Ne explica Ondine Ghergut in RL - http://www.romanialibera.ro/exclusiv-rl/investigatii/revolta-celor-300-din-justitie-181671.html

Magistraţii protestatari spun că promovarea pe incompetenţă atrage după sine corupţia, ca formă de plată a ascensiunii profesionale.

Ei îşi argumentează poziţia pe exemplul concret al judecătorului Cristian Jipa, promovat în septembrie 2009 la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, deşi în timpul examenului  (doar un interviu cu membrii CSM) nu a ştiut răspunsurile la întrebări. După numai câteva zile de la numirea la ICCJ, Cristian Jipa a apărut  în dosarul penal al senatorului PSD Cătălin Voicu în calitate de învinuit  de complicitate la trafic de influenţă, după cum rezultă din stenograme.

De asemenea, protestatarii sunt revoltaţi de faptul că Jipa, ca şi colegul său de la ICCJ Florin Costiniu,  este lăsat de CSM să intre în continuare în sălile de judecată, deşi, cei doi fiind oficial puşi sub  acuzare de DNA, nu mai au autoritatea morală necesară dreptei judecăţi. Promovările oculte de la CSM nu datează de scurt timp, ci de ani de zile, spun protestatarii. De ce este important ca la ICCJ să ajungă doar judecători care ştiu carte şi sunt „curaţi"? Pentru că ICCJ este instanţa supremă unde se dau hotărâri definitive, care apoi devin mo­dele obligatorii pentru judecătorii de la niveluri inferioare: curţi de apel, tribunale, judecătorii. Poate un judecător suprem acuzat de corupţie  să fie un model de urmat pentru judecătorii de la instanţele inferioare? CSM este somat să răspundă tranşant, clar la această întrebare.

Până acum nu a făcut-o.

S-au promovat între ei la ICCJ

Potrivit celor 300 de magistraţi protestatari (din numărul total de 4.000), „practicile oculte" ale  CSM au început în perioada 2003-2004 - cel mai scurt mandat al unor magistraţi aleşi în CSM (alegerile au fost la sfârşitul anului 2002 pentru patru ani), întrerupt  prin modificări constituţionale (revizuirea din 2003, cu legislaţia aferentă) care trebuiau aplicate începând din 2005. Potrivit magistraţilor protestatari, între 2003 şi 2004 „membrii CSM s-au promovat  între ei la ICCJ şi, pe deasupra, i-au numit şi pe cei recomandaţi de fosta putere politică". În acele împrejurări a ajuns la ICCJ Cristina Tarcea, secretarul de stat al ministrului Justiţiei de atunci, Rodica Stănoiu. Tarcea era doar judecător de judecătorie, nerespectându-se normele legale potrivit cărora la ICCJ pot ajunge doar judecători de la tribunale şi curţi de apel.

Pe deasupra, Tarcea nu avea evaluarea din sala de judecată, deoarece era secretar de stat (evaluarea atitudinii în sala de judecată era o altă condiţie esenţială). Un alt caz de promovare fără evaluarea de judecător a fost cel al lui Iulian Dragomir, vicepreşedintele Curţii de Apel Bucureşti, detaşat la Oficiul Naţional de Comba­tere a Spălării  Banilor, de unde a ajuns la ICCJ. De asemenea, nici procurorii Ioan Griga şi Despina Mihai, promovaţi la ICCJ, nu aveau evaluare, pentru că nu au fost judecători.

Cazuri de promovări între membrii CSM din perioada 2003-2004 sunt cele ale judecătorilor Gheorghe Buta (atunci ales în CSM de Curtea de Apel Cluj), Rodica Cosma (aleasă în CSM ca preşedinte al Tribunalului Braşov),  preşedintele Tribuna­lului Timişoara, Silvia Nabela,  şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău, Vasile Alecsandri. Ultima promovare similară, cu rol de picătură ce a umplut paharul, a fost cea a secretarului general al CSM, Alina Corbu, despre care România liberă a relatat deja.

Nu se ştie cum se fac promovările la ICCJ

Judecătorii protestatari nu cunosc criteriile în baza cărora CSM face promovările la ICCJ. Judecători precum Lavinia Lefterache, Francesca Vasile şi Gabriel Balaşa au răspuns perfect la întrebări, dar au fost respinşi; în schimb, spre exemplu, Cristian Jipa, acuzat acum de corupţie,  nu a ştiut răspunsurile, dar  a fost promovat. Trist este că nu se pot contesta aceste examene. „Putem contesta la ICCJ promovările facute de CSM, dar fără finalitate, pentru că acolo practic tot ei judecă. Dacă vrem să deducem criteriile de promovabilitate ale CSM, putem citi întrebările. Candidaţilor respinşi li se pun întrebări cu grad mare de dificultate, iar întrebările puse celor care trebuie să promoveze sunt de multe ori hilare. Chiar dacă răspunzi bine la întrebări grele, tot eşti respins şi nu ştii de ce, pentru că nu se motivează.

Noi am atenţionat opinia publică asupra acestor practici încă din 2006, dar nu ne-a băgat nimeni în seamă", spu-ne judecătorul protestatar Cristi Danileţ.

Cum a ajuns Vasile Alecsandri la ICCJ

Vasile Alecsandri a fost ales membru CSM în 2002 de către procurorii de pe raza Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău, probabil ca rasplată pentru sprijinul dat PDSR (acum PSD) în campania electorală din anul 2000, după cum apare într-o scrisoare redactată de trezorierul PSD Bacău, Ionel Creţu.

În anul 2004, Alecsandri a fost promovat ca judecător la ICCJ (deşi nu avea evaluare pentru activitatea ca judecător în sala de judecată). Imediat după numirea la ICCJ nu mai avea dreptul să activeze la CSM, pentru că a fost trimis acolo să reprezinte interesele procurori­lor, nu pe cele ale judecătorilor. Cu toate acestea, Vasile Alecsandri a activat la CSM. Mai mult, el s-a ocupat de  avizarea candidaturilor la CSM pentru ultimele alegeri. Vorbind în termeni juridici, aceste avizări sunt nule de drept, ceea ce ar trebui să atragă după sine nulitatea tuturor hotărârilor CSM adoptate în ultimii şase ani, dacă ar fi să respectăm legea cu stricteţe. Vasile Alecsandri a fost judecător la ICCJ, de unde s-a pensionat. Pensia lui este de 80% din ultimul salariu, care poate fi de circa 150 milioane lei vechi.

Record  CSM: dimineaţă a respins un candidat, după-amiază l-a admis

Promovarea la ICCJ a judecătorului Săndel Macavei  poate defini exact criteriile în baza cărora CSM face promovările. Săndel Macavei s-a înscris la două concursuri de promovare la ICCJ anunţate de CSM. Interviurile pentru ambele concursuri au avut loc în aceeaşi zi. Dimineaţa, Macavei nu a ştiut răspunsurile la întrebările puse de membrii CSM. După-amiaza însă, a fost excepţional şi a fost admis. Parcursul judecătorului Macavei a rămas şi acum un mister pentru magistraţii protestatari. Interviurile au fost postate pe www.juridice.ro şi pot fi vizualizate de către cititorii României libere.

Sofica Dumitraşcu - de la scandal la promovare

Un alt caz neclar de promovare la ICCJ a fost cel al judecătoarei Sofica Dumitraşcu. În anul 2000, a hotărât eliberarea kurdului Mehmet Fahti Kesser, acuzat de spălare de bani. A urmat un scandal de presă, în timpul căruia Sofica Dumitraşcu a părăsit ma­gistratura. După un stagiu scurt de avocatură, Dumitraşcu a devenit din nou judecător la Curtea de Apel Bucureşti, fiind implicată  în elibe­rarea lui Omar Hayssam (în baza unei adeverinţe medicale), acuzat de răpirea jurnaliştilor români la Bagdad. Apoi, Dumitraşcu a fost promovată la ICCJ.