Pentru ca da, eu cred ca este adoptata o solutie de unificare a jurisprudentei mai mult decat criticabila si asta pentru ca [ urmariti si pe textele de lege de mai jos] :

1. Nu inteleg de ce la art. 503 sunt scapate Judecatoriile ? de ce Judecatoriile nu pot sesiza ICCJ intrucat acolo este grosul dosarelor si de acolo trebuie inceput in vederea unificarii practicii judiciare. Inteleg ca s-au ales instantele care judeca in regim de "ultima" instanta, sperandu-se ca va fi un numar mai mic de cereri adresate ICCJ insa dezavantajul major consta in faptul ca, procesul de unificare a jurisprudentei va dura foarte multi ani adica haosul jurisprudential va continua

2. art. 504, alin[2] din proiectul CPC ......va fi un adevarat dezastru pentru Justitia romaneasca; adica noi abia scapam de posibilitatea de tergiversare a proceselor prin suspendarea de drept a celor in care se ridica exceptia de neconstitutionalitate si ce facem ? Largim sfera proceselor care se vor suspenda de drept intrucat dam posibilitatea celor care vor sa tergiverseze un proces civil sau comercial sa invoce art. 503 doar de dragul obtinerii suspendarii unui proces, ce se va relua la actualul numar de judecatori de la ICCJ in vreo....cativa ani

3. Logistica umana a ICCJ face imposibila punerea in aplicare la acest moment a dispozitiilor de unificare a jurisprundentei in forma prezentata mai jos; ICCJ se va bloca definitiv cu aceste dosare, si haosul se va accentua.

SOLUTIILE VAZUTE DE MINE

1. In primul rand unificarea practicii judiciare la nivelul ICCJ este o solutie depasita ca eficienta sau logistica. Unificarea jurisprudentei trebuie facuta in sistem piramidal
Asta inseamna ca ar trebui sa se inceapa cu unificarea jurisprudentei la nivelul instantelor de recurs. Judecatoriile la instantele de recurs de la Tribunale, Tribunalele la instantele de recurs de la nivelul Curtilor de Apel fata de care sunt arondate teritorial.

2. Unificarea jurisprudentei realizata la nivelul Curtilor de Apel trebuie facuta de ICCJ; avantajul ar fi ca ICCJ ar judeca "aerisit" si am avea astfel posibilitatea sa analizam fiecare dosar si caz in parte; in sistemul actual, ICCJ va lucra la saiba si va fi imposibil sa unifici cu adevarat jurisprundenta astfel incat aceasta sa devina izvor de drept in sensul asteptat de profesionistii dreptului;

Sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor probleme de drept


Obiectul sesizării

Art. 503. – Dacă, în cursul judecăţii, un complet de judecată al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al curţii de apel sau al tribunalului, învestit cu soluţionarea cauzei în ultimă instanţă, constatând că o problemă de drept de care depinde soluţionarea cauzei respective nu a fost dezlegată unitar în practica instanţelor, va putea solicita secţiei corespunzătoare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să pronunţe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu problemei de drept cu care a fost sesizată.
Procedura de judecată

Art. 504. – (1) Sesizarea secţiei corespunzătoare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se face, din oficiu sau la cererea părţilor, după dezbateri contradictorii şi dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 503, prin încheiere, care nu este supusă niciunei căi de atac.
(2) Prin aceeaşi încheiere, cauza va fi suspendată până la pronunţarea hotărârii prealabile pentru dezlegarea problemei de drept.
(3) La primirea sesizării, preşedintele secţiei va desemna un judecător, pentru a întocmi un raport asupra problemei de drept supuse judecăţii. Dispoziţiile art. 501 alin. (3)-(6) se aplică în mod corespunzător.
(4) Raportul va fi comunicat părţilor, care, în termen de cel mult 15 zile de la comunicare, pot depune, în scris, prin avocat sau, după caz, prin consilier juridic, punctele lor de vedere privind problema de drept supusă judecăţii. Legata de soluti ce se va gasi la art.12
(5) În cazul în care problema de drept priveşte activitatea mai multor secţii ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele secţiei care a fost învestită o va transmite preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi preşedinţilor secţiilor interesate în soluţionarea problemei de drept, în vederea sesizării acestora şi a soluţionării problemei de drept, în şedinţă comună, cu respectarea dispoziţiilor alin. (3).
(6) Şedinţa comună a secţiilor este convocată de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi va fi prezidată de preşedintele secţiei iniţial investite.
(7) Sesizarea se judecă fără citarea părţilor în cel mult trei luni de la data învestirii secţiei, iar soluţia se adoptă cu jumătate plus unu din numărul judecătorilor prezenţi. Nu se admit abţineri de la vot.
(8) Procedura prevăzută în prezentul capitol este scutită de taxă judiciară de timbru şi timbru judiciar.

Conţinutul şi efectele hotărârii

Art. 505. – (1) Asupra sesizării, secţia sau, după caz, secţiile se pronunţă prin decizie, numai cu privire la problema de drept supusă dezlegării.
(2) Dispoziţiile art. 502 alin. (3) se aplică în mod corespunzător.
(3) Dezlegarea dată problemelor de drept este obligatorie pentru instanţe, inclusiv în cauza în legătură cu care s-a ridicat problema de drept, de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I.