Jurnalul National ne povesteste aici
http://www.jurnalul.ro/stire-special/turcii-de-la-framaco-tepuiesc-romanii-in-numele-nato-542273.html

În anul 2007 a început construcţia bazei americane de la Mihail Kogălniceanu. Valoarea lucrărilor era estimată la aproximativ 50 milioane de dolari. Au fost construite facilităţi de cazare şi infrastructura aferentă acestora, mai întâi în incinta unităţii militare de aviaţie, iar în 2008 au început lucrările şi pe terenul fostei Brigăzi 34 Mecanizate, noua Bază Militară Permanentă Înaintată cu o capacitate de 1.600 de militari.

În urmă cu patru ani, când oficialii militari şi civili americani au vizitat Constanţa, ei au prezentat investiţia din bază ca fiind o oportunitate pentru comunitatea locală şi pentru agenţii economici din Constanţa. Baza trebuia să fie operaţională în primăvara lui 2010. S-au construit facilităţi în cele două unităţi militare de aviaţie şi terestră din zona Mihail Kogălniceanu.

Lucrarea din fosta Brigadă 34 Mecanizată este destul de amplă şi include cazărmi, cantine cu infrastructura necesară. Ea se întinde pe aproximativ 40 de hectare. Competiţia pentru obţinerea contractelor a început în primăvara anului 2008, când 50 de companii au participat la conferinţa de lansare a ofertelor care a avut loc la un hotel din staţiunea Mamaia. Nu a fost vorba despre o fază de precalificare pentru licitaţia propriu-zisă.

Cu toate că existau mulţi amatori, din "jobenul" unchiului Sam a fost extrasă ca şi câştigătoare a lucrării compania Framaco Epic Metis JV SRL România. De fapt, grupul de firme Framaco îşi are "cartierul general" la New York, unde funcţionează compania-mamă, Framaco International. Compania din New York şi-a înfiinţat în 2003 o divizie în Turcia care a creat o subsidiară în România. În principal, Framaco International lucrează de mai bine de 15 ani cu Guvernul SUA.

Construieşte sedii ale ambasadelor SUA în toată lumea şi a obţinut lucrări în bazele americane din Irak, Afganistan, Iordania, în ţări din Africa de Vest şi în multe alte locaţii unde există obiective ale Pentagonului. Framaco Epic Metis România are ca acţionar compania Metis Epic Adi Ortakligi, cu sediul în capitala Turciei, Ankara. Managementul este format din cetăţeni turci.

Framaco Epic Metis are un sediu-fantomă în oraşul Constanţa, pe Strada Sarmisegetuza numărul 8, şi un punct de lucru în Mihail Kogălniceanu, Strada Vasile Lupu numărul 1, locaţie care se află în incinta bazei. Acolo, accesul este restricţionat. Framaco are doar cinci angajaţi, conform statisticilor, exact board-ul director, care este compus din cetăţeni turci. În rest, mare parte din angajaţii săi au fost la negru.

Locurile de muncă cu care erau îmbiaţi românii nu au depăşit 250, pentru că Framaco a lucrat cu cetăţeni turci. În vara anului trecut, în fiecare dimineaţă, la intrarea în unitate se crea câte un mic haos. În jur de 400 de cetăţeni turci se înghesuiau să pătrundă în bază. Aceştia nu figurează în statisticile Inspectoratului Teritorial de Muncă. Ei au intrat în România cu vize turistice. Framaco nu a cerut permise de muncă pentru aceşti muncitori şi, în consecinţă, ei nu au avut nici contracte de muncă înregistrate la ITM.

Erau plătiţi cu 150-200 de dolari pe lună şi justificarea sumelor plătite era: "Avans diurnă". Stăteau câte trei luni, cât le permitea viza, după care erau schimbaţi. Aşa că forţa de muncă din zonă nu a avut cum să câştige un ban de pe urma americanilor. Au câştigat mai mult turcii. În plus, cei de la Framaco, prin angajarea la negru a cetăţenilor turci, au văduvit statul de impozitele aferente salariilor plătite ilegal.

Nici economia locală nu a beneficiat cine ştie ce de construirea bazei americane de turci. Foarte puţine dintre materialele de construcţii au fost achiziţionate de pe piaţa locală. În rest, totul a fost adus din Turcia. Erau zile în care soseau din Turcia şi câte 30 de autotrenuri pe zi cu diverse materiale. Au fost şi comenzi din Germania la anumite componente, aşa cum a cerut beneficiarul, dar majoritatea materialelor au fost aduse din Turcia la costuri care uneori le depăşeau pe cele autohtone.