Oficial, in Romania nimeni nu poate sa-si aleaga magistratul care-i va judeca un proces. Asta, pentru ca in urma cu doi ani in instantele judecatoresti a fost introdus sistemul informatic (ECRIS), care consta in distribuirea aleatorie a dosarelor de judecata. Ratiunea introducerii acestuia a fost evitarea cazurilor in care anumite dosare puteau ajunge pe mana unor judecatori favorabili uneia dintre parti. Acest sistem, care a costat statul roman peste 35 milioane de euro, a fost introdus tocmai pentru eliminarea coruptiei din justitie. In practica, distribuirea aleatorie a dosarelor s-a dovedit in multe situatii doar o gluma buna.

Romania libera a identificat, cu ajutorul unor magistrati, cinci metode prin care judecatorii, grefierii si avocatii pot insela sistemul. Una dintre solutii este aceea prin care in soft-ul ECRIS sunt introduse datele dosarului intr-un mod incorect, astfel incat acesta sa ajunga la completul de judecata dorit de una dintre partile din proces. Un alt tertip este "imbolnavirea" subita a judecatorului care a primit cauza respectiva si inlocuirea acestuia cu alt magistrat. "Aceasta metoda e folosita pentru a fugi de raspundere din dosarele grele, ale DNA, de pilda", explica pentru R.l. o sursa, sub protectia anonimatului. Consiliul Superior al Magistraturii confirma, la randu-i, disfunctionalitatile sistemului, fara a preciza insa cate sanctiuni a dispus pana acum.

"Exista cazuri cand sistemul ECRIS a fost manipulat cu ajutorul informaticienilor, pentru a se eluda repartizarea aleatorie a dosarelor", spunea ministrul Justitiei, Catalin Predoiu, la inceputul acestui an. Recunoasterea la un asemenea nivel a unei realitati atat de grave a inflamat spiritele in interiorul CSM. La vremea respectiva, Consiliul Superior al Magistraturii a replicat dur si a etichetat drept "inadmisibile" afirmatiile ministrului. Totusi, inselarea sistemului informatic, prin care distribuirea dosarelor catre judecatori ar trebui sa se bucure de impartialitate totala, ramane o realitate. Romania libera prezinta astazi metodele prin care mecanismul poate fi ocolit cu succes. Sunt cel putin cinci la numar si au fost confirmate chiar de presedintele unui tribunal din Romania.

De unde incepe
La introducerea sa, in mod generalizat, in 2007, sistemul ECRIS ar fi trebuit sa dea un prim semnal concret de limitare a coruptiei in instantele din toata tara. Teoretic, lucrurile ar fi trebuit sa mearga spre mai bine. Practic insa, administrarea dosarelor care intra pe rol este in continuare manipulata. O anumita cauza poate ajunge pe mana unui judecator favorabil uneia dintre parti, cu ajutorul grefierului/judecatorului care se ocupa de distribuirea dosarelor. In urma activitatii indelungate cu softul, grefierul poate anticipa completul de judecata caruia ii va reveni cauza respectiva: fie operatiunea nu se efectueaza in ordinea intrarii dosarelor, fie se introduc variabile de timp pentru o perioada in care exista un singur complet.
La inceputul fiecarui an, in luna ianuarie, instantele isi stabilesc completele de judecata pentru urmatoarele 12 luni. Algoritmul ar trebui sa functioneze de asa natura incat un dosar odata introdus in sistem sa fie distribuit automat, la o anumita data, unui anumit complet. Pentru fiecare dosar sau tip de cauza exista un nomenclator de termene. Acesta fixeaza de la bun inceput ca, spre exemplu, un dosar de furt trebuie sa-i fie repartizat judecatorului in termen de 15 zile. Pentru acest interval, sistemul cauta cate si care sunt completele disponibile, apoi trimite, la intamplare, dosarul spre unul dintre acestea. Este obligatoriu ca numarul completelor de judecata identificate de sistem sa fie de minimum doua. Iata, concret, care sunt portitele prin care poate fi pacalit sistemul care ar trebui sa elimine coruptia din justitie:

METODA 1: Maestrul grefier
Judecatorul de serviciu primeste cererile de trimitere in judecata adunate peste zi, pe care le si trimite operatorului. In mod normal, el ar trebui sa atribuie imediat un numar de inregistrare fiecarui dosar, care sa reflecte ordinea in care au ajuns. Asta, inainte de a fi introduse in sistemul ECRIS. Or, ca sa poata insela repartizarea aleatorie, operatorul introduce doar o lista cu numere pe care inca nu le-a asociat dosarelor. Abia dupa ce vede la ce complete au nimerit fiecare, operatorul pune, dupa bunul-plac, numerele de inregistrare pe dosar. "Posibilitatile sa ocolesti ECRIS-ul sunt destule, dar presupun complicitati", sustine un magistrat consultat de Romania libera. Spre deosebire de alte metode, aceasta solutie presupune munca in echipa. Este deja nevoie de complicitatea unui grefier sau a persoanei care opereaza efectiv sistemul informatic.

Odata asigurata aceasta complicitate, lucrurile pot demara. Dupa unii magistrati, o asemenea practica poate fi contracarata simplu. "Asa ceva se intampla acolo unde judecatorul de serviciu, care primeste cererile de chemare in judecata, da pur si simplu mai departe teancul de hartii catre operator. Or, el ar putea sa noteze pe fiecare dosar ora la care a ajuns la el si se creeaza astfel o ierarhie prin care cererile sunt inregistrate de la bun inceput, iar operatorul sistemului nu poate face el ce vrea cu repartizarea catre complete", puncteaza presedintele Tribunalului Vrancea, Adrian Neacsu. O misiune totusi imposibila in Romania, unde practica judiciara nu este peste tot aceeasi. Potrivit magistratului Neacsu, in instantele din Timis se poarta niste reguli, in cele de la Bucuresti altele, iar la Vrancea, din nou, altele.

METODA 2: Cereri introduse repetat
Avocatul introduce aceeasi cerere de chemare in judecata de cate ori este nevoie, pana cand nimereste completul in care se afla judecatorul sau judecatorii pe care reclamantul ii prefera. Odata ajuns in acest punct, avocatul renunta la celelalte complete de judecata, pe care le considera defavorabile. Potrivit mai multor surse, aceasta ar fi calea preferata de cei mai multi avocati. Prin aceasta metoda, creste suspiciunea fata de corectitudinea judecatorilor.
Nu este ilegala, ci imorala. In plus, pentru a fi dusa la indeplinire, riscurile comportate sunt inca o data reduse prin faptul ca nu necesita complicitati. Avocatul joaca aici unicul si marele rol. Presedintele Tribunalului Vrancea, magistratul Adrian Neacsu, confirma existenta acestei metode, dar spune ca, obiectiv vorbind, avocatii nu pot fi opriti: "Practic, procedural, nu ai ce sa-i faci aparatorului, decat sa-i bati obrazul".

METODA 3: Micsorezi termenul de judecare
A treia metoda presupune manipularea termenelor de repartizare din nomenclator, astfel incat acestea sa nu intalneasca decat anumite complete. Amatorii de astfel de scheme speculeaza un amanunt introdus, initial, pentru a spori transparenta: poza completelor, adica datele la care fiecare complet este programat sa judece peste an, asa cum au fost stabilite inca din luna ianuarie. Asadar, cum se face? Unei cereri de chemare in judecata, proaspat sosita, judecatorul trebuie sa ii aloce un termen de judecare. Se presupune ca speta se preteaza intervalului 15-40 de zile. Or, pentru a micsora gradul de aleatoriu al repartizarii, judecatorul poate introduce un termen mult mai scurt, eventual 15-20 de zile.

Este evident ca, intr-o perioada mai scurta, si numarul completelor intre care trebuie sa aleaga sistemul este mai mic. Spre deosebire de cea de-a doua metoda, de aceasta data incalcarea reglementarilor aflate in vigoare este cu atat mai flagranta. Magistratul Adrian Neacsu, presedintele Tribunalului Vrancea, confirma si aceasta posibilitate de fraudare, insa considera ca metoda e mai grosolana, care "bate rapid la ochi".

METODA 4: "Imbolnavirea" subita
Modificarea completului, dupa ce dosarul a fost repartizat in sistem. Cunoscatorii stiu ca aceasta e calea preferata de obicei de catre magistratii care fug de raspundere in cazurile "delicate". Ce presupune de fapt? Ei bine, judecatorii stiu inca de la inceputul anului in ce complet si la ce date au fost programati sa judece in urmatoarele 12 luni. Tocmai de aceea, odata repartizat un dosar, acestia se pot retrage la momentul potrivit, invocand o paleta larga de motive, de la personale la medicale si chiar profesionale (participarea la un congres, spre exemplu). In locul sau va judeca un loctiitor ales, la fel, la inceputul anului.

In termeni de specialitate, dublarea magistratilor se numeste programare de permanenta. Astfel, este suficienta determinarea judecatorului programat initial sa se gaseasca un motiv pentru a se retrage, fie la mica intelegere, fie prin presiuniile superiorilor, doar pentru ca termenul sa fie judecat de inlocuitorul sau. Potrivit unui magistrat contactat de R.l., "aceasta metoda e folosita de obicei pentru a fugi de raspundere din dosarele grele, ale DNA, spre exemplu. Acolo se imbolnavesc subit judecatorii", explica sursa R.l.

METODA 5: Eroare cu premeditare
Frauda are la baza urmatorul mecanism: se intocmeste un proces-verbal in care se justifica stergerea prin aceea ca s-ar fi comis o eroare la inregistrare, de exemplu, pentru ca un dosar ar fi fost inregistrat ca penal, si nu pe civil. Apoi, dosarul e reintrodus in sistemul informatic pentru o noua repartizare. De data asta, e aproape sigur ca acesta nu va mai ajunge la acelasi complet. Cei familiarizati cu sistemul ECRIS sustin ca evitarea magistratului incomod presupune pur si simplu stergerea din calculator a unei repartizari aleatorii corecte.

Cum? In conditii de transparenta, aceasta optiune a fost introdusa pentru acele situatii obiective in care o inregistrare in sistem e efectuata eronat, dar neinteresat. Insa lucrurile sunt si mai nuantate in privinta motivelor pentru care o parte interesata ajunge sa acceseze acele parghii prin care repartizarea informatica aleatorie sa fie pusa in offside. Este valabil si in acele situatii in care se doreste ca un dosar sa nu ajunga pe mana unui anumit judecator.

» Program de 35 de milioane de euro
Pentru implementarea programului ECRIS in toate intantele din tara, a fost necesara dezvoltarea unei intregi infrastructuri informatice, atat in cele 237 de instante judecatoresti, cat sI in Ministerul Justitiei, care reprezinta punctul nodal al acestei retele. Astfel, pentru crearea infrastructurii IT, in perioada 2005-2009 au fost achizitionate aproximativ 16.000 calculatoare, 1.500 servere, 5.000 de imprimante si alte instrumente. Costurile pentru aceste achizitii si pentru amenajarile aferente, precum si cele pentru serviciile de comunicatii au depasit 35 de milioane de euro.

Punctul de vedere al Consiliului Superior al Magistraturii in privinta disfunctionalitatilor se rezuma insa la ambiguitatea notiunii de viciu de functionare folosit de reporter si mai putin la mesajul intrebarii sau la modul de prevenire a vulnerabilitatilor sistemului ECRIS: "Notiunea de viciu de functionare are un sens prea larg si neprecizat, astfel ca este greu de stabilit raspunsul. Ca orice alt sistem, si acesta poate inregistra pe alocuri erori de functionare, ce pot proveni din diverse motive, generale sau specifice, tehnice sau umane etc.", se arata in raspunsul comunicat de CSM.