Două Românii. Una consumă, alta plăteşte

Tweet this

Jumătate din judeţele Româ­niei primesc de la bugetul de stat, pentru nevoile locale, mai mulţi bani decât reuşesc să încaseze din impozitele principale.

http://www.romanialibera.ro/actualitate/economie/doua-romanii-una-consuma-alta-plateste-190534.html

Jumătate din judeţele Româ­niei primesc de la bugetul de stat, pentru nevoile locale, mai mulţi bani decât reuşesc să încaseze din impozitele principale. Cei mai mulţi bani îi înghit judeţele Vaslui, Olt, Suceava, Botoşani şi Bacău.

Doar 20 de judeţe au avut contribuţii nete la bugetul de stat în 2009, arată date ale Ministerului Finanţelor Publice şi Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. Contribuţiile au în vedere sumele colectate din impozitul pe profit, pe venit, accize, TVA şi taxe vamale. Potrivit datelor celor două instituţii, cele mai mari contribuţii la buget au venit, în ordine, de la sectorul 1 al Capitalei, cu 4,83 miliarde lei, judeţul Ilfov, cu 3,56 miliarde lei, Constanţa, cu 3,22 miliarde lei, sectorul 6, cu 2 miliarde lei, judeţul Cluj, cu 1,91 miliarde lei, sectorul 2, cu 1,88 miliarde lei, Timiş, cu 1,81 miliarde lei. Urmează  Prahova, cu 1,77 miliarde lei, sectorul 3, cu 1,7 miliarde lei şi sectorul 5, cu 1,45 miliarde lei. În zona de jos a clasamentului se găsesc judeţele  Călăraşi, cu 175,49 milioane lei, Tulcea, cu 211,49 milioane lei şi Mehedinţi, cu 222,8 milioane lei. Clasamentul exclude marii contribuabili din ţară, care au adus bugetului jumătate din sumele colectate la acesta din impozitele menţionate, respectiv 44,79 miliarde lei din 88,67 miliarde lei. Vărsămintele acestora sunt socotite la Trezoreria Municipiului Bucureşti, separată de bilanţurile sectoarelor Capitalei.
Cine a dat, cine a primit

Potrivit prevederilor Legii Finanţelor Publice Locale,  sumele menţionate mai sus sunt şi pe baza lor se formează bugetul, după care, prin Legea bugetului de stat, o cotă defalcată din acestea se întoarce parţial la judeţe şi localităţi ale acestora. Cotele defalcate sunt destinate finanţării activităţilor şi cheltuielilor instituţiilor descentralizate, precum şi pentru echilibrarea bugetelor locale.  Cota defalcată care revine judeţelor depinde în proporţie de trei sferturi de numărul de locuitori al judeţului şi de impozitul mediu pe venit colectat în judeţul în cauză ( cota creşte cu numărul de locuitori şi este invers porporţională cu impozitul pe venit mediu colectat în judeţ). În proporţie de un sfert contează la calculul cotei defalcate suprafaţa judeţului respectiv. Aplicarea formulei în practică schimbă total datele problemei şi face ca nici jumătate din judeţe şi sectoarele Capitalei să fie contribuabili neţi la buget. La capitolul contributori neţi, primele locuri sunt deţinute de sectorul 1 al Capitalei, cu 3,78 miliarde lei, judeţul Ilov, cu 3.08 miliarde lei, judeţul Constanţa, cu 2,28 miliarde lei, sectorul 6, cu 1,49 miliarde lei şi sectorul 2, cu 1,19 miliarde lei, aceştia fiind singurii contributori cu sume mai mari de un miliard de lei.

Cei mai mari beneficiari de fonduri defalcate de la buget sunt judeţele Vaslui, cu 308 milioane lei, mai mare decât contribuţia acestui judeţ la buget, de 270,08 milioane lei, Suceava, 287 milioane lei (venituri la buget de 578 milioane lei), şi Olt, cu o contribuţie negativă de 257,68 milioane lei (sume colectate la buget de 292,63 milioane lei). Bugetele anumitor judeţe sunt echilibrate, acestea fiind nici contributori, nici beneficiari. În această categorie se găsesc judeţele Covasna (contributor cu 220 mii lei) şi Harghita (contributor cu 2,96 milioane lei). Analiza are un anumit grad de relativitate. Potrivit Ministerului Finanţelor şi Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, o analiză a veniturilor încasate pe fiecare judeţ în parte „trebuie să aibă în vedere migrarea contribuabililor între Direcţiile Finanţelor Publice Judeţene şi Direcţia de Administrare a Marilor Contribuabili (care raportează veniturile la Trezoreria Municipiului Bucureşti)". Precizările salvează judeţele în care colectările bugetare din impozite şi taxe se află la un nivel aproximativ egal cu cotele defalcate primite, însă ameliorează prea puţin rezultatele unor judeţe aflate în partea de jos a clasamentului.

Statul, în loc să ia, dă înapoi

Convingerea că statul întotdea-una încasează bani din accize e falsă, arată datele. Există judeţe în care accizele returnate firmelor le depăşesc pe cele colectate de la acestea. Accizele sunt restituite în cazul produselor expirate şi al comerţului între zone libere. În 2009 firmele din Călăraşi şi Brăila au primit restituiri de accize în valoare de 500 mii lei, fiecare judeţ. Cele mai multe accize au fost colectate în Ilfov (1,1 miliarde lei), sectorul 1 al Capitalei (159 milioane lei) şi sectorul 6, cu 82,4 milioane lei. TVA cea mai mare s-a încasat în judeţele Constanţa (1,88 miliarde lei), Ilfov (1,69 miliarde lei) şi sectorul 1 al Bucureştiului, cu 1,66 miliarde lei. Cele mai mici venituri din TVA au fost din judeţele Călăraşi (5,1 milioane lei), de departe mai mici decât cele de pe următorul loc, judeţul Mehedinţi (44,3 milioane lei). Taxele vamale maxime au fost colectate în Constanţa (347,6 milioane lei) şi sectorul 1 al Capitalei (56 milioane lei), în timp ce taxele minime au fost adunate din operaţiunile din sectorul 4, judeţele Bistriţa-Năsăud, Mehedinţi şi Sălaj (cu sume de ordinul sutelor de mii de lei). Deşi la capitolul venituri strânse pentru bugetul de stat Constanţa ocupă un loc fruntaş, în cazul veniturilor din impozitul pe venit acest judeţ, cu 610,2 milioane lei, s-a situat în urma sectorului 1 al Capitalei (1,09 miliarde lei), judeţului Cluj (725 milioane lei), sectorului 3 al Capitalei (721 milioane lei) şi judeţului Timiş (660,5 milioane lei). Cele mai mici venituri din acest impozit provin din judeţele Sălaj, Tulcea şi Giurgiu, de unde bugetul a primit puţin peste 100 de milioane de lei, în fiecare.


Cota defalcată care revine judeţelor
depinde în proporţie de trei sferturi de numărul de locuitori ai judeţului (creştere direct proporţională) şi de impozitul mediu pe venit colectat în judeţul în cauză (creştere invers proporţională). În proporţie de un sfert contează suprafaţa judeţului.

Câteva judeţe au încasări neglijabile pe anumite categorii de taxe. De exemplu, în Călăraşi s-au încasat doar 5 milioane de lei din TVA.

Încasări peste aşteptări apar în judeţe unde există puncte importante de trecere a frontierei, de exemplu Constanţa, sau în Ilfov, care deserveşte  logistic Capitala.


Cum se raportează judeţele la bugetul de stat (2009, milioane lei)

Au alimentat bugetul de stat în 2009

1. IF 3566         481         3085

2.       CT 3229         945         2284

3.       CJ 1916        1088         828

4.       TM 1815 1029 786

5.       PH 1771         1017       754

6.       BV 1324         855           469

7.       MS 1016         781           235

8.       BH 964          826           138

9.       AG 961          848           113

10.      SB 747          634           113

11.      AR 720          626            94

12.      GL 749          678             71

13.      GR 343          293            50

14.      IL 361         330            31

15.      SM 503          473            30

16.      DJ 928          908            20

17.       IS 1074 1060 14

18.      BR 448          438            10

19.      HR 472          469              3

20.      CV 315          315              0

Au primit bani de la bugetul de stat în 2009

21.      GJ 498         526         -28

22.      SJ 268          343        -75

23.      VL 432          516        -84

24.     VN 358         450        -92

25.     HD 591          684        -93

26.     TL 211           318        -107

27.    BZ 485         594       -109

28.    BN 281          393        -112

29.     AB 399          522        -123

30.    MH 223 375 -152

31.     DB 479          639       -160

32.    CL 175 343 -168

33.    MM 462          647        -185

34.     NT 440          628        -188

35.      TR 237          434       -197

36.     CS 230          427        -197

37.      BC 622          831       -209

38.     BT 280          522        -242

39.     OT 293 551 -258

40.     SV 578          865       -287

41.      VS 270          578       -308

*judeţele cu sold negativ primesc înapoi mai mulţi bani decât varsă

Sursa: Ministerul Finanţelor




Reclamati abuzurile la adresa office@asistentapentruconsumatori.ro sau la adresa Senatorului : iulian.urban@gmail.com

Redirectioneaza 2% pentru Asociatia www.asistentapentruconsumatori.ro


Afisari: 637

5 Comentarii pana acum»

  1. vrajitorul.eu said

    am June 17 2010 @ 3:24 pm

    INTRATI PE http://www.vrajitorul.eu/ – Magia afacerii dvs.
    informatii utile >> http://www.vrajitorul.eu/aplicatia/aplicatia.html

  2. asistentapentruconsumatori.ro said

    am June 17 2010 @ 3:25 pm

    Reclamati abuzurile la care sunteti supusi la office@asistentapentruconsumatori.ro

    Lupta noastra a celor de la Asociatia http://www.AsistentaPentruConsumatori.ro se duce impotriva abuzurilor la care sunt supusi consumatorii romani.
    Pentru asta avem nevoie ca voi, sa ne scrieti despre fraudele sau abuzurile la care sunteti supusi de catre comercianti sau autoritati.
    Noi preluam sesizarile voastre si ne luptam pentru ca drepturile sa va fie recunoscute.

    TOT CE AI DE FACUT ESTE SA NE SCRII LA ADRESA office@asistentapentruconsumatori.ro

  3. radu andrei said

    am June 17 2010 @ 7:27 pm

    Si totusi se pot strange mai multi bani la buget si chiar n-ar fi nevoie sa se reduca pensiile si salariile.

    E nevoie de putina stiinta si vointa…

    Sau poate numai de vointa ? presupunand ca n-ai cum sa nu stii de resursele noastre naturale si de felul cum se jefuiesc zilnic.

    “1. Petrolul. Pân? în 2014, Petrom pl?te?te o redeven?? de aproximativ 6% din valoarea petrolului extras, adic? nu mai mult de 100 de milioane de euro pe an. Dac? ar negocia redeven?a pe pia??, s-ar putea a?tepta la de cinci ori mai mul?i bani. Contractul de privatizare este p?gubos, suspect de p?gubos, iar statului îi este aproape imposibil – juridic ?i etic – s? ias?. Schimbarea legii ar echivala cu un abuz al pozi?iei de for??, iar un impozit suplimentar ar pune România pe harta locurilor de ocolit. Înseamn? asta c? nu sunt solu?ii? Nici vorb?! Exist? solu?ii comerciale.

    Deocamdat?, statul este sclavul Petrom, dar în curând va fi invers. ?efii de la Petrom au co?maruri în fiecare noapte când se gândesc la „hold-up problem” ?i se lini?tesc în fiecare diminea? în care statul nu le spune nimic. Chiar dac? au un contract care le asigur? lini?tea deocamdat?, din 2014 statul – singurul furnizor de materie prim? – are putere nelimitat? de negociere. Asta înseamn? inclusiv puterea de-a cesiona oricui altcuiva.

    Statul poate s? î?i foloseasc? înc? de acum puterea de negociere din viitor. S? propun? Petrom o redeven?? de 30% acum, iar – în caz c? refuz? – o redeven?? de 60% din 2014. Este o cifr? nerezonabil? pentru ambele p?r?i, dar un scenariu clasic de teoria jocurilorNumai c? statul are de unde porni negocierea în jos, cu alt cump?r?tor, în timp ce Petrom ?i-ar pierde ?i sursa de materie prim? ?i investi?iile f?cute acolo. E vreo problem?? P?i cât? vreme e corect contractual, unde-ar fi problema? ?i statul pierde aproape cinci miliarde de euro în cei zece ani, tot corect contractual.

    2.Gazele. 12 miliarde de tone pe an, care în mod normal ar valora 3,5-4 miliarde de dolari. Jum?tate sunt extrase de Romgaz, jum?tate de Petrom. Iar statul înc? impune vânzarea lor la jum?tate din pre?. Romgaz pierde, astfel, 800 de milioane de euro pe an.
    Cine le cump?r?? Când e consumul mic, toat? lumea. Când e consumul mare, fie se face un co?, fie cine apuc?. De fiecare dat? a apucat Ioan Niculae, dup? ce a amenin?at c? f?r? gaz ieftin combinatele lui chimice dau faliment. A fost salvat de fiecare dat?, iar anul ?sta – dup? criz? – a reu?it chiar s? urce pe podiumul miliardarilor Români, dup? Patriciu, dar înainte de ?iriac.

    3.Curentul. Mai exact, a?a-numitul „curent ieftin”, produs de Hidroelectrica. B?ie?ii folosesc faimoasa contabilitate de cizm?rie: dac? am mo?tenit cizm?ria de la tata, se cheam? c? nu m-a costat nimic. Adic? nu includ în bilan? valoarea mare a investi?iei ini?iale ?i nici profitul enorm pe care ea ar fi trebuit s?-l aduc? dup? amortizare, pe termen nelimitat. Cât se pierde? Între 500 ?i 600 de milioane de euro pe an, în func?ie de cât plou?.

    4.P?durile. Romsilva joac? aceea?i pies? de prost-gust, a celor câteva milioane de euro profit pe care-l vars? statului în sil?. Anul trecut au fost 20. La 4 milioane de hectare, cât administreaz?, ?i la un randament forestier conservator, ar trebui s? verse la stat cel pu?in un miliard de euro pe an.

    5. Resursele minerale. Nisipul cost? 36 de bani pe metrul cub. Apa mineral? cost? 1,5 bani pe litru. Marmura cost? 3 euro pe ton?. Anual, statul încaseaz? de aici 20 de milioane de euro, ?i pierde cel pu?in 100 de milioane.”

    http://www.riscograma.ro/2512/5-lucruri-foarte-ieftine-in-romania-si-cine-traieste-bine-de-pe-urma-lor/

  4. atotstiutorul said

    am June 18 2010 @ 5:32 pm

    Mai exista si a treia categorie! Politicienii care fura .

  5. ALEXANDRU EUGENIA said

    am June 18 2010 @ 8:16 pm

    “Potrivit Ministerului Finan?elor ?i Agen?iei Na?ionale de Administrare Fiscal?, o analiz? a veniturilor încasate pe fiecare jude? în parte „trebuie s? aib? în vedere migrarea contribuabililor între Direc?iile Finan?elor Publice Jude?ene ?i Direc?ia de Administrare a Marilor Contribuabili (care raporteaz? veniturile la Trezoreria Municipiului Bucure?ti)”. Preciz?rile salveaz? jude?ele în care colect?rile bugetare din impozite ?i taxe se afl? la un nivel aproximativ egal cu cotele defalcate primite, îns? amelioreaz? prea pu?in rezultatele unor jude?e aflate în partea de jos a clasamentului.”

    Nu inteleg acest paragraf.
    Articolul prezinta doar niste cifre.Concluzia pe care a tras-o semnatarul si care se regaseste in titlu,nu mi se pare corecta.
    Care sunt cauzele care au generat o astfel de situatie?
    Credeti ca existenta unor puncte de lucru,fara personalitate juridica,in judetele respective,ar putea crea astfel de dezechilibre?
    In judetul Buzau,din fericire exista numeroase firme producatoare care au o contributie uriasa la bugetul statului,dar se pare ca ele nu pot compensa TVA-ul si celelalte impozite pe care punctele de lucru,cu cifre de afaceri uriase,le varsa in localitatile in care isi au sediul central.
    Exemple:Carrefour,Kaufland,Praktiker,Sensiblu,Centrofarm,bancile,Optimed,Medcenter,City Pharma,benzinariile,reprezentantele auto,si inca multe altele.Cum vedeti aceasta situatie?

Comment RSS · TrackBack URI

Lasa un comentariu

Nume: (Obligatoriu)

eMail: (Obligatoriu)

Site:

Comentariu:



Urban Clean