Liderii sindicali nu sunt altceva decât varianta sindicală a “aleşilor noştri” din politică
Liderii sindicali nu sunt altceva decât varianta sindicală a "aleşilor noştri" din politică - aceleaşi "'ţeluri", acelaşi limbaj, aceleaşi afaceri, aceeaşi demagogie.....Ma uitam cum se lamentau si vaicareau azi deontologii de la Irealitatatea si antene pe tema slabei participari la "greva secolului", intrebandu-se cu ochii in lacrimi de ce oare s-a fasait protestul bugetarilor ? De ce nu s-au dus cu zecile de mii la miting ?
Eu cred ca nu s-au dus azi sa faca greva pentru ca multi stiu cum s-au angajat : pe pile si smecherii politice ori traficandu-se influenta ; Sunt prea putin cei care sunt pe merit acolo si acestia din urma sunt cei care trag in jug in acel birou! Si nu au timp sa faca greve.
Stiti cumva cu cat sunt platiti lunar, din banii stransi din cotizatii, liderii sindicatului din unitatea voastra?
Stiti ce alte drepturi mai au liderii sindicali fata de voi domnilor bugetari ?
V-au convocat sa protestati atunci cand in functii de conducere, la nivelul unitatii voastre, au fost numite persoane incompetente impuse politic?
Au cerut acestia un bilant contabil anual cu privire la situatia financiara a unitatii bugetare ca apoi sa va instiinteze despre dezastrul financiar si sa luati impreuna masuri sau au inchis ochii la furaciune intrucat sperau ca ciolanul primit sa fie unul cat mai generos?
Au initiat liderii de sindicat vreo actiune impotriva conducerii unitatii bugetare cand au observat angajari nejustificate de personal?
Simtiti ca actiunile sindicale vin dinspre dumneavostra sau dinspre liderii pusi pe imbogatire rapida din pozitia de administratori sau actionari la firmele care lucreaza cu companiile unde ei va sunt lideri sindicali ?
Actiunile de protest sindicale sunt indreptate doar spre guvern sau si spre conducerea unitatii la care sunteti angajat si care in fapt e platita sa asigure managementul eficient al companiei?Cum sa participe la greve bugetarii daca cca. 35% dintre ei sunt angajati pe baza relatiilor (clientelar) ?. Desi fiecare stie ce si cat munceste colegul de birou si cum a fost angajat, nu vor protesta atat timp cat toti vor fi mentinuti pe posturi si se vor bucura de o halca generoasa din bugetul institutiei finantata public . Asta este si explicatia de ce sindicatele nu au protestat niciodata contra angajarilor preferentaile.
Reclamati abuzurile la adresa office@asistentapentruconsumatori.ro sau la adresa Senatorului : iulian.urban@gmail.com
Redirectioneaza 2% pentru Asociatia www.asistentapentruconsumatori.ro
Metrorex proprietatea PSD said
am June 1 2010 @ 5:20 pm
Daca la inceputul anilor ‘90, “masa de manevra” a FSN, FDSN, PDSR si apoi PSD au fost minerii, muncitoarele de la Apaca si muncitorii de la I.M.G.B., acum comunistii s-au orientat catre Metrorex! Au incercat sa coopteze RATB, CFR si TAROM dar se pare ca nu au “dus o politica de cadre” suficient de convingatoare cu acestia, cel putin pana in prezent!
Daca tot nu au solutii viabile si nu “pun umarul” la redresarea situatiei din tara, prefera sa faca haos prin greve si demonstratii!
Nu am vazut niciodata din 1990 si pana in prezent vreun lider de sindicat sa se intereseze de imbunatatirea serviciilor catre populatie, de promovarea si angajarea salariatilor la societatile de stat pe baza competentelor candidatilor, de cresterea performantelor salariatilor etc. Sindicatele lupta doar pt. castigarea unor drepturi dar nu si pt. respectarea obligatiilor de serviciu care le au salariatii de la stat!
crid said
am June 1 2010 @ 5:20 pm
Corect spus ca sindicatul de la metro e folosit la fel cum au folosit minerii in anii ‘90 pentru inabusirea firavei democratii autentice. De atunci s-a dat liber jafului national.
Astept ca RADOI (un COSMA reinventat) sa fie judecat pentru SUBMINAREA ECONOMIEI si INSTIGARE la NESUPUNERE CIVICA
Eugen said
am June 1 2010 @ 5:20 pm
Psd-ul a condus aceasta tara 12 ani!Ei au distrus CAP-uri, IAS-uri, sistemul de irigatii, au vandut fabrici si uzine la fier vechi si astazi se vad rezultatele!…. Eu am terminat somajul, dar nu am murit de foame:cine vrea sa munceasca gaseste ceva , undeva-e greu, dar acum ce sa fac?….Situatia tarii e grava, sa ies in strada precum cei de la metrou , care (culmea ) au salarii peste media pe economie?Asta inseamna sabotaj si nu patriotism!Nu stiu cum va iesi Romania din aceasta situatie , dar cu asemenea comportamente,sigur nu! Toti trebuie sa punem umarul nu sa acuzam in stanga si dreapta , iar noi sa stam linistiti si sa asteptam weekend-ul…..
Jigodiile pexsediste... said
am June 1 2010 @ 5:21 pm
isi fac de cap!
Ilici iar manipuleaza, minte, inseala.
Si daca ar ave aocazia, ar omora, asa cum a mai facut/o, din nou!
Comunistii tot comunisti!
Lasa ca nic cu prozelitii lor nu imi este frica.
Cat despre cei ce se iau dupa ei… minte slaba sau inexistenta!
Radoi ar trebui sa mearga la puscarie, cuc toti pesedeii+peneleii+peceii la un loc!
Toti!
La astia daca mai scapa unul e prapad!
programatorul said
am June 1 2010 @ 5:21 pm
Sa va ia dracul, grevistilor.
Din cauza voastra am mers pe jos 40 minute pana la statia de autobuz. Noroc ca am plecat foarte devreme.
Greva de solidaritate va trebuie voua. Nu puteati si voi sa puneti niste banderole pe mana, ceva?
Stiti ce v-as face daca as putea? As infunda puscaria cu anumalul de RADOI si pe voi toti ceilalti v-as pune sa platiti daune ca sa va treaca cheful de greve.
Faceti greva, da? Bagati pumnul in gura guvernului? Ce v-as mai baga eu in somaj. De ce nu va angajati la privat, ca sa faceti si acolo greva.
Mai animalelor, dar de asigurarea transportului la o treime de capacitate pe toata durata zilei ati auzit? Voi vreti sa fim solidari cu voi, dar pe voi va doare in fund de noi astia care muncim. De ce nu avem si noi pe cineva cu oua mari care sa va de-a pe toti afara si sa angajeze dintre disponibilizatii de la CFR.Ar fi doritori.
Nicador said
am June 1 2010 @ 5:21 pm
Cand va elimina cineva si puterea nesimtita a lui Radoi slugoiul lui Ponta? Tare mie- teama ca Radoi va “face totul” sa-si infeudeze si RATB ca sa isi poata bate joc de noi complet.
gogo said
am June 1 2010 @ 5:22 pm
greva de solidaritate de astazi presupun sa ca jumatatea asta de zi nu se plateste? sau daca tot e vorba de solidaritate sa renunte baietii la 25% din salariu, ca deh solidaritate in tot si-n toate
.
Elena said
am June 1 2010 @ 5:22 pm
Ca draq mai intelege ce se intimpla pe aci. Singura chestie clara e ca Metrorexu’ ( care e cam singurul ce face greva) e al lui Radoi care e psd-ist oficial, nu stiu daca mai e prin parlament (si nici nu ma intereseaza).
In alta ordine de idei; hai la joc/la joc/la joc/ Toc poc treci si …boc. Vai mama noastra, nu suntem in stare sa fim consecventi in nimic. Vaz ca din toate taierile anuntate – cred ca doar pt agitarea oamenilor – au ramas cele ale pensiilor. Bun asa, tot inainte. Boc putea sa fie respectat daca se tinea de cuvint (indiferent de parerea noastra despre el). Asa a intrat in lumea ‘buna’ a vadimilor, antonescilor, marinescilor, …
Indianul said
am June 1 2010 @ 5:23 pm
Noi, cei 2 mil. de cetateni ai municipiului Bucuresti ,multumim din inima si cu mult respect tov. Radoi , boss de sindicat, mare boss mare care a aratat acelasi respect pentru cetatean la fel cum si noi ii trimitem urarile noastre de bine si totodata multumirile , si il umplem si noi de mult respect , atat cat sa nu poate duce , de la toti cetatenii capitalei cu mic cu mare ce merg la propriile slujbe pentru salarii infinit mai mici , nu ca statetele de plata supernesimtite de la metrorex (caci nu degeaba se numeste metroREX de la rege) adica regele salariilor subventionate de stat din Romania….
dd said
am June 1 2010 @ 5:23 pm
Ca nu le-a prea iesit schema cu greva. Nu vor decat sa-l discrediteze pe Boc cu orice pret. Ma bucur ca bucurestenii s-au prins de schema si nu sunt asa de prosti. A mai vazut cineva greva Metrorex/RATB pe vremea cand era la conducere PSD? Nu vreau mah sa cada BOC ca voi sunteti si mai nenorociti si mai hoti. MARS!!!! Nu va intereseaza decat puterea si vreti alegeri anticipate ca sa mai cheltuiti niste bani publici. MARS!!! MARS!!! MARS!!! Sa nu va mai zic de ailalti de la PNL – cat au fost ei la putere a fost cel mai corupt sistem. Numai dupa spaga umblau. Lucrez intr-un sistem in care spaga e la ea acasa, iar PNL-istii ii depasesc de departe pe toti. HUO!!!!
antiignorantu said
am June 1 2010 @ 6:15 pm
salariul maxim trebuie sa fie de 6000 ron si pensia maxima de 3000 ron in RO – romanii care sunt impotriva DESFIINTRII PRLAMENTULUI pe timp de criza , isi semneaza condamnarea la SCLAVIE PE VIATA !!! TREZIREA !!! am spus demult ca va pica UE ! televiziunile pierd timpul cu MARUNTISURI … !!!
dan@ said
am June 1 2010 @ 6:45 pm
ma bucur ca e tot mai rau in romania … bomba nucleara rezolva problema …. altceva nu meritati .. sclavilor.. cancerul sa va manance
mihai g. said
am June 2 2010 @ 4:32 am
Sa-l intrebe cineva de viloiul de neam prost, de n… miliarde pe Bogdan Hossu…alea numiti sindicate si lideri???
porcilescu eugen said
am June 2 2010 @ 5:48 am
DESPRE CAPCANELE PE CARE NI LE ÎNTINDE TELEVIZORUL
În România mass-media este o putere. Dintre mijloacele
mass-media cel mai mare impact îl are televizorul. Ca
aparat, televizorul este o inven?ie a min?ii
omene?ti – care în sine nu este nocivã; însã
modul în care el este folosit, cu prec?dere în
ultimii unsprezece ani la noi ?i în ultimii
treizeci de ani în occident, l-a transformat în cea
mai distructivã armã din lume – pentru suflet.
Televiziunea are o tendin?? tot mai
acceleratã ?i mai accentuatã de a nu mai
îndeplini func?ia de divertisment,
informa?ie, culturã, etc., ci pe aceea de a forma
un om nou, sp?lat de tot ce e bun. Televizorul
are o lucrare “religioasã”, o influen?ã
spiritualã de net?g?duit. El a reu?it
ceea ce nu s-a mai realizat de la Turnul Babel – sã
uneasc? toatã omenirea în tot ceea ce nu este
Dumnezeu. Atunci (la Turnul Babel) ca sã-i
opreasc? de la r?u, Dumnezeu a
împ?r?it limbile, iar ast?zi, prin
televizor, de la un cap?t al p?mântului la
celãlalt o singurã limbã hule?te tot ceea ce este
sfânt.
Televizorul alungã pentru totdeauna pe Dumnezeu din
sufletul omului ?i îl înlocuie?te cu toate
pornirile diavole?ti. Televizorul nu
strecoar? în mod pervers în om o singurã patimã,
ci toate patimile mari – sodomia, curvia, iubirea de
aur ?i de bani, setea de sânge, hula împotriva
Duhului Sfânt, egoismul, setea de putere si de slavã
de?art?, precum ?i pe cele mai mici
(care de fapt nu sunt deloc mici): lenea, judecarea
aproapelui, nep?sarea, curiozitatea nefolositoare
?i boln?vicioas?. Telenovelele sunt
specializate în amplificarea acestei ultime patimi.
Televizorul nu înghite numai indivizi, ci popoare
întregi. Desigur, aparent, nu e mai p?c?tos
un televizor decât un bordel, dar televizorul are
totu?i o putere distructivã cu mult mai mare
decât acesta, pentru cã în fiecare casã introduce un
bordel, în care intrã cu u?urin?ã to?i
(p?rin?i ?i copii) ?i la orice
orã.
Omul intrã în contact cu lumea prin cele cinci
sim?uri: v?z, auz, miros, gust, pip?it.
Dintre aceste sim?uri, vederea este cea prin care
intrã cele mai multe imagini ?i informa?ii.
Personalitatea omului, prin facult??i ale ei
precum sunt: cunoa?terea, în?elegerea,
memoria, imagina?ia, este foarte dependentã de
ceea ce prime?te prin acest sim?. Acesta
este motivul pentru care nu ne prea ocupãm de radio,
care nu are puterea de înrâurire a televizorului.
Radioul se adreseaz? auzului. Televizorul se
adreseaz? v?zului, în primul rând, dar
?i auzului. Este mai periculos decât ziarele.
Acestea se adreseaz? si ele v?zului, dar
imaginile sunt nemi?c?toare – par moarte.
Imaginile de la televizor sunt vii, mi?cãtoare:
de aici puterea lor.
Omul împ?timit de televizor nu mai în?elege
cã imaginile pe care acesta i le ofer? le
prive?te nu la rece, ci acestea intrã în
via?a lui interioarã, pe care o
influen?eazã, o modeleaz? dup? chipul
lor (spune-mi cu cine te înso?e?ti, ca
sã-?i spun cine e?ti). În timp se produce o
simbiozã între om ?i televizor, o
întovãrã?ire în care însã primul este factorul
pasiv, cel care prime?te orice, fãrã nici un
discern?mânt. Omul devine pur ?i simplu un
material care se las?, fãrã sã-?i dea seama,
prelucrat în duhul tovarã?ului sãu, care treptat
îi devine chiar ?i st?pân. Astfel
televizorul devine de fapt adev?ratul dumnezeu al
omului, c?ruia i se închinã, îl ascultã, îi
sluje?te, chiar dacã privitorul este cre?tin
botezat în numele Sfintei Treimi. Dumnezeu cu
adev?rat este cel cu care ai o legãturã
con?tientã. Cei c?rora li se pare cã
exagerez sã fac? o compara?ie între timpul
pe care îl petrec în fa?a micului ecran ?i
timpul pe care îl petrec în rug?ciune, între
interesul ?i emo?ia cu care primesc imagini
cel mai adesea murdare, ?i formalismul cu care
fac o rug?ciune, prea adesea nãlucitã de imagini
pãtima?e, demonice.
Este televizorul vinovat de toate relele din lume?
Oare el le-a adus? Nu. Dar el amplificã la maxim
r?ul în lume, îl rafineaz?, îl
generalizeaz?, îi dã o putere pe care acesta nu a
mai avut-o pân? ast?zi. R?ul exista
?i fãrã televizor, dar nu avea for?a ?i
întinderea pe care le are în prezent.
“Sunt oare numai rele la televizor?”
Sunt ?i bune, dar atât de amestecate cu cele
rele, încât nu mai sunt deci bune, în m?sura în
care, acceptând aceastã “amestecare rea”, ajung,
oarecum, sã le motiveze, sã le gireze. Acolo unde
r?ul e amestecat cu binele nu mai este locul lui
Dumnezeu, ci al diavolului. Atunci când a mâncat din
pom Adam a cunoscut ?i binele, ?i rãul, dar
a ajuns rob numai al r?ului. Un doctor ginecolog
care face chiuretaje nu va sc?pa de osânda lui
Dumnezeu pentru cã a ajutat pe unele femei sã
nasc?. Când pe aceea?i conductã (ecranul
televizorului) curge apã de izvor curatã ?i
mizeria dintr-un grajd de vite, cel care se adap?
de acolo, ce gust va sim?i: al apei sau al
b?legarului? Compara?ia între televizor
?i aceastã conductã pare durã, dar în
privin?a filmelor pornografice ?i a
a?a-numitelor filme “sexy” este foarte elocventã
?i exprimã realitatea.
Omule care te ui?i la televizor, trebuie sã
?tii cã asimilezi tot ceea ce vezi acolo ?i
încet-încet vei ajunge ?i sã fii ceea ce
asimilezi!
Dacã într-o revistã de patru pagini toate sunt pline
de articole cre?tine, dar jos, pe ultima paginã,
se dã un num?r de telefon al unei linii erotice,
revista aceasta este anticre?tinã. “Nu
pute?i sluji lui Dumnezeu ?i lui Mamona”
(Matei 6, 24).
“La televizor sunt ?i lucruri bune, noi le
despãr?im de cele rele”.
Ca sã alegi trebuie un criteriu în func?ie de
care sã te orientezi în privin?a binelui ?i
a r?ului. Adul?ii (peste 40 de ani), care
n-au crescut cu mizeriile de la televizor, s-ar putea
sã aib? un criteriu în bunul lor sim?. Dar
dacã nu sunt bine ancora?i într-o via?ã
religioasã, vor fi ?i ei foarte îng?duitori
în privin?a r?ului. Ce criteriu are însã
genera?ia tân?ra (sub 50 de ani) care din
copil?rie s-a hr?nit cu filme erotice, de
groazã ?i de incredibilã violen?ã?
Personalitatea adolescentului se va forma pe aceastã
temelie spurcatã ?i subredã. Rãul ?i binele
sunt amestecate în capul lui. El nu va apuca
niciodat? vârsta discernerii binelui de r?u,
pentru cã n-a tr?it niciodat? numai în bine.
în lumea fizicã, pentru a vedea un obiect mai bine,
trebuie sã te apropii de el. În lumea spiritualã,
aceastã lege este valabilã numai în cazul
virtu?ilor. În ceea ce prive?te
p?catul, nu-l po?i vedea decât dacã te
distan?ezi de el. Acesta este motivul pentru care
Sfin?ii î?i plâng p?catele ?i se
m?rturisesc pãcãto?i, iar homosexualii se
mândresc cu patima lor, fac paradã ?i cer
drepturi.
Televizorul nu este un singur diavol, ci iadul întreg.
Când a ap?rut televizorul marele stat major al
iadului l-a primit ca pe cea mai plãcutã surprizã din
istorie. Nu se a?tepta ca însu?i omul sã-i
procure inven?ia cea mai potrivitã spre a-i
dezvolta ?i finaliza toate inten?iile sale
infernale.
Televizorul este periculos nu numai pentru cã ne aratã
rele, ci ?i pentru cã ne înva?ã sã facem
foarte multe feluri de rele, oferind chiar vaste
posibilitã?i de “înaltã calificare” în toate
domeniile malefice
Dintre toate relele televizorului, douã sunt cele mai
mari:
- desfrânarea
- calomnierea, judecarea ?i dispre?uirea
aproapelui, ?i prin aceasta distrugerea
psihologicã ?i sufleteascã a oric?rei
persoane, ca ?i compromiterea oric?rei idei,
inten?ii sau institu?ii benefice.
Cum intrã prin micul ecran desfrânarea în om?
Orice imagine care apare pe retinã este transmisã
sufletului. Cele trei puteri ale sufletului
(ra?iune, sentiment, voin?ã) sunt toate
colorate potrivit imaginii primite. Imaginea “sexy”
face ra?iunea sã treac? încet prin etapele
urm?toare: la început respinge ceea ce a vãzut,
apoi acceptã imaginea ?i, în cele din urmã, o
prime?te c?ci bariera, împotrivirea
ra?iunii a fost doborâtã de patimã.
Sim?irea, mai întâi se scârbe?te de mizeria
moralã de acolo, apoi este indiferentã, iar la urmã
dore?te sã fac? întocmai ceea ce a vãzut.
Voin?a – nemaifiind condusã de ra?iune
?i întãritã de afectivitate, trece ?i ea de
la împotrivire la c?utarea desfrân?rii.
Aceastã trecere se face în timp, dacã omul vede mai
multe filme ?i secven?e cu scene
pornografice. Biruin?a pornografiei asupra
psihicului este atât la nivel con?tient, cât
?i la nivel subcon?tient. în subsolurile
fiin?ei, în subcon?tient, videoteca
pornograficã creeaz? mi?cãri care se ridicã
în con?tient ?i constrânge pe om sã
fac? unele lucruri cu o putere (demonicã) pe care
el nu o în?elege de unde provine ?i
c?reia nu i se mai poate împotrivi. De exemplu,
un tân?r care mai înainte pe când trecea pe
lâng? o tarabã cu cãr?i c?uta romanele
lui Sadoveanu sau poeziile lui Eminescu, ast?zi
caut? manualele chineze?ti sau indiene de
ini?iere în practicile, nu arareori perverse,
sexuale. Privirea unei femei, care înainte nu îl
tulbura, ast?zi treze?te în el dorin?e
josnice. Aceastã schimbare se datoreaz?
acumul?rii pornografice din subcon?tientul
sãu. Întreaga sa personalitate este astfel treptat
pecetluitã cu “num?rul fiarei” (Apoc. 15, 8).
Imagina?ia este terenul în care aceste
influen?e se vãd cel mai clar. Filmele
lucreaz? aici în douã moduri: unii tineri,
v?zând de ce sunt capabili “eroii” lor, capãtã
complexe de inferioritate fa?ã de sexul opus, se
vãd urâ?i, incapabili de vitejii prea mari în
domeniu, devin necomunicativi, închi?i în sine,
tri?ti ?i recurg la “deful?ri” sexuale
(onanie ?i altele înrudite cu ea) în care n-au
nevoie de partener. Al?ii (bine îndoctrina?i
de filme) devin obseda?i de desfrânare,
incapabili de înfrânare ?i cu manifest?ri
sexuale care depã?esc în perversitate Sodoma si
Gomora. Unii ca ace?tia, dacã se
c?s?toresc, vor spurca patul conjugal
?i vor aduce pe lume copii cu mari probleme
psihofizice. C?s?toriile în care se fac
p?catele sodomice nu rezistã în timp. Dacã
acestea ar fi cazuri izolate, rãul n-ar fi a?a de
mare. Din p?cate, aceste perversiuni, pe care
Dumnezeu le-a pedepsit în Sodoma ?i Gomora cu foc
din cer ?i ploaie de pucioasã (a se vedea cartea
Facerea, capitolul 19, din Sfânta Scripturã), s-au
extins nespus de mult. Cine a contribuit cel mai mult
la aceastã pierz?toare extindere? Televizorul,
“educatorul” poporului nostru.
Iat? cã treptat imaginea de la televizor devine
via?ã. Treptat, imaginarul a reu?it
batjocorirea ?i schimonosirea realului. Ceea ce
noi am prezentat schematic mai înainte (modul în care
omul este invadat ?i biruit de pornografie)
?tiu ?i con?tientizeazã perfect
regizorii acestor filme. Dovada faptului cã ?tiu
este însu?i rezultatul ob?inut. Deci care
este scopul acestor filme? Sã fac? din fiecare
cetã?ean al împãrã?iei lui Dumnezeu
(cre?tin botezat) un locuitor al Sodomei (aceasta
este pecetea fiarei apocaliptice) – iar dacã va muri
fãrã pocãin?ã ?i un viitor osândit în iad.
Dar oare de ce în primul rând desfrânare, si nu alte
p?cate?
Aceasta deoarece nimic nu-l desfigureaz? pe om
suflete?te atât de mult ca desfrânarea, nimic
nu-l distruge mai repede ?i mai ireversibil,
nimic nu-l scârbe?te pe Dumnezeu la un om mai
mult decât p?catul acesta. Oare de atâtea mii de
ani, de când este omenirea, au avut nevoie oamenii sã
fie educa?i sexual prin televizor pentru a se
înmul?i? nicidecum. Scopul real al prezentei în
fiecare film a imaginii desfrân?rii este de fapt
cel cu totul contrar: distrugerea omenirii. Se
?tie prea bine cã desfrânarea reduce de fapt
natalitatea. În bordeluri, unde este cea mai intensã
activitate sexualã, nu se na?te nici un copil.
Mamã smeritã, grijulie ?i iubitoare, ?i
amantã senzualã, rafinatã ?i perversã sunt douã
feluri de însu?iri ale femeii, care se exclud.
Iat? numai un exemplu – din multe altele
asem?n?toare care s-ar putea da spre a arãta
modul în care rafineaz? televizorul p?catul
curviei. În urmã cu câteva zeci de ani filmele de
dragoste, romantice, prezentau tineri care î?i
m?rturiseau sentimentele, dar în privin?a
manifest?rilor fizice totul se reducea la o
privire caldã, la o strângere de mânã ?i (sau) la
o îmbrã?isare nevinovatã. Apoi au ap?rut
s?ruturile din ce în ce mai lungi, mai
“apetisante” ?i mai dese. încet, încet au
ap?rut femeile semiîmbrãcate, dezbr?cate
?i scenele erotice din ce în ce mai “curajoase”
?i mai variate. Ast?zi existã o adevãratã
artã ?i industrie a pornografiei (extrem de
bãnoasã). Rãul nu s-a oprit aici. Dup? 1989 s-a
îndesit la noi în ?arã folosirea cuvântului:
“homosexual” . Prima reac?ie a fost cea de scârbã.
La televizor, mai întâi totul s-a redus la ni?te
aluzii ironice (lumea râdea pe seama lor), dar mai
apoi cenzura constiin?ei, treptat a fost
doborâtã. Apoi s-au îndesit filmele având ca personaje
centrale homosexuali, au ap?rut spectacole
“vesele”, de divertisment ?i interviuri cu ei.
Care este mesajul acestor fãcãturi, care de care mai
perfide ?i mai imunde, care s-a încercat a ni se
inocula? Acela cã, de fapt ?i de drept (?!)
?i ei sunt oameni ca ?i noi,
obi?nui?i, ba chiar cu unele calitã?i
deosebite – fiind invocate chiar nume de
personalitã?i artistice, literare etc. -, iar
pornirile lor sexuale nu sunt nici p?cate, nici
manifest?ri patologice, ci alternative
“cumsecade” la manifest?rile heterosexuale.
Iat? cum s-a escaladat astfel o altã culme
îngrozitoare a r?ului.
Ni se sugereaz? cã ceea ce face majoritatea este
bine (spiritul de turmã), ?i astfel înaintarea
în r?u î?i continuã ac?iunea
îndobitocitoare, de?i a ajuns deja foarte
departe. Au început sã apar? (deocamdat?
sporadic) ?i secven?e cu aluzii la
p?catul zoofiliei, al desfrân?rii cu
animale: “Va veni vremea ca oamenii sã
înnebuneasc? ?i când vor vedea pe cineva cã
nu înnebune?te, se vor scula asupra lui,
zicându-i cã el este nebun, pentru cã nu este asemenea
lor”.
Nimeni nu poate sã ajung? într-o singurã zi un
mare p?c?tos. Diavolul ?tie lucrul
acesta ?i ac?ioneazã în consecin?ã:
dãrâmã treptat toate puterile bune ale sufletului
?i ridicã în locul lor templul sãu.
“Împãrã?ia lui Dumnezeu este înlãuntrul vostru”
spune Mântuitorul. Tot acolo vrea ?i cel rãu sã
î?i zideasc? întunecata sa
împ?r??ie.
Legisla?ia, câtã vreme a r?mas supusã
legilor divine, a fost categoricã în privin?a
acestui p?cat: pedeapsa cu moartea, în Vechiul
Testament; apoi, închisoarea. Acum, practica
homosexualã nu mai este pedepsitã de lege. Rãul însã
nu se opre?te nici aici, pentru cã mai sunt
bariere care trebuie sã cadã. Homosexualii vor sã
înfieze copii (vã da?i seama la ce va fi supus un
copil care are p?rin?i doi
b?rba?i), vor sã se cãsãtoreascã în
bisericã, vor sã fie hirotoni?i preo?i, vor
legiferarea pedofiliei. Sunt o minoritate care cere
drepturi care sã-i permit? sã ajung?
majoritate, pentru ca sã poat? atunci sã
impun? noi legi, nelegiuite. în Sodoma ?i
Gomora Dumnezeu a coborât foc din cer pentru cã
locuitorii acestor cet??i (bogate) nu numai
cã f?ceau acest p?cat, ci îi for?au pe
to?i cei ce veneau acolo sã sãvâr?eascã
?i ei r?utatea.
Cum se poate distruge o persoanã nevinovatã prin
televizor
Emisiunile calomniatoare, mincinoase, nu pot fi
verificate de publicul larg. Însã aceste emisiuni
creeaz? atitudini ostile fatã de persoana vizatã.
Chiar dacã dup? zece astfel de emisiuni
mincinoase va ap?rea o emisiune care
restabile?te adev?rul, totu?i
sãmân?a r?ului a fost aruncatã. Omul acela,
înconjurat de neîncredere, suspiciune ?i
du?m?nie din partea celorlal?i, începe
sã-?i piard? echilibrul l?untric chiar
dacã este nevinovat. Minciunile spuse despre el,
acuza?iile de care nu se poate ap?ra si
sentimentul neputin?ei îl dãrâmã l?untric.
Nu numai oameni, dar si idei si institu?ii pot fi
distruse prin aceastã metodã. Iat? ce for?ã
au la îndemânã cei care conduc televiziunea în România
?i în lume.
Cine amendeaz? un ziar sau un post de televiziune
pentru calomnierea ?i umilirea unei persoane?
Cine dã certificat de corectitudine oamenilor care
lucreaz? în massmedia?
Desenele animate – nevinovate numai în aparen?ã,
au un caracter hipnotic, înrobesc sufletul copilului.
Creeaz? viciul privirii necontenite la televizor.
Acum se uitã la desene animate, iar dup? 12-14
ani la filme de “ac?iune”, de r?zboi, la
filme pornografice, “sexy”, de extremã violen?ã
?i de groazã. În afarã de aceasta, desenele
animate de ast?zi umblã tot mai v?dit la
modelarea unei concep?ii false a copilului despre
Dumnezeu ?i lume. în unele desene animate, eroul
principal, “demonicã”, este un personaj pus pe pozne
?i, chiar dacã are corni?e, este prezentat
astfel încât sã devin? cât mai simpatic. Potrivit
învã?ãturii cre?tine însã, demonul – chiar
mic dacã este (“demonicã”) – nu este decât tot un
lucr?tor viclean al rãutã?ii ?i
împreunã colaborator cu fra?ii s?i
încornora?i mai mari, în urzirea de planuri
me?te?ugite spre pierderea neamului omenesc.
Robo?ii cu ochi ro?ii ?i aripi (draci
moderni) care se r?zboiesc între ei ?i ucid
cu aberantã cruzime, inoculeaz? copiilor setea de
violen?ã. Imaginile desenelor animate care se
mi?cã cu repeziciune z?p?cesc mintea
copilului, îl fac ?i pe el sã fie sucit, sã
n-aib? astâmp?r, îi r?pesc dorin?a
de învã?ãturã. Violen?a desenelor animate
trece în realitate. în Rusia sunt ast?zi 100 000
de copii asocia?i în grup?ri uciga?e.
La noi, în România, crimele îngrozitoare
sãvâr?ite de unii copii i-au f?cut pe
responsabilii de la Televiziune sã însemneze, prin
buline, cercuri, triunghiuri ?i p?trate
colorate, filmele nocive pentru copii. Dar aceasta
este oare de ajuns spre a opri vizionarea acestor
filme de c?tre copii, ai c?ror
p?rin?i sunt ei în?i?i în gravã
confuzie moralã, iar celor care dau pe post asemenea
produc?ii cinematografice ucig?toare de
suflete le vor fi de ajuns bulinele si celelalte semne
spre a se ap?ra la dreapta ?i
înfrico?ata Judecatã a lui Hristos?
Trei exemple spre a arãta cum trece imaginea micului
ecran în realitate
1. În urmã cu câ?iva ani a ap?rut la noi în
?arã o casetã video intitulatã “Sirenele -
satanismul în muzica rock”. Autorul acestei casete,
grec de origine, fost cântâre? rock,
mãrturise?te cã filosofia de via?ã ?i-a
format-o pe când era copil, din filmele
stiin?ifico-fantasti ce, care l-au fascinat. Din
aceste filme (“R?zboiul stelelor” ?i altele)
a tras concluzia cã universul este condus de douã
for?e impersonale, a binelui ?i a
r?ului, care se aflã într-un neîncetat conflict,
iar valorile supreme sunt puterea, orgoliul ?i
gloria. Autorul acestei casete video face parte dintre
putinii în?ela?i care s-au întors la
adev?r. Însã câ?i tineri, care în
copil?rie s-au “hr?nit” cu “R?zboiul
stelelor”, n-au murit fãrã sã ?tie cã Dumnezeu
este unul singur ?i pre?uie?te mai mult
iubirea decât ura, smerenia decât mândria, iertarea
decât r?zbunarea!
2. Filmele stiin?ifico-fantasti ce au
r?spândit în omenire o nouã credin?ã: aceea
în existen?a extratere?trilor. Nimeni
ast?zi nu se mai îndoie?te de existen?a
lor. Un ieromonah ortodox din America, P?rintele
Serafim Rose, aratã în cartea sa “Ortodoxia ?i
religia viitorului” cã apari?iile extraterestre
sunt de fapt experien?e mediumistice de naturã
demonicã. Un fel de ?edin?e de spiritism în
care p?mântenii intrã în contact cu duhurile
r?ut??ii, pentru care nu este nici o
greutate sã ia chipul “cetã?enilor” unor alte
civiliza?ii.
3. Existã ast?zi în lume aproximativ 1500 de
“vampiri” (cei mai mul?i în America) – oameni ce
dorm în co?ciuge, beau sânge, etc. To?i
ace?ti “vampiri” sunt copiii care odinioar?
au vizionat filmele de groazã având ca “eroi” astfel
de personaje. Închipuirea lor a fost atât de marcatã,
încât le-a deformat total imaginea asupra
realitã?ii propriei lor persoane. În loc sã se
considere ?i sã tr?iasc? precum
oamenii, ei au ajuns sã se considere ?i sã
tr?iasc? efectiv ca “vampiri”.
Vr?jitoarele, al c?ror me?tesug este
osândit ?i amenin?at cu grele urgii
dumnezeie?ti în toate paginile Sfintei Scripturi,
ast?zi î?i demonstreaz?
abilitã?ile pe micul ecran, dau interviuri,
î?i fac reclamã ?i î?i dau adresele. În
zilele noastre oamenii nu se mai tem de Dumnezeu, ci
de vr?ji, nu îi mai cer ajutorul Lui, ci
vr?jitoarelor, iar astrologia este nelipsitã din
programele TV, sub forma, de r?t?cire
?i în?elare, a citirii zodiilor, atât de
vehement condamnate de Sfânta Scripturã.
Jocurile de noroc n-ar putea îmbogã?i atât de
repede pe unii, putini, dar vicleni, pe seama altora,
mul?i dar creduli, dacã n-ar fi televizorul.
Naivul telespectator v?zând premiile colosale
vânturate pe micul ecran se ?i vede
câ?tigãtorul unuia dintre ele. El nu ?tie cã
adevãra?ii câ?tigãtori sunt – matematic -
cei ce organizeaz? jocurile. Pu?inii
premia?i culeg firimiturile, iar cei mai
mul?i r?mân cu iluziile spulberate.
Invazia publicitã?ii
În vinderea unui produs, pe pia?ã, un rol
important îl are reclama. Atunci când un film serial
are succes la public, produsele c?rora li se face
reclama în timpul lui sunt mai bine vândute, a?a
încât omul care iube?te un film serial “înghite”
fãrã sã vrea pe lâng? acesta ?i produsul
c?ruia i se face reclamã. Ce este rãu în aceasta?
Rãul este cã televizorul devine astfel, dintr-un
mijloc de a?a-zis divertisment, st?pânul
întregii noastre vie?i, care ne porunce?te
cum sã ne îmbr?cam, ce sã mâncãm, cum sã vorbim,
cum sã gândim .
O firmã americanã care comercializa cafea ?i-a
sporit cu mult vânz?rile în urma apari?iei
la televiziune a unui serial a c?rui ac?iune
se învârtea în jurul unei ce?ti de cafea.
Personajele principale ale acestui serial, un
tân?r ?i o tânãrã, au o pasiune comunã:
marca de cafea comercializatã de acea firmã americanã.
Pe m?sura ce americanii îndr?geau
personajele acestui film le cre?tea ?i
apetitul pentru cafeaua cu pricina.
Este uimitoare r?bdarea prosteascã de care dau
dovadã unii oameni care, pe lâng? un film de 45
de minute, înghit ?i 15 minute de publicitate.
Americanizarea. Majoritatea covâr?itoare a
filmelor fiind americane, dau iluzia r?spândirii
stilului de via?ã american, str?in felului
nostru de a fi. Prin aceste filme se realizeaz?
de fapt o colonizare ideologicã de la distan?ã, o
înrobire a mentalitã?ii ?i a
sensibilit??ii cre?tine a unui întreg
popor. Chiar dacã cea mai mare parte a americanilor
sunt cre?tini neoprotestan? i, trebuie spus
cã aceste filme n-au în ele nici un fel de nuan?ã
cre?tinã. Sunt pur ?i simplu p?gâne
?i anticre?tine. Occidentul, pe care l-au
invadat mai demult, deja s-a debarasat de ele, fiind
suprasaturat de neru?inarea lor, eliminându-le
metodic, sistematic ?i rapid.
?tirile, care – chipurile – ar trebui sã fie
emisiuni mai serioase, s-au pervertit ?i ele.
Violen?ele, uciderile între rude, mor?i
terifiante, incesturi, violuri umplu ast?zi mai
tot spa?iul lor. Oare ce fel de informa?ie
poate fi aceasta, cã în cutare sat un om beat a venit
acas?, a luat toporul ?i l-a omorât pe
tat?l sãu? Sau altele de acest gen. Aceste
“?tiri” reprezentau înainte subiectul de
discu?ie ?i de bârfã al babelor de pe la
sate ?i al celor lipsi?i de orice orizont
spiritual ?i intelectual, iar ast?zi se
transmit la ore de maximã audien?ã, de oameni
?coli?i special pentru o asemenea
activitate. Pe de altã parte zvonurile (“în ziua
cutare va fi un cutremur devastator”, “iarna aceasta
va fi polarã” etc.) terorizeaz?, streseazã pe
bie?ii oameni care doresc sã afle ultimele
noutã?i. Televizorul devine astfel un puternic
factor de stres.
Ne cultivãm prin televizor? Nimeni nu ajunge om de
culturã pierzând timpul în fa?a micului ecran, ci
citind cãr?i, tocindu-?i coatele.
Televizorul caut? cu insucces sã se substituie
actului de culturã; dimpotriv?, s-a observat cã
interesul pentru carte dispare la copiii ce-?i
petrec timpul în fa?a televizorului.
Cronofagia. Chiar emisiunile aparent nevinovate
(meciurile de fotbal, întrecerile sportive) au un
aspect negativ: pierderea timpului. Fiecare clipã a
vie?ii omului are o valoare infinit?. În
timp omul câ?tigã sau pierde ve?nicia.
Cumplite sunt, în incon?tien?? ?i
iresponsabilitatea lor, expresiile: “îmi pierd timpul
cu… Mi-am omorât timpul cu…”.
Copiii mei nu se uitã la prostii. A?a zic ?i
cred pãrin?ii care nu ?tiu ce programe
vizioneaz? copiii în absen?a lor, sau chiar
în prezen?a lor, atunci când “b?trânii”
dorm. Unii copii ?i adolescen?i ?in
telecomanda în mânã ?i filmul erotic se
transformã într-o secundã, printr-o simplã
ap?sare de buton, într-un nevinovat film
documentar.
Cântecele. în marea lor majoritate sunt indecente,
spurcate, aruncã în aer bunul sim?, pudoarea,
prin mesaje pornografice, îndemnuri la violen?ã
?i anarhie ?i refrenuri ce se lipesc imediat
de mintea tân?rului. Sunt posturi de radio
?i televiziune care de diminea?a pân?
noaptea nu transmit decât asemenea soiuri de muzicã,
prin care se demonizeazã mai ales mintea tinerilor
(viitorii adul?i). Cu umoru-i inegalabil, în
“Jurnalul fericirii”. Ca ?i filmele, ?i
cântecele, fiind în cea mai mare parte americane,
produc o americanizare a poporului român ?i a
lumii întregi. Tinerii ?i tinerele de pe stradã
aratã prin hainele lor cum sunt echipate starurile
muzicii de ast?zi.
Cele spuse în aceste rânduri vor p?rea unora
exagerate, unilaterale sau chiar absurde, dar în
realitate rãul care vine prin micul – a?a cum
este alintat el în prezent ecran este cu mult mai mare
?i mai greu de evaluat. Însã fiind de naturã
spiritualã nu se vede nici cu luneta, nici cu
microscopul ?i nici nu poate fi cânt?rit cu
cântarul.
Care este pozi?ia cre?tinã fatã de
televizor?
Cre?tinul care î?i trãie?te cu
seriozitate fãgãduin?ele botezului (“Mã
lep?d de satana si de to?i slujitorii lui si
de toate lucrurile lui si de toatã trufia lui si mã
alipesc cu Hristos”) va elimina cu desãvâr?ire
din casa lui ?i din via?a lui acest lucru
necre?tinesc. Mai ales acolo unde sunt ?i
copii, nu existã altã solu?ie.
A?a cum spune un bun cre?tin biblia, postul
?i rug?ciunea sunt televizorul
cre?tinului. Cei care vor un adev?rat
“divertisment” , îl pot afla curat, folositor ?i
ziditor în “Rug?ciuni „. Cei care vor mai mult
decât aceste “emisiuni” sã deschid? biblia între
orele 0-5 noaptea. Vor cunoa?te “senza?ii
tari” duhovnice?ti ?i vor avea negre?it
tr?iri cere?ti, vor în?elege ?i
experimenta cât este de adev?rat cuvântul care
spune: “Dulce este somnul, dar mai dulce este
rug?ciunea”.
C?ci to?i trebuie s? ne
înf??i??m înaintea scaunului de
judecat? al lui Hristos,
pentru ca fiecare s?-?i primeasc?
r?splata dup? binele sau r?ul, pe
care-l va fi f?cut când tr?ia în trup.
2 Corinteni 5:10
http://www.razboiulnevazut .org
bogdan said
am June 2 2010 @ 7:54 am
eu cred k dak il tragem in tzeapa pe iliescu.. jumatate din probleme sunt rezolvate
mumia asta batrana este cel care ii coordoneaza si ii invata cum sa agite masele. doar cand va muri asta si acolitii lui vom merge mai departe
asistentapentruconsumatori.ro said
am June 2 2010 @ 8:43 am
Reclamati abuzurile la care sunteti supusi la office@asistentapentruconsumatori.ro
Lupta noastra a celor de la Asociatia http://www.AsistentaPentruConsumatori.ro se duce impotriva abuzurilor la care sunt supusi consumatorii romani.
Pentru asta avem nevoie ca voi, sa ne scrieti despre fraudele sau abuzurile la care sunteti supusi de catre comercianti sau autoritati.
Noi preluam sesizarile voastre si ne luptam pentru ca drepturile sa va fie recunoscute.
TOT CE AI DE FACUT ESTE SA NE SCRII LA ADRESA office@asistentapentruconsumatori.ro
vrajitorul.eu said
am June 2 2010 @ 8:43 am
INTRATI PE http://www.vrajitorul.eu/ – Magia afacerii dvs.
informatii utile >> http://www.vrajitorul.eu/aplicatia/aplicatia.html
Pst! Psssst! Psssssssst! Ie?i b? afar?! « Un blog cu atitudine said
am June 2 2010 @ 8:58 am
[...] Din câte îmi aduc eu aminte, în ?coala general? pentru a?a ceva primeai 1 ?i erai scos afar? din clas?! [...]
edgar said
am June 2 2010 @ 2:54 pm
domnule Urban, daca il voi intalni pe Radoi si ii voi da una in mecla, ma aparati si pe mine la tribunal ?
unul din cei care va lua atitudine !
Cristi said
am June 2 2010 @ 4:33 pm
Daca in cazul politicienilor nu avem pe cine alege mai de doamne ajuta fiindca partidele nu ne ofera altceva decit am avut pina in prezent in cazul sindicatelor nu ar trebui sa fie asa.
In cazul sindicatelor oamenii ar trebui sa-i aleaga pe cei mai buni dintre ei pentru a-i reprezenta si a le sustine drepturile.
De ce nu se intimpla asa ?
Va spun eu .
Pentru ca cei capabili sa fie corecti si sa lucreze cu onestitate in slujba sindicatului raman fara sustinere tocmai atunci cind ar avea cea mai mare nevoie si din acest motiv prefera sa isi vada de treaba si sa-i lase tot pe “baietii destepti” sa se bage in fata si in paralel cu lupta sindicala sa-si umple buzunarele cit pot profitind de functia pe care o au in sindicat.
Pina cind oameni onesti nu vor putea deveni solidari sustinid un lider din categoria lor , Romania nu se va face bine si va ramane la mana “baietilor destepti” care ne-au condus si pina acum lasand mostenire copiilor lor privilegiile de care se bucura si in prezent.
De situatia la caream ajuns suntem vinovati cu totii pentru ca nu am fost preocupati decit de salari si pensii , fara sa schitam nci un gest cind a fost vorba de incalcarea cu nosalanta a celor mai elementare principii democratice.
Liderii sindicali nu sunt altceva decât varianta sindical? a “ale?ilor no?tri” din politic? | Ilfovul nostru said
am June 2 2010 @ 8:15 pm
[...] Pe larg: http://www.urbaniulian.ro/2010/06/01/liderii-sindicali-nu-sunt-altceva-decat-varianta-sindicala-a-al... [...]
Radu said
am June 2 2010 @ 9:16 pm
Exista cel putin un lider de sindicat devotat romanilor.
Eu spun ca este gresit sa-i bagati pe toti in aceeasi balta.
Toata stima!
Bogdan said
am June 3 2010 @ 10:29 am
Intrebare:
De ce la Scoala 189 “s-a oferit” 50 Roni pentru fiecare zi de iesit in strada? Oferta a fost facuta telefonic.
ova said
am June 3 2010 @ 10:34 am
Abia acum ati aflat asta !!!!!
Pai Miron Cosma lucefarul huilei romanesti a dat primul tonul cand a venit la Bucuresti sa “demonstreze” impotriva celor din Piata Universitatii si guvernului Petre Roman.
Nu cred ca totii liderii de sindicate sunt inrolatii politic si asculta de comanda diversilor politicieni, mai sunt si altii care sunt inca liderii de sindicat.
In orasul in care locuiesc nu cred ca exista sindicate in vreo companie privata.
Apropo, cei de la privati nu pot fi membrii in vre-un sindicat fara sa aibe repercusiuni asupra contractului de munca ?