Masurile recente de austeritate adoptate si sinteza bugetului pe 2011-
2016 in Marea Britanie. Pozitia Prim-ministrului David Cameron si alte
argumente pro si contra.

Primul Ministru al UK, David Cameron: "Va provoca dezbateri acest Buget?
Cu siguranta. Va costa popularitatea coalitiei noastre? Posibil. Este
aceasta directia cea buna pentru sanatatea economiei noastre, pentru cei
mai saraci ai societatii, pentru viitorul tarii noastre? Cred cu tarie ca
da."

Pachetul de masuri prezentat recent de Ministrul de Finante George Osborne
are o miza economica si politica majora si reprezinta o schimbare
importanta in politicile economice ale Guvernului.

Ministrul mizeaza mai degraba pe reducerile de cheltuieli publice (32 mld.
Lire) si pe economii (11 mld. Lire anual), decat veniturile din cresterea
taxelor (8 mld. lire).Se incurajeaza revigorarea economica bazata pe
spiritul antreprenorial.

Estimarile Biroului pentru Responsabilitate Bugetara arata ca in 2010
cresterea economica va fi de 1.2% si de 2.3% in 2011.


I. Masuri bugetare specifice:

a. VENITURI:

- Cresterea TVA de la 17.5% la 20% din ianuarie 2011
- Nu vor fi crescute taxele la alcool, tigari si carburanti
- Venituri preconizate de 13 mld. lire pe an
- Cresterea impozitelor pe castigurile de capital
- Impozitele pe castigurile de capital vor creste la 28% pentru
contribuabilii cu cele mai mari rate ale impozitarii
- Taxarea bancilor din ianuarie 2011
- Taxarea tuturor bancilor din UK (inclusiv cele straine) si a
institutiilor financiare
- Venituri estimate de 2 mld lire pe an
- Inghetarea timp de 2 ani a taxelor locale (council tax)
- Reduceri de impozite pentru cei mai prost platiti
- 880.000 cetateni, cei mai prost platiti, vor fi scutiti de plata
impozitelor, iar contribuabilii care sunt impozitati la nivelul standard
vor primi reduceri la plata impozitelor de 200 lire pe an
-  Deducerile fiscale se vor elimina pentru familiile care castiga mai
mult de 40 000 lire pe an
- Se acorda fonduri suplimentare de 150 lire pe an pentru cele mai sarace
familii, prin modificarea deducerilor fiscale oferite acestora
- Ministrul de Finante a afirmat ca acest buget este progresiv si ca cei
mai vulnerabili vor plati mai putin decat cei bogati, in sistem invers
proportional
- Gospodariile vor pierde anual, in medie, 400 lire:
- cei mai saraci 10% vor pierde 200 lire
- cei mai bogati 1800 lire

b. CHELTUIELI:

- Inghetarea salariilor din sectorul public
- Salariile de peste 21000 lire anual vor fi inghetate timp de 2 ani
- Cei care castiga mai putin de 21000 lire pe an vor primi mariri de
salariu in valoare de 250 lire in cei 2 ani
- Pensiile vor fi stabilite in functie de o tripla garantie, data de cea
mai mare valoare intre cresterea: incasarilor bugetare sau a preturilor
sau cu 2.5% daca dinamicile primelor doua sunt mai mici.
- Inghetarea alocatiilor pentru copii
- Ajutorul financiar pentru copii va fi limitat la primul nou-nascut, iar
in familiile mono-parentale, parintele va trebui sa isi caute de lucru
cand cel mai mic copil merge la scoala
- Reduceri ale ajutoarelor pentru plata chiriei la locuinte
- Ajutoarele pentru plata chiriei la locuinte vor avea o limita de maxim
400 lire pe saptamana
- Economiile sunt estimate la 1.8 mld lire.
- Reduceri ale indemnizatiilor pentru persoanele cu disabilitati
- Guvernul va introduce o evaluare medicala a ajutoarelor pentru
persoanele cu disabilitati si un nou sistem din 2013

In plus, s-au anuntat si reduceri ale cheltuielilor departamentelor
guvernamentale cu 25% de-a lungul a 4 ani, cu exceptia sanatatii si a
ajutorului extern.

Ministrul de Finante a anuntat si inghetarea platilor catre Familia Regala
la nivelul de 7.9 mil lire pe an, iar pe viitor acestea vor fi analizate
de Biroul National de Audit.

Eliminarea contributiei la asigurarile nationale pentru companiile care
creeaza locuri de munca in afara zonei de sud-est a Angliei


II. Argumente si pozitii in favoarea masurilor bugetare prezentate:

"Anii de datorii si cheltuieli fac ca aceste masuri sa fie inevitabile”
(George Osborne - atac la guvernul laburist care a fost la conducere)
-  Aceste actiuni decisive sunt necesare pentru a preveni distrugerea
increderii in economie
- Masurile sunt dure, dar corecte
- Masurile se vor aplica intr-un mod corect, astfel ca cei mai bogati vor
suporta cel mai mult din povara.Ele vor proteja patura saraca si
vulnerabila a populatiei.
- Povara masurilor de austeritate va fi suportata de intreaga populatie,
dar intreaga populatie va beneficia de pe urma revigorarii economice
datorita promovarii spiritului antreprenorial
- Deciziile au fost dificile dar au fost luate in mod onest si corect
- Directorul General al CBI(Confederation of British Industry) considera
ca aceste masuri reprezinta primul pas catre insanatosirea economica a UK


III. Argumente si pozitii contra masurilor bugetare prezentate:

- Din partea partidului laburist, Harriet Harman a afirmat ca masurile vor
inabusi cresterea economica si vor lovi puternic in cei mai vulnerabili
- Sindicateleavertizeaza ca sute de mii de locuri de munca se vor pierde
in sectorul public, cauzand distrugerea economiilor locale
- Will Hutton(din partea Work Foundation) descrie reducerile ca fiind
brutale si pune in discutie aplicabilitatea lor fara distrugerea actualei
coalitii (conservatorii si liberal-democratii). Acest Buget ar reprezenta
cea mai mare miza post-razboi a Guvernului
- Reducerile cheltuielilor bugetare sunt iresponsabile
- Liberalul-democrat Bob Russell a sugerat ca ar putea vota impotriva
adoptarii acestui Buget, deoarece in campanie partidul sau s-a opus
cresterilor de TVA
-  Dave Prentis, secretar general la UNISON (Uniunea Serviciilor Publice)
a acuzat coalitia de la guvernare ca declara razboi serviciilor publice.
Angajatii din sectorul public sunt victimele taierilor de locuri de munca
si inghetarii salariilor.


Anexa 1. Traducerea notei de fundamentare a Bugetului 2011 - 2016

Bugetul defineste un plan de masuri pentru 5 ani in vederea reconstruirii
economiei britanice pe valorile Guvernului: responsabilitate, libertate si
corectitudine. Acesta arata modul in care Guvernul va duce la bun sfarsit
planul inevitabil de reducere a deficitului intr-un mod care intareste si
uneste tara.

Economia UK a devenit dezechilibrata. S-a bazat prea mult pe crestere
venita de la un numar limitat de sectoare si regiuni. Depasirea acestor
provocari va cere crearea unui nou model de crestere economica bazat pe
economisire, investitii si spiritul antreprenorial, in loc de datorii.
Bugetul reprezinta primul pas in transformarea economiei si va pregati
terenul pentru o crestere sustenabila, bazata pe sectorul privat,  si
echilibru intre regiuni si industrii.

Acest Buget stabileste actiunile pe care Guvernul le va lua in 3 domenii
pentru a reechilibra economia si pentru a furniza conditiile necesare
cresterii economice:


A. Reducerea deficitului
B. Spiritul antreprenorial
C. Corectitudine


A. Asumarea responsabilitatii: reducerea deficitului

Cea mai urgenta problema cu care se confrunta UK este implementarea unui
plan accelerat pentru reducerea deficitului. Reducerea deficitului este o
pre-conditie necesara pentru cresterea economica sustinuta. Continuarea
planurilor de stimulare fiscala existente pune in pericol redresarea
economica, data fiind dimensiunea provocarii. Nivelurile inalte ale
datoriilor plaseaza, de asemenea, o povara injusta pentru generatiile
viitoare.

Pentru prima data,deciziile de politica fiscala ale Guvernului s-au bazat
pe estimari independente privind evolutia economiei si a finantelor
publice. Biroul pentru Responsabilitate Bugetara, in previziunile de
dinaintea stabilirii Bugetului, a confirmat ca daca nu se iau masuri
suplimentare pentru diminuarea deficitului bugetar, atunci:

Imprumuturile nete din sectorul publicar ramane la 4% PIB in urmatorii 5
ani, dupa o perioada in care s-a situat la 5% PIB timp de 6 ani
consecutivi, fara precedent in perioada post-belica;

Deficitul structuralar fi de 2.8% PIB in 2014-2015, in timp ce deficitul
structural curent ar fi de 1.6% PIB, si

Datoria publicaar creste in 2014-2015 la 74.4% PIB, cheltuielile cu
dobanzile ajungand la 67 mld. Lire

In consecinta, Guvernul a stabilit un mandat fiscal pentru a obtine o
balanta curenta ajustata ciclic pana la sfarsitul perioadei de programare
de 5 ani, adica pana in 2015-2016, durata perioadei de programare
bugetara.
In aceste momente in care datoria are un ritm accelerat de crestere,
mandatul fiscal va fi suplimentat cu masuri pentru sustinerea unui ritm
descrescator al datoriei nete a sectorului public ca procent din PIB in
2015-2016, asigurand astfel revenirea finantelor publice pe o traiectorie
sustenabila.

Prin acest Buget se iau masuri urgente pentru reducerea deficitului
structural, si anume prin planuri de consolidare suplimentara de 40 mld.
Lire pe an pana in 2014-2015. Aceste planuri includ:

Lire pe anpana in 2014-2015 din reduceri de cheltuieli. Aici sunt incluse
deja cele 30 mld. Lire din actualele eforturi de reduceri ale
cheltuielilor. Nu se vor lua alte masuri de reducere ale cheltuielilor in
afara celor deja anuntate. Se va face o revizuire a cheltuielilor pe 20
octombrie 2010.

Bugetul anunta economii de 11 mld. Lire utilizati in vederea reformarii
bunastarii - aceste economii vor fi utilizate pentru recompensarea muncii
si protectia celor mai vulnerabili, inclusiv pentru indexarea beneficiilor
cu un Indice al Preturilor de Consum, acordarea de credite fiscale  si a
pensiilor din sectorul public incepand cu aprilie 2011. Bugetul anunta si
inghetarea salariilor din sectorul public timp de 2 ani, cu exceptia celor
care castiga mai putin de 21 000 Lire pe an.

Venituri de 8 mld. Lire pe an din cresterea taxelor. Acestea includ:
cresterea TVA la 20%, cresterea ratei standard a impunerii fiscale a
asigurarilor la 6% si a celei superioare la 20% (standard and higher rate
of Insurance Premium Tax) incepand cu 4 ianuarie 2011.

Pana in 2014-2015, 80% din masurile suplimentare de consolidare stabilite
in acest Buget se vor realiza prin reducerile de cheltuieli.

Bugetul prevede o consolidare totala de 113 mld. Lire anual pana in
2014-2015 si de 128 mld. Lire anual pana in 2015-2016, din care 99 mld.
Lire anual vin din reducerile de cheltuieli, iar 29 mld. Lire anual din
cresterile de taxe.Pana in 2015-2016, 77% din consolidarea totala va fi
realizata prin reducerile de cheltuieli.

Ca si rezultat al masurilor adoptate de Guvern, Biroul pentru
Responsabilitate Bugetara estimeaza ca:

Imprumuturile nete din sectorul public se vor reduce cu 1.1% din PIB in
2015-2016;

Deficitul structural curent va fi eliminat pana in 2014-2015, fiind
estimat chiar un surplus de 0.8% PIB in 2015-2016;

Datoria neta a sectorului public va ajunge la un maxim de 70.3% in
2013-2014, dupa care se va reduce la 67.4% din PIB in 2015-2016.
Rationamentul pe care se bazeaza Biroul pentru Responsabilitate Bugetara
este acela ca politicile stabilite in Buget au mai mult de 50% sanse sa
realizeze mandatul fiscal al Guvernului si tinta privind datoria. De
asemenea, analizele acestui Birou arata ca mandatul fiscal si tinta de
datorie vor fi realizate un an mai devreme, si anume in 2014-2015.

Prima sectiune a capitolului 1 descrie sursele de dezechilibru in economia
Marii Britanii si dimensiunea provocarilor economice si fiscale cu care se
confrunta tara, respectiv masurile fiscale ale Guvernului.


B. Libertate: spiritul antreprenorial


Cea de-a doua componenta pentru reechilibrarea economiei consta in crearea
conditiilor pentru antreprenoriat si crestere sustinuta. Sustenabilitatea
cresterii trebuie sa fie bazata pe expansiunea sectorului privat, si nu pe
sectorul public, iar companiile din toate regiunile si industriile trebuie
sa beneficieze de conditiile corecte pentru a putea creste.
Acest Buget prezinta masuri de sprijinire a afacerilor si de restabilire a
competitivitatii diminuate a Marii Britanii. Guvernul va oferi companiilor
mai multa libertate prin reducerea reglementarilor administrative si
fiscale, a ratei de impozitare, in acelasi timp se va concentra pe
infrastructura, pe reducerea emisiilor de CO2 si pe dezvoltare regionala.
Bugetul anunta:

Reducerea ratei de impozitare standardde la 28% la 24% pe parcursul a 4
ani financiari incepand din aprilie 2011, si o reducere a ratelor
principale si speciale ale impozitelor percepute pe bunurile de capital la
18%, respectiv 8%, in aprilie 2012;

Cresterea Garantiilor Financiare pentru Intreprinderi si crearea unui Fond
de Crestere a Capitalului;

Revenirea asupra celui mai daunator efect in cresterea planificata a
contributiilor angajatorilor la asigurarile nationale prin cresterea
pragului cu 21 lire pe saptamana peste indexarea din aprilie 2011;

Crearea unui Fond Regional de Crestere in 2011-2012 si 2012-2013 pentru
sprijinirea angajarilor si a cresterii – prin acest proiect companiile
din zone tinta vor obtine reduceri substantiale privind  contributiile
angajatorilor la asigurarile nationale.


C. Corectitudine


Abordarea Guvernului reprezinta un angajament fata de corectitudine.
Guvernul se va asigura ca fiecare patura a societatii contribuie la
reducerea deficitului, si in acelasi timp sprijina pe cei mai vulnerabili,
inclusiv copiii si pensionarii. Pe termen lung, Guvernul va incerca sa
contruiasca un sistem corect de impozite si beneficii care recompenseaza
munca si promoveaza competitivitatea economica.
Bugetul stabileste o viziune pentru remodelarea cadrului de impozitare si
de beneficii. Anunta masuri pentru incurajarea oamenilor sa devina
personal responsabili pentru actiunile lor prin recompensarea celor care
muncesc mult si economisesc in mod responsabil pentru viitor. Concret:

Ajutorul de stat pentru cei sub 65 ani va creste cu 1000 lire in aprilie
2011,  beneficiile fiind limitate exclusiv pentru contribuabilii de la
baza.Guvernul estimeaza ca cei 880.000 de contribuabili cu cele mai mici
venituri vor fi scutiti de impozite.

Impozitele pe castigurile de capital vor creste la 28%pentru
contribuabilii supra-impozitati (for higher and additional rate
taxpayers), iar limita de degrevare pentru intreprinderi va creste la 5
milioane lire.

Guvernul va introduce o taxa bazata pe bilantul bancilor de la 1 ianuarie
2011cu scopul de a incuraja bancile sa adopte un profil mai putin riscant
de finantare. Guvernul va lua atitudine impotriva bonusurilor
inacceptabile acordate de banci.

Guvernul va lucra in parteneriat cu autoritatile locale pentru a ingheta
taxele locale(council tax) in 2011-2012

Parte a reformelor de bunastare de mai sus, Bugetul propune si reforme
privind ajutoarele pentru plata chiriei la locuinte, ajutoarele pentru
persoanele cu disabilitati si sistemul de deduceri fiscale pentru mai
multa corectitudine si pentru a raspunde posibilitatilor financiare
actuale. Aceste reforme vor reduce dependenta si vor promova munca.

Pentru a-i proteja pe cei mai vulnerabili si care au cea mai mare nevoie
de protectie, prin Buget se anunta ca ajutoarele financiare pentru copii
vor fi inghetate pentru 3 ani  pentru a putea creste semnificativ
creditele fiscale pentru copii (Child Tax Credit). De asemenea, pensia de
baza de la stat va depinde de o tripla garantie: a incasarilor bugetare, a
preturilor sau 2.5%, oricare din ele va fi mai mare, incepand cu aprilie
2011.
Ca si rezultat al masurilor, cei mai bogati vor contribui cel mai mult la
reducerea deficitului, iar impactul asupra saraciei copiilor in 2012-2013
este statistic nesemnificativ.

- Anexa A prezinta analiza impactului impozitarii si propunerilor de
bunastare asupra gosspodariilor.
- Anexa B stabileste cadrul de management al datoriei si al finantarii.
- Anexa C reprezinta estimarea facuta de Biroul pentru Responsabilitate
Bugetara.

Mai jos este prezentat un rezumat al impactului fiscal al politicilor
bugetare stabilite.

Politicile bugetare stabilite, cheltuielile si veniturile Guvernului

Tabel 1. Sumar al rezultatelor politicilor bugetare stabilite (in mil. lire)
2010-2011 2011-2012 2012-2013 2013-2014 2014-2015

a. Impactul total al politicilor fiscale  +2,830 +6,255 +6,950 +8,515 +8,230
Masuri privind cheltuielile anuntate prin Buget
Modificari privind cheltuielile curente +3,465 +6,835 +15,230 +21,700 +29,780
Modificari privind cheltuielile de capital +1,780 +2,020 +2,070 +2,120 +2,160

b. Impactul total al masurilor vizand cheltuielile bugetare +5,245 +8,855
+17,300 +23,820 +31,940
Din care masuri specifice in favoarea bunastarii +385 +2,010 +4,710 +8,150
+11,040

IMPACTUL TOTAL (a+b) +8,075 +15,110 +24,250 +32,335 +40,170
Economii la cheltuielile cu dobanzile ca rezultat al politicilor stabilite
prin Buget - -820 +1,030 +1,810 +3,020

Impactul total al politicii bugetare, excluzand economiile privind
cheltuielile cu dobanzile +8,075 +15,930 +23,220 +30,525 +37,150



Sursa:
http://www.direct.gov.uk/prod_consum_dg/groups/dg_digitalassets/@dg/@en/documents/digitalasset/dg_188581.pdf