Solutie anticriza : 2% din TVA-ul platit de romani la achizitia de produse romanesti

10 Jun, 2010  Dezbateri Publice, Initiative, amendamente, declaratii politice, Politica

16 Comentarii pana acum»

1. zzz said

   am June 10 2010 @ 4:41 pm

   Suna foarte bine! Teoretic! Practic, ramane de vazut..

2. zzz said

   am June 10 2010 @ 4:52 pm

   Dar as avea si eu o propunere! E de ispiratie nemteasca! Si e foarte la indemana! Mariti amenda si, in general, pedepsele pt evaziune fiscala, astfel incat sa nu isi permita sa insele statul! Sa ajunga sa te roage sa iei bonul!

   Ex. in Germania un cuplu detine un supermarket si nu fac mai mult de 4000Euro pe luna impreuna (cam cat 2 salarii decente in aceasta tara). In Romania, ai dugheana la coltul blocului si in cateva luni iti iei ultimul tip de Mercedes. Cum de e posibil? Sunt mai multi cumparatori in Romania la colt de bloc decat in Germania la un supermarket? Cred ca v-ati dat seama deja ca in Germania, se dau bonuri fiscale la orice tranzactie! Nu exista sa nu primesti bon pt ca LEGILE SUNT DURE! Acolo nu iti permiti sa te joci cu statul! Te-au prins, te-au desfintat!! Iti iau si banii (amenzi imense) si si iti desfiinteaza si afacerea!

3. Bogdan said

   am June 10 2010 @ 5:02 pm

   Una din m?surile de combatere a economiei subterane ar putea fi stimularea clientului pentru a deveni reclamant dac? sesizeaz? o fapt? contraven?ional? sau infrac?iune.
   O m?sur? de autoeliminare a evaziunii fiscale poate veni de la o manipulare psihologic? a evazionistului prin stimularea clientului de a deveni reclamant. Astfel clientul care sesizeaz? o fapta contraven?ional? sau infrac?iune de evaziune fiscal?, cu 40% din valoarea amenzii sau confisc?rii încasat? de organele de control.
   Aceast? m?sur? determin? agen?ii economici s? vad? în fiecare client sau angajat un reclamant sau chiar ca pe un organ de control.
   Inducerea la nivel psihologic a agentului economic ca orice fapt? a lui poate fi sesizat? de orice client care astfel devine, prin natura faptului c? este stimulat s? sesizeze, ca un agent de control ?i îl determin? pe agentul economic s? lucreze legal.
   Acest lucru va duce la o cre?tere a veniturilor c?tre bugetul de stat f?r? s? se apeleze la noi impozite sau taxe dimpotriv? acest lucru va determina în timp la o relaxare fiscal? ceea ce este oportun pe timp de criz?.
   Beneficiile aduse vor fi ?i în rândul agen?ilor economici pentru c? se ?tie c? în general cei ce opereaz? în zona neagr? a economiei concureaz? neloial agen?i economici care î?i pl?tesc obliga?iile fiscale. Va fi o loialitate în privin?a pl??ii taxelor ?i impozitelor.
   Efectele economice ?i sociale vor determina intrarea în legalitate a atelierelor ilegale, eliberarea de bonuri fiscale, chitan??, factur?, pentru ca agen?ii economici nu vor mai avea încredere s? vând? marfa sau s? presteze un serviciu f?r? factur? sau f?r? bon fiscal deoarece clien?i ar putea sa fie reclaman?i.
   Organele de control vor fi obligate s? efectueze controlul în zona reclamat?. Acest lucru va determina organele de control s? se deplaseze la agentul economic în mod obligatoriu.
   Sunt m?suri simple dar din p?cate nepopuliste. Dar noi vrem un popor de ho?i ?i evazioni?ti unde sistemul de valori e distorsionat de persoane dubioase care opereaz? în zona neagr? a economiei?

   Urm?toarea inova?ia antreprenorial? pe care o propun este de natur? s? completeze autoeliminarea economiei subterane prin prelucrarea electronic? a patrimoniului fiec?rui individ corelat cu veniturile acestora .
   . Depunerea obligatorie a Declara?iei de avere de c?tre to?i cet??enii romani ?i reziden?ii odat? cu depunerea Declara?iei pe impozitul pe venitul global sau a Fiselor Fiscale FF1, FF2.Declara?ia de avere depus? de persoanele private va fi secret fiscal. Ele nu vor fi f?cute publice decât în cazul unei infrac?iuni.
   Efectele economice ?i sociale rezultate în urma acestei simple depuneri a Declara?iei de avere ar determina persoanele care au venituri ilicite sau nedeclarate, s? încerce s? justifice achizi?iile care nu au acoperire în bani.
   De ex. Dac? o persoan? va achizi?iona în anul 2011 o casa de 300.000 lei, în condi?iile în care are venituri declarate de 100.000 lei va intra în vizorul organelor de control ?i diferen?a va trebui justificat?.
   Efectele economice ale aplic?rii acestui act normativ va fi înspre autoeliminarea evaziunii fiscale deoarece persoanele care activeaz? în zona neagr? a economiei subterane vor con?tientiza ca vor trebui s? justifice bunurile achizi?ionate ?i s? dovedeasc? legal provenien?a veniturilor câ?tigate.
   Aceste m?suri vor îns?n?to?i mediul de afaceri, va aduce etica ?i echitatea în afaceri. Eu, personal, consider c? o prognoz? real? de cre?tere a veniturilor la bugetul de stat în cazul aplic?rii m?surilor propuse de mine va fi de 10%.

   Comportamentul uman ?i economia subteran?

   Respectarea legisla?iei nu este de la sine în?eleas? de c?tre contribuabili, astfel o parte important? a resursele de stat ?i cele particulare sunt cheltuite atât pentru împiedicarea infrac?iunilor cât ?i reducerea ponderii economiei subterane .
   Pentru determinarea m?rimii resurselor alocate pentru respectarea legii ?i a severit??ii pedepselor pentru nerespectarea legii trebuie m?surat? pierderea social? din infrac?iuni, ca urmare a existen?ei economiei subterane .
   Ideea abord?rii economiei subterane prin prisma comportamentului uman mi-a fost sugerat? de eseul “Crim? ?i pedeaps?: o abordare economic?” , a lui Gary S. Becker , pentru care a primit Premiul Nobel pentru economie în 1992. Analiza pe care renumitul economist o face crimei este o “generalizare a analizei f?cute de economi?ti rolului extern sau disfunc?iunilor”.
   De?i folose?te termenul de crim?, autorul declar? c? “analiza inten?ioneaz? s? fie suficient de general? pentru a acoperi toate contraven?iile, nu numai crimele, dar ?i evaziunea fiscal?, a?a numitele crime ale “gulerelor albe”, comer?ul ilicit ?i alte contraven?ii.” [1]
   Pentru o analiz? pertinent? a economiei subterane, este necesar a se analiza comportamentul uman din punct de vedere economic.
   Neîn?elegerea de c?tre contribuabili a rolului realiz?rii veniturilor de c?tre stat, în sfera de cuprindere a legii utilit??ii marginale descresc?toare, explic? m?rimea economiei subterane care este realizat?, în special, tocmai de cei cu patrimonii personale importante care nu g?sesc inutil? ac?iunea lor de a-?i m?ri aceste patrimonii, inclusiv pe calea recurgerii la desf??urarea activit??ii în cadrul economia subteran? în condi?ii de risc foarte mare.
   Activit??ile desf??urate în cadrul economiei subterane, ca ac?iune a individului sau a unui grup de indivizi, nu sunt lipsite de ra?ionalitate. “Multe din dificult??ile cu care se confrunt? oamenii pornesc de la dualism, pl?cere (utilitate) – cost. În calitate de persoane private dorim s? ob?inem maximum de utilitate cu minimum de cheltuieli, dar în calitate de persoane publice dorim ob?inerea aceluia?i maxim de utilitate, dar, dac? se poate, f?r? nici un cost, în spe??, f?r? a pl?ti impozite sau impozite cât mai mici . ”[2]
   Economia subteran?, ca parte integrant? ?i important? a “crimei”, este una din “marile industrii” ale acesteia prin propor?ia veniturilor pe care le atinge ?i a num?rului autorilor implica?i.
   Odat? cu cre?terea rapid? a taxelor ?i a altor legifer?ri au crescut, mult mai repede activit??ile din cadrul economiei subterane ?i alte tipuri de delicte ale “gulerelor albe”. O dovad? indirect? a cre?terii num?rului de crime este cre?terea mare a banilor lichizi afla?i în circula?ie.
   Legat de acest aspect ?i în economia româneasc? actual? se constat? o cre?tere a decont?rilor pe baz? de numerar, ocolindu-se circuitul bancar care ar face imposibil? ascunderea veniturilor ?i activit??ile economiei subterane.
   Metoda folosit? în aceast? analiz?, care prive?te activitatea din economia subteran? ca pe o “crim?”, m?soar? pierderea social? din astfel de infrac?iuni ?i determin? acele cheltuieli de resurse ?i pedepse care minimizeaz? aceast? pierdere.
   Costurile economice ale existen?ei economiei subterane pot fi calculate ?i prin însumarea valorilor financiare generate de economia subteran? ?i a cheltuielilor bugetare cu poli?ia, procuratura, tribunalele, penitenciarele, organele de control ale ministerului finan?elor ?i ministerului muncii ?i protec?iei sociale precum ?i cu cheltuielile persoanelor particulare pentru combaterea activit??ilor din economia subteran?.
   Dup? p?rerea mea aceste costuri au efecte mult mai dezastruase decât ar rezulta din aceast? însumare deoarece acestea generereaz? efecte care se declan?eaz? în lan? ?i intr? în vârtejul ame?itor al spiralei infla?ioniste .
   Influen?ele negative ale existen?ei economiei subterane sunt mult mai complexe decât reies din spirala infla?ionist? . Ele sunt atât de ordin economic cât ?i social .
   Omul când se na?te este nevinovat, societatea îl transform? iar legisla?ia ?i religia reglementeaz? comportamentul individului în societate . Deci formarea unui individ depinde în mare m?sur? de legisla?ia statului. Existen?a economiei subterane a fost creat? de comportamentul individului în rela?ia sa cu legisla?ia statului .
   Asupra individului ca entitate a existen?ei statului – nu poate exista un stat f?r? indivizi – influen?ele costului vie?ii sunt fundamentale, sunt cele care determin? comportamentul acestuia.
   Economistul Gery S. Becker nu a cuprins în lucrarea sa dimensiunea efectelor psihologice ale economiei subterane. Aceast? latur? a evalu?rii influen?ei pe care o are economia subteran? asupra individului este mai profund? ?i poate scoate în eviden?? necesitatea abord?rii legisla?iei sub prisma necesit??ii analizei impactului pe care un anumit act legislativ îl are asupra individului ca efect imediat ?i colateral ci ?i urm?rile sale prin crearea unei scheme efect-cauz?-efect atât în domeniul financiar, social cât ?i psihologic.
   Statul prin legisla?ie trebuie s? promoveze adev?ratelor valori în societate, pentru c? tinerii au nevoie de idoli pe care s? îi urmeze, ori atâta timp cât bi?ni?arii sau alte persoane ale lumii interlope, care au câ?tigat din activit??i ale economiei subterane ?i au ajuns la un nivel al prosperit??ii financiare foarte mare, ce nu poate fi comparat cu nivelul financiar al unui cercet?tor ?tiin?ific sau a altor persoane cu un comportament economico-social legal, nu putem afirma c? exist? în actuala form? de organizare a economiei echitate social?.
   Pentru determinarea modului optim de combatere a economiei subterane este util dezvoltarea unui model care s? cuprind? rela?iile comportamentale ce se afl? în spatele costurilor economiei subterane ?i anume:
   1. num?rul de infrac?iuni ?i costurile acestora ;
   2. num?rul infractorilor ?i costurile acestora ;
   3. num?rul de infrac?iuni, arest?ri ?i condamn?ri ?i cheltuielile realizate de stat cu organele specializate pentru combaterea economiei subterane ;
   4. num?rul de infrac?iuni ?i cheltuielile persoanelor particulare cu protec?ia lor.
   Pentru cuprinderea mai exact? a con?inutului costului economiei subterane putem schi?a acest cost ca fiind suma valorilor realizate din activit??ile din economia subteran? plus cheltuielile realizate de stat cu organele specializate pentru combaterea economiei subterane ?i cheltuielile persoanelor particulare ?i a societ??ilor comerciale pentru combaterea acestor activit??i ce le aduc atingere direct ?i indirect.
   De asemenea, pentru aflarea dimensiunii efectelor economiei subterane se poate lua în calcul urm?toarele func?ii ce se afl? în spatele costului economiei subterane :
   A) Pagube cauzate de existen?a economiei subterane
   De regul?, convingerea c? diver?i membrii ai societ??ii sunt pu?i în primejdie de o activitate este motiva?ia pentru punerea în afara legii sau altfel spus pentru limitarea acelei activit??i. M?rimea daunelor va continua s? creasc? odat? cu nivelul activit??ii economiei subterane, ca în rela?ia :
   Hi = Hi (Ai) (1)
   Hi – dauna provocat? de activitatea i ;
   Ai – nivelul activit??ii i ;
   Hi (Ai) – dauna provocat? societ??ii de nivelul activit??ii i
   Hi’ = dHi / dAi > 1 de unde rezult? c? valoarea daunei, provocat? societ??ii de economia subteran?, tinde s? fie mai mare decât nivelul activit??ii economiei subterane.
   Conceptul de daun? ?i func?ia ce leag? m?rimea acestuia de nivelul activit??ilor criminale sunt un subset important al clasei activit??ilor cauzatoare de disfunc?iuni .
   Pe de alt? parte, valoarea social? a câ?tigurilor infractorilor din economia subteran? tinde, de asemenea, s? creasc? odat? cu num?rul de infrac?iuni:
   Gi = Gi(Ai) (2)
   G – valoarea social? a câ?tigurilor infractorilor
   Gi(Ai) – valoarea social? a câ?tigurilor infractorilor la nivelul activit??ii i din economia subteran?
   cu Gi’= dGi / dAi G(A) deoarece dauna care este generat? societ??ii este mai mare decât valoarea social? a câ?tigurilor infractorilor din economia subteran? .
   B) Costul descoperirii activit??ilor economiei subterane, a arest?rii ?i condamn?rii infractorilor
   Descoperirea activit??ilor din economia subteran? (care poate fi infrac?iunea sau contraven?ia) ?i pedepsirea infractorilor este cu atât mai facil?, cu cât se cheltuie?te mai mult pentru organele de control ale ministerului de finan?e, ministerului muncii, ministerului de interne , ministerului justi?iei ?i ale altor institu?ii care au competen?? de cercetare ?i control. Se poate determina o rela?ie între rezultatele activit??ii institu?iilor specializate în descoperirea economiei subterane ?i consumul divers de energie uman?, material? ?i capital, ca în :
   C = C(I)
   I = f (u, m, c)
   C’ = dC/dI > 1
   C – costul descoperirii economiei subterane, arest?ri ?i condamn?ri ale infractorilor ;
   f – gradul de înzestrare în lupta împotriva economiei subterane:
   u – consumul de energie uman?
   m – consumul de energie material?
   c – consumul de capital.
   Astfel, rezultatele descoperirii sau stop?rii activit??ilor din economia subteran? vor fi cu atât mai mari cu cât cheltuielile institu?iilor statului din punct de vedere al aloc?rii resurselor bugetare vor fi mai mari ?i vor costa mai mult func?ionarii, procurorii, judec?torii, avoca?ii, juri?tii ?i alte organe de control ?i cu cât va fi mai dezvoltat gradul de înzestrare determinat de tehnologii ca interceptarea de convorbiri, controlul computerizat.
   Dup? p?rerea mea prin introducerea ATM-urilor ?i a eviden?ei computerizate a veniturilor ?i cheltuielilor realizate de indivizi, se va putea cunoa?te în timp oportun persoanele care au resurse ce nu au fost declarate, ce provin din economia subteran?. Astfel odat? cu informatizarea societ??ii ?i a introducerii banilor electronici se va reduce nivelul economiei subterane ca urmare a cunoa?terii nivelului veniturilor ?i cheltuielilor realizate de fiecare persoan? .
   Astfel, toate persoanele ar trebui s? declare averea pe care o de?ine ?i resursele financiare ?i întocmit? cu aceste date o eviden?? informatizat? la nivel central iar în cazul în care efectueaz? mai multe cheltuieli decât veniturile sale s? se efectueze controale pentru a se constata provenien?a veniturilor sale, dac? provin din economia subteran? sau dac? au alte resurse legale nedeclarate Totodat?, se impune ?i inventarierea tuturor bunurilor indivizilor, pentru a se cunoa?te în detaliu toate resursele proprii de finan?are.
   C .Num?rul de infrac?iuni
   În analiza num?rului de infrac?iuni trebuie plecat de la ipoteza c? o persoan? atunci comite o infrac?iune -specific? economiei subterane- dac? utilitatea probabil? a acelei infrac?iuni dep??e?te utilitatea pe care o poate ob?ine folosindu-?i timpul ?i celelalte resurse în alte activit??i legale.
   Aceast? abordare implic? existen?a unei func?ii care leag? num?rul de infrac?iuni comise de orice persoan? de probabilitatea de a fi condamnat?, de pedeapsa primit? dac? este condamnat? ?i de alte variabile ca venitul din activit??i legale sau ilegale, frecven?a arest?rilor ?i tendin?a acelei persoane de a comite un act ilegal. Aceasta se poate reprezenta astfel:
   A = A (p, f, w)
   A – num?rul de infrac?iuni într-o anumit? perioad?;
   p – probabilitatea/infrac?iune ca acea persoan? s? fie condamnat?;
   f – pedeapsa/infrac?iune ;
   w– utilitatea care se poate ob?ine folosindu-?i timpul ?i celelalte resurse în alte activit??i legale .
   Astfel, w are proprietatea c? este invers propor?ional? cu p ?i f ?i depinde mai mult de primul factor (p) decât de ultimul (f) dac?, ?i numai dac?, infractorii prefer?, la echilibru, riscul .
   Deci, se poate concluziona c? dac? exist? o situa?ie economico-social? care ofer? indivizilor o utilitate mai ridicat? în folosirea resurselor în activit??ile legale, activit??ile ilegale vor sc?dea deci formula pentru sc?derea nivelului economiei subterane este: w > p,f.
   Dac? w < p, f va rezulta o cre?tere a activit??ilor din cadrul economiei subterane deci este necesar cre?terea oportunit??ilor de afaceri oferite de stat pentru dezvoltarea economiei, crearea câmpului optim legislativ ?i implementarea de politici sociale active pentru dezvoltarea bun?st?rii indivizilor.

   D). Pedepse
   Prin legile privind combaterea activit??ilor din cadrul economiei subterane se prev?d pedepse ca: închisoarea, interzicerea unor drepturi, amend? penal? ?i contraven?ional?.
   Pedepsele nu-i afecteaz? numai pe infractori, ci ?i pe ceilal?i membri ai societ??ii. Astfel, amenzile pl?tite de infractori devin venituri pentru ceilal?i, iar în cazul închisorii sunt ocazionate cheltuielile publice cu gardienii, personalul administrativ, “cazarea”, masa, etc.
   Costul social total al pedepselor este costul cu care sunt afecta?i infractorii plus costul, sau minus câ?tigul celorlal?i membri ai societ??ii. Acest cost se poate scrie sub forma:
   F = bf
   F – costul social;
   b – coeficientul pierderii sociale datorate pedepsei (f ) care transform? pe f în F; m?rimea lui b variaz? mult în func?ie de tipurile de pedepse:
   0 1 pentru închisoare sau alte pedepse grave.
   Func?ia care m?soar? pierderea social? ca urmare a existen?ei economiei subterane este:
   L = L (D, C, bf, A)
   cu concluziile
   dL/dD > 1; dL/dC > 1; dL/dbf > 1 ; dL / dA > 1
   D – pierderea societ??ii ca urmare a existen?ei economiei subterane ;
   C – costul descoperirii activit??ilor din economia subteran? ?i a pedepsirii celor ce activeaz? în aceast? economie ;
   bf – costul social al pedepselor;
   A – num?rul infrac?iunilor din economia subteran? .
   Acest? analiz? a costului se poate determina defalcat pe fiecare infrac?iune din cadrul economiei subterane, pentru a se afla exact intensitatea pe care guvernul trebuie s? o aplice, prin legisla?ie, pentru combaterea fenomenului .
   Activit??ile supuse restric?iilor sunt nu numai numeroase dar ?i larg r?spândite, afectând persoane cu profesii foarte diferite ?i din diverse medii sociale, cu nivele de educa?ie diferite, de rase ?i vârste diferite,etc. Posibilitatea ca un infractor s? fie descoperit, condamnat precum ?i natura ?i lungimea pedepsei difer? mult de la o persoan? la alta ?i de la o activitate la alta. Resursele de stat ?i cele particulare sunt cheltuite în general atât pentru împiedicarea infrac?iunilor cât ?i pentru intimidarea infractorilor.

4. Dana said

   am June 10 2010 @ 5:06 pm

   Multumesc ca cititi ce mai scriem si noi!

5. ildiko said

   am June 10 2010 @ 7:38 pm

   Suna bine, dar cat va costa procedeul de aplicare.

6. Initiativa said

   am June 10 2010 @ 8:29 pm

   O initiativa excelenta! E timpul sa ne alaturam acestor idei benefice pentru fiecare dintre noi. Am gasit o initiativa foarte buna, pentru parinti, adolescenti si copii aici: http://www.itcmedia.info/ai-grija-de-copii/

7. Razvan Barbulescu said

   am June 10 2010 @ 9:19 pm

   Ai voie sa faci diferenta intre produsele din .ro si cele din EU in ce priveste taxele?

8. cineva said

   am June 10 2010 @ 10:45 pm

   Din partea mea se poate scoate de tot TVA-ul pt tot ce e produs romanesc pt o perioada de 1-2 ani pana porneste “motorul economiei”.
   Da-ti da voie “coana UE” sa faci asa ceva ?

9. Metalshrine said

   am June 11 2010 @ 7:10 am

   Articolul asta 174 a fost modificat deja de 3 ori… Asta denota cat de bine gandit a fost de la bun inceput si de cate minti luminate. Inca o lege care se carpeste pe ici pe colo in functie de moment si nu pe termen lung, clar si definitiv, eventual. Totul se face in pripa oare?
   @Bogdan: in loc de toata polologhia aia punitiva propusa de tine acolo cu cifre si exemple, ar fi de ajuns sa functioneze justitia. Si nu la comanda politica ci de sine-statatoare. Problema este ca orice societate comerciala sau PFA care ar respecta intocmai litera legii ar ajunge la faliment rapid. De ce oare? Din cauza legislatiei de cea mai buna calitate de la noi, care se schimba precum sosetele si este la libera intelegere a functionarilor din finante sau a contabililor. Adica ce spuneam mai sus apropo de carpeala.

10. vrajitorul.eu said

    am June 11 2010 @ 10:34 am

    INTRATI PE http://www.vrajitorul.eu/ – Magia afacerii dvs.
    informatii utile >> http://www.vrajitorul.eu/aplicatia/aplicatia.html

11. asistentapentruconsumatori.ro said

    am June 11 2010 @ 10:35 am

    Reclamati abuzurile la care sunteti supusi la office@asistentapentruconsumatori.ro

    Lupta noastra a celor de la Asociatia http://www.AsistentaPentruConsumatori.ro se duce impotriva abuzurilor la care sunt supusi consumatorii romani.
    Pentru asta avem nevoie ca voi, sa ne scrieti despre fraudele sau abuzurile la care sunteti supusi de catre comercianti sau autoritati.
    Noi preluam sesizarile voastre si ne luptam pentru ca drepturile sa va fie recunoscute.

    TOT CE AI DE FACUT ESTE SA NE SCRII LA ADRESA office@asistentapentruconsumatori.ro

12. Ciuly said

    am June 11 2010 @ 10:43 am

    problema va fi ca cerneala de pe bonurile fiscale “expira” destul de repede. este unul din motivele pt care nu se mai accepta introduse pe cheltuileli la persoane juridice.
    si o sa apara o tona de probleme de genul: am pastrat bonul, s-a dus cerneala. si evident, de unde era eu sa stiu ca trebuie sa fac copie xerox sau sa il arhivez in conditii extra speciale? nici macar toate persoanele juridicie nu stiau de aspectele astea, ce sa te astepti de la populatie. mai ales ca nu se vor sinchisi emitentii bonurilor sa foloseasca hartie si cerneala de calitate.

    in rest, laudabila atat initiativa cat si preluarea ei de la cititori

13. cetatean suparat said

    am June 11 2010 @ 12:22 pm

    Buna
    Ma scuzati ca intervin in aceasta discutie, dar cat timp statul ia impozite si nu face nimic util cu banii pentru ce ar trebui ca noi cetatenii sa fim corecti ? Asta e ceva de genul ca un hot iti inta in casa si tu ii spui unde ai bani ascunsi pentru zile negre.
    In primul rand statul ar trebui sa isi rezolve problemele si sa fie corect cu cetatenii ei ex. iau taxa pentru sanatate asigur conditii decente de spitalizare si macar analizele pentru gravide sa fie gratis sau iau taxe dar cand cetateanul are nevoie de o aprobare ii rezolv cererea in cel mai scurt timp (si asa am o gramada de oameni angajati, macar sa lucre ceva),vi se pare logic ca statul sa raspunda la o cerere la care termenul legal de raspuns e 30 de zile(nu stiu de ce asa de mult) in 75 sau mai mult ? Ce poate face cetateanul in acest caz ? – cui sa reclami statul ? Sa il dau in judecata ca nu respecta legile facute de el ? Ce rezolv ? NIMIC
    Asa ca fiecare incearca sa iasa pe pielea proprie din criza care chiar STATUL a creato si o sustine in continuare.
    Pentru a rezolva ceva statul trebuie sa isi recapete increderea pierduta in fata noastra a populatiei. Cati din cei de fata mai aveti incredere ca STATUL va rezolva aceasta problema ?
    Am vazut o reclama care era superba si se potriveste “Nu fura. Guvernului nu ii place concurenta.”

14. ALEXANDRU EUGENIA said

    am June 12 2010 @ 8:19 am

    @Bogdan
    Pentru mine este destul de greu sa citesc un articol atit de lung si cu atit de multe caractere modificate,de aceea am sarit peste el.
    Nu as dori sa reduc un proiect de lege la o simpla problema de semantica,dar nu ar trebui sa incepeti cu inceputul?
    Cred ca ar trebui sa nu va pripiti si sa vedeti doar efectul presupus al acestei initiative.
    Ce intelegeti prin produse romanesti?
    Daca firma care isi desfoasoara activitatea in Romania avind ca obiect de activitate,productia de bunuri si are sediul intr-un paradis fiscal,este economia romaneasca in cistig?
    Ca cetatean consumator de bunuri romanesti,ce garantie am ca imi sunt respectate drepturile?
    Exemplu:
    Se duce in ultimul timp o ampla campanie prin care se solicita cetatenilor solidarite in incurajarea productiei din Romania,un caz special fiind cel al medicamentelor.Nu li se explica,in schimb faptul ca medicamentele produse in Romania(in proportie de 90%)nu au studii de bioechivalenta,adica nu au in spate acele studii stiintifice care sa ateste ca sunt la fel de bune ca si medicamentele originale.
    Este moral sa consumam doar de dragul de a incuraja productia?
    Cu ce bani poti face productie daca suntem in plina criza financiara?Bulgaria a anuntat iesirea din criza, nu marind consumul de castraveti bulgaresti, ci marind exportul care a depasit importul.Eu as vrea sa fac productie,dar banii firmei ii foloseste statul care nu isi achita datoriile.Cum sa fac productie?
    Nu reusesc sa intrevad beneficiile.
    Ca si cetatean,recunosc ca aceasta lege mi-ar oferi posibilitatea sa mai primesc o pomana din partea statului.
    A inceput campania electorala?

15. Othelo said

    am June 15 2010 @ 10:51 am

    Poate fi o solutie, dar impreuna cu altele asemanatoare cum ar fi reducerea cotei unice si a impozitului pe dividende care ar scoate o parte din economia neagra la suprafata, si de asemenea reducerea costului locului de munca (adica a asigurarilor sociale) pentru a descuraja munca la negru si implicit evaziunea fiscala.

16. Tudor said

    am July 16 2010 @ 2:26 pm

    Sunt sigur ca ar fi o solutie care ar da roade, mai ales daca am mai adauga si ceva stimulente- reduceri de taxe pentru producatori, eventual si facilitati pentru retele proprii de distributie ale acestora, astfel incat marile lanturi de supermarketu- uri sa mai lase coada jos
    Cata vreme finantele acestei tari sunt conduse de “contabili”, nu se va putea aplica.
    Ceea ce nu vad “expertii” din fruntea tarii este ca daca de exemplu, o familie are in buget 700 ron lunar pentru alimente, indiferent cat ar fi taxele si tva- ul, familia aia tot 700 ron va avea, deci va cumpara mai putine produse daca cresti tva- ul; vor incerca sa faca economii mergand mai des in hypermarket- uri, la promotii, vor cumpara din ce in ce mai multe produse ieftine de import( si se fac promotii la produsele nevandabile, sa scape de ele).
    Producatorii autohtoni, care au nevoie lunar de cei 700 ron ai familiei respective, ca pe asta s- au bazat cand si- au facut calculele, se vor trezi ca primesc doar 500 de ron, apoi 480, apoi 450, etc., astfel ca rand pe rand, vor inchide portile, fiind pe pierdere, si trebuind sa plateasca si taxa expertului Pogea cu bani adusi de acasa.
    Tot expertii aia vor hotara acum, deoarece le vor intra tot mai putini bani in conturi, ca mai pun o taxa, tot contabiliceste stabilita, sa acopere gaura produsa de masura anterioara, care taxa va mari gaura, ca familia aia tot 700 ron are alocati, asta daca nu sunt bugetari:)
    Cand se va intelege in tara asta, de la vladica la opinca, ca 2% din 100 e 2 iar 24 % din 0 e 0, va fi bine.
    Pentru asta avem nevoie de educatie financiara adevarata, trebuie sa invatam de la Donald Trump, Robert Kyiosaki,Warren Buffet si alti oameni ca si ei care au pornit de la 0, au dezvoltat afaceri, le- au falimentat, le- au reconstruit, le- au mai falimentat odata, au construit iar de la 0 pana au ajuns la imperii financiare.
    Poti invata aplicand metoda stiintifica- din eroare in eroare, pana ajungi la solutia corecta sau din experienta altora.
    Trist e ca in scoli si facultati invatam din experienta altora, dar cand ajungem la putere, egoul ne face sa schimbam metoda, facem erori dupa erori, chinuind milioane de oameni, cu speranta ca vom “breveta” solutia salvatoare, omoram oameni din dorinta de a deveni”salvatorii patriei”.
    In incheiere, as vrea sa ii aduc aminte dlui. BOC ca LUIS SUAREZ a devenit erou national in Uruguay nu prin marcarea vreunui gol in poarta Ghanei, ci printr- o interventie care i- a adus eliminarea de pe teren.
    In alte situatii, probabil ca toti l- ar fi condamnat pentru o asemenea interventie, insa in acel moment al partidei, era singura sansa pentru URUGUAY sa raman in joc si eventual sa castige meciul
    Fara sacrificiul lui SUAREZ, istoria CM2010 era alta, cu siguranta.
    Ce ziceti d-le. Boc, ce ziceti domnilor din Guvern si din PDL, sunteti capabili sa va dati singuri cartonasul rosu( ca restul tarii vi l- a dat), schimband astfel istoria Romaniei, sau vreti sa experimentati tot felul de aberatii in continuare?
    Nu credeti ca ar fi mai bine ca peste ani,copii si nepotii dvs. sa invete la istorie ca fara sacrificiul dlui PRIM MINISTRU EMIL BOC si al GUVERNULUI PDL-UDMR-UNPR, care si-a dat demisia in Iulie 2010, Romania ar fi intrat in colaps?
    Dupa parerea mea, e singura sansa prin care mai puteti deveni erou, sunteti exact in situatia lui LUIS SUAREZ, e clar ca suntem la ultima faza a jocului, dezastrul e la 1 m de poarta Romaniei, nu mai puteti marca dar inca mai puteti salva tara.
    Ar fi o simpla decizie, care v- ar acorda imensa sansa sa ramaneti in istorie, altfel riscati sa deveniti istorie:)
    Astazi, suntem rezultatul deciziilor luate pana ieri.
    Maine, vom fi rezultatul deciziilor luate pana astazi:)

Comment RSS · TrackBack URI

Lasa un comentariu