.

Şi tot anul trecut, localnicii primeau o altă veste mustind de optimism. Se făcea că un ONG local, Asociaţia Rromilor din Mărginimea Sibiului, a obţinut fonduri europene pentru ca ei să poată munci ceva concret şi să mai şi primească bani pentru asta. Paşii către bunăstare ai rromilor din Prislop urmau să strabată următoarele etape: construcţia unei hale în sat, instruirea lor pentru a face mături şi produse de artizanat şi, în final, vânzarea acestora către cei interesaţi.

Astăzi, oamenii se duc la margine de sat să privească mastodontul din tablă ondulată, denumit generic, în zonă, „hala". Povestea halei de la ieşirea din comuna Răşinari începe cu un proiect, finanţat din fonduri PHARE: „Facilitarea accesului pe piaţa muncii a rromilor din satul Prislop". Enunţată uman, prin vorbele primarului aşezământului, Bogdan Bucur, iniţiativa ar fi trebuit să se construiască pe următoarele coordonate: „Se construia hala asta, care s-a şi construit şi pe care o puteţi vedea aicea, iar ţiganii din sat făceau cozi de mături, topoare, târnăcoape, lopeţi, tot ce se putea. Apoi se găseau solicitanţi pentru produse şi se vindeau. Oamenii ăştia urmau să aibă bani", explică edilul. Frumoasă în teorie, explicaţia s-a poticnit vizibil pe tărâmul practicii. Hala a fost construită, într-adevăr, dar seamănă cu un punct de desfacere a mărfii, la fel cum un borcan de muştar aduce cu o lopată. Nimeni nu ştie preţul exact al construcţiei, pentru că hârtii justificative nu au fost depuse.

Hala abandonată

Ce se ştie însă, cu oareşce precizie, sunt următoarele fapte. Unu: Construcţia a costat în jur de 10.000 de euro. Afirmaţia este a primarului din Răşinari, care oferă şi o explicaţie halucinantă pentru justificarea unui maldăr de tablă ondulată: „Materialele nu au fost găsite la un preţ bun în România şi le-au cumpărat de pe internet, din Polonia".

Doi: Odată finalizată creaţia, hala a fost abandonată, din lipsă de clienţi pentru viitoarele mături, lopeţi şi alte ustensile. Nimeni nu s-a mai ocupat şi de căutarea celor interesaţi de cumpărarea produselor create de ţiganii din Răşinari.

Trei: La puţin timp după inaugurarea halei, o bucată impunătoare de pământ, de pe dealul pe care a fost construită, s-a surpat peste partea din spate a clădirii. Tabla a fost afundată, iar întregul edificiu a fost la un pas de dezastru.

Oameni întreprinzători, ţiganii din sat au găsit rapid rezolvarea: au împins tabla la loc şi au legat-o strâns cu sârmă, aşa încât să nu aibă loc tragedii. De atunci, nimănui nu-i este permis accesul în interior. Proiectul din Prislop a fost iniţiativa unui ONG local, Asociaţia Rromilor din Mărginimea Sibiului. Şeful asociaţiei este Petru Duca, liderul Partidei Rromilor Sibiu şi membru în Biroul Judeţean pentru Rromi, ce funcţionează în Prefectura locală.

Suma solicitată de acesta a fost de aproape 39.000 de euro, reprezentând 89,59% din costul total preconizat al proiectului. Nimeni nu cunoaşte cu exactitate cât s-a cheltuit din aceşti bani. Nici măcar primarul din Răşinari, partener în proiect, nu ştie de vreun document justificativ depus în acest sens.

Banii au dispărut

Neclarităţile legate de proiect se se leagă în special de soarta banilor primiţi. Conform Anexei la proiectul de finanţare, cea referitoare la bugetul necesar, cea mai mare parte a banilor, aproximativ 26.400 de euro, ar fi urmat să fie folosită pentru plata oamenilor angajaţi în activitate.

Printre cei enumeraţi se aflau un coordonator de proiect, 2 asistenţi, 20 de muncitori pentru confecţionat mături şi 10 muncitori pentru confecţionat produse de artizanat. „Fii, dom'ne, serios, nimeni nu a luat niciun ban aici", afirmă Vasile Hanţi, liderul informal al rromilor din Prislop.Teoria este confirmată şi de către primar, dar şi de către angajaţii prefecturii din Sibiu: oamenii trebuiau plătiţi, dar banii nu au mai ajuns la ei.

"Au cumpărat tabla din Polonia, că în România nu găseau la preţul ăsta. Nu ştiu cât a costat hala. Nici unde-i restul de bani."
Bogdan Bucur primar Răşinari

Proiecte bănoase

Până în prezent, Asociaţia Rromilor din Mărginimea Sibiului a beneficiat, în acte, de fonduri PHARE în valoare de 1.177.000 de lei şi 616.000 de euro. Acestea au fost obţinute pe baza a cinci proiecte, axate pe educaţia şi dreptul la proprietate al rromilor din judeţul Sibiu.

„Nu am hârtiile la mine"




Chiar şi Petru Duca (foto), şeful Asociaţiei Rromilor din Mărginimea Sibiului, are neclarităţi legate de proiectul din Prislop. Pentru început, acesta afirmă că s-ar fi încasat „20 şi ceva de mii de euro", fără a putea preciza suma exactă, pentru că „nu am hârtiile la mine". Mai mult, potrivit declaraţiei lui Duca, suma primită până în acest moment, ar fi fost insuficentă plăţii salariilor prevăzute în proiect, acordate ţiganilor ce ar fi realizat măturile şi obiectele de artizanat. Deşi a infirmat, iniţial, faptul că, potrivit bugetului, lucrătorii trebuiau plătiţi, Duca a revenit, recunoscând că salariile erau prevăzute.

Doar că în alt cuantum: „Au fost salarii, 200 de euro pe lună. Le-am plătit din propriul buzunar, că nu au ajuns banii primiţi până acum". Ce omite Duca să menţioneze este faptul că, potrivit aceluiaşi buget pentru accesarea fondurilor PHARE, 200 de euro era cuantumul unui salariu lunar acordat unui singur lucrător. Totalul acestora era însă de 30 de oameni, 20 folosiţi la confecţionarea de mături, iar 10 ce ar fi urmat să confecţioneze produse de artizanat.

"Fii, dom'ne, serios, nimeni nu a luat niciun ban aici. Trebuia să se dea salarii, dar nu s-au dat."
Vasile Hanţi liderul rromilor din Prislop

"Au fost salarii, 200 de euro pe lună. Le-am plătit din propriul buzunar, că nu au ajuns banii primiţi până acum."
Petru Duca liderul unui ONG local

Fondurile europene, de la UE la DNA

Fraudele cu fonduri europene destinate integrării sociale a rromilor au luat amploare din 2007, odată cu integrarea României în UE şi deblocarea programelor structurale destinate ţării noastre.

- În aprilie 2007, procurorii DNA Iaşi îl trimiteau în judecată pe primarul comunei Popeşti, judeţul Iaşi, pentru un prejudiciu de 38.700 de euro adus fondurilor Uniunii Europene şi 8.382 de lei, adus Consiliului Local Popeşti, judeţul Iaşi. Acesta era acuzat că, în colaborare cu ONG-ul Centrul de Resurse pentru Comunităţile de Rromi, întocmise un proiect prin care se angaja să realizeze o staţie de procesare a rumeguşului şi a uneia de colectare şi procesare a deşeurilor, care să asigure locuri de muncă pentru familiile de rromi din zonă. În plus, acelaşi proiect prevedea şi realizarea unor cursuri pentru formare profesională pentru aproximativ 20 rromi. În fapt, Nicolae Mocanu ar fi renunţat la cursuri şi ar fi umflat devizele pentru realizarea staţiei, lucrare oferită unui asociat. Banii au fost împărţiţi între cei doi.

- În aprilie 2008, un caz asemănător celui din Prislop, Sibiu, era trimis în judecată de către procurorii DNA Ploieşti. Neculai Jugaru, primar al comunei Râmnicelu, judeţul Buzău, obţinea fonduri PHARE, în valoare de 33.958 de euro, pentru proiectul intitulat „Îmbunătăţirea situaţiei rromilor prin crearea de locuri de muncă şi pregătirea profesională a membrilor comunităţii rrome din Râmnicelu". Scopul proiectului era de reabilitare a unei hale aparţinând primăriei locale, în incinta căreia urma să se amenajeze o secţie de ambalat produse agricole în care să-şi desfăşoare activitatea 18 persoane de etnie rromă. Rapoartele post monitorizare au demonstrat că niciuna din cele 18 persoane de etnie romă nu au fost angajate în cadrul proiectului iar secţia de ambalat produse agricole, deşi amenajată, nu a funcţionat niciodată. În schimb, toţi banii au fost cheltuiţi.

- În martie 2010, primarul oraşului Negreşti, judeţul Vaslui, Ioan Cozma, era şi el trimis în judecată de către procurorii DNA. Acesta obţinuse, în 22 noiembrie 2004, un contract finanţat din fonduri PHARE, în valoare de 48.332 de euro, ce avea ca obiect punerea în practică a unui proiect pentru îmbunătăţirea situaţiei economice a rromilor din zonă prin crearea de locuri de muncă.
Alături de Maria Damian, lideră de ONG şi manager de proiect PHARE, edilul a semnat în fals toate documentele ce demonstrau îndeplinirea procedurilor de achiziţii de bunuri şi servicii necesare derulării proiectului. Din nou, banii contractaţi au dispărut.

Blocuri pentru ţiganii din ghetoul Bârladului

Proiectul din Bârlad a scos din bugetul local şase milioane de lei Foto: Ionuţ Benea




Există şi iniţiative cu rezultate. Paradoxal sau nu, acestea sunt iniţiate nu de către ONG-urile rrome, ci chiar de la bugetul local. De curând, peste 50 de familii de rromi din Bârlad, care locuiau într-un imobil devastat din centrul oraşului, au fost mutate de municipalitate în două complexe rezidenţiale nou-nouţe de la periferie. Ridicarea caselor pentru rrromi a costat 6 milioane de lei, bani alocaţi din bugetul local al Primăriei Bârlad.
Majoritatea locatarilor din „cartierul ţigănesc" trăiesc doar din ajutoare sociale. Cu toate acestea, noile condiţii de trai le depăşesc cu mult cele mai frumoase visuri. Dacă în vechile adăposturi împărţeau camerele cu şobolanii şi gândacii, acum au primit gratis apartamente cu parchet pe jos şi termopane. Cei mai mulţi dintre bârlădeni spun însă că nu li se pare normal ca rrromii să primească locuinţe gratuite, în condiţiile în care ei sunt nevoiţi să aştepte ani întregi pentru a primi un apartament ANL sau trebuie să se îndatoreze la bănci pentru o casă. (Ionuţ Benea)