COMPARAŢIE
http://www.evz.ro/detalii/stiri/legea-falimentului-personal-riscuri-si-beneficii-890382/pagina-articol/1.html
Cum se aplică legea în alte ţări

În Suedia, cei care sunt cu adevărat insolvenţi pot scăpa de datorii printr-un anumit proces. După ce le este aprobată cererea de faliment personal, primesc un plan de plăţi prin care trebuie să plătească atât cât pot timp de cinci ani, după aceea ce mai rămâne din datorie este ştearsă. Legea a fost introdusă în Suedia în anul 2006.

• „În SUA, cu legea insolvenţei particularilor, clasa de mijloc americană a reuşit să se redreseze după Marea Depresiune din anii ’30. Dacă nu era această lege, America îşi revenea mult mai greu”, nea declarat Iulian Urban. El spune că în 2009, 10 milioane de familii din SUA au cerut să intre în procedura insolvenţei, dar numai 1,4 milioane au fost acceptate.


• În Grecia există o lege care impune băncilor o restricţie de a executa silit până în iunie 2010 orice client care are un credit pentru o casă sub 300.000 de euro.


• În Italia, Asociaţia Băncilor şi cea a Oamenilor de Afaceri au luat mai multe măsuri pentru a-i ajuta pe cei cu dificultăţi de plată să treacă mai uşor această perioadă. Acestea prevedeau suspendarea plăţii ratelor timp de 12 luni, dar nu şi a dobănzii aferente. (Paul Barbu)

100.000 de români
afectaţi de criză ar putea intra sub incidenţa legii privind insolvenţa persoanelor fizice

REACŢII

„Diavolul se ascunde în amănunte”

După ce senatorii au aprobat proiectul de lege privind insolvenţa personală, vine rândul Camerei Deputaţilor să analizeze iniţiativa legislativă. Sărbătoarea Paştelui ar putea întârzia însă dezbaterile.

În principiu, ideea de protejare a persoanelor fizice de creditori prin procedura insolvenţei personale este văzută cu ochi buni. „E normal să fie o procedură a insolvenţei şi pentru persoanele fizice, pentru că trebuie protejate de lege”, ne-a declarat Gheorghe Ialomiţianu, vicepreşedinte (PDL) al Comisiei pentru buget, finanţe, bănci din Camera Deputaţilor.

El atrage însă atenţia că pot exista unele riscuri pentru debitorii în cauză: „Cred că e o procedură prea greoaie. Nu ştiu dacă persoanele fizice pot să suporte toate cheltuielile legate de procedură - trebuie făcute evaluări (ale bunurilor etc.), plătit administratorul judiciar. Să nu-i creăm o situaţie şi mai gravă”.

Potrivit acestuia, un alt risc este ca o persoană care are datorii să se trezească cu averea vândută pe nimic, după ce creditorii i-au cerut falimentul. Afirmă însă că, dacă vor fi aduse modificările cerute de guvern, „sigur vom susţine proiectul”.

„100% o să aducem amendamente. Sunt lucruri care trebuie discutate în contextul general: e vorba de un principiu al neachitării creditelor şi trebuie să vedem cum se răsfrânge acest lucru asupra întregii economii”, spune, la rândul său, Petru Lakatos, membru UDMR al comisiei. Potrivit acestuia, „la prima vedere, proiectul pare bun, dar trebuie analizat. Diavolul se ascunde în amănunte”. (Teodora Vasâlca)

RISC PE VIITOR

Plata falimentului, văzută de toate băncile, pe viaţă

Paul Barbu

În cazul legii falimentului, oficialii Băncii Naţionale a României au replicat dur, spunând că respectivul act normativ are o foarte mare tentă populistă. „Prin ea, le spunem oamenilor săraci că dacă iau credit de la bancă această lege îi ajută să nu mai returneze banii”, ne-a declarat Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR.

Potrivit lui, în clipa următoare băncile nu vor mai da credite decât funcţionarilor guvernamentali sau parlamentarilor, care nu pot intra în insolvenţă. Aplicarea legii va face ca efectele să se vadă imediat. „Dacă, până acum, băncile calculau dobândă la dobândă, de aici înainte ele vor începe să ceară garanţii la garanţii”, mai afirmă Vasilescu.

Nu suntem pregătiţi pentru o asemenea lege

Pe de altă parte, analistul financiar Bogdan Baltazar spune că nimeni nu are de câştigat din respectiva lege. „Introducerea falimentului personal este un lucru făcut foarte prematur, pentru că nu există o încredere reciprocă sau civism. Cei care declară faliment personal vor fi pătaţi, nicio bancă nu se va mai atinge de ei pe restul vieţii”, spune Baltzar.

Conform unui calcul exemplificat de analist, în prezent valoarea debitelor a ajuns la 24 de miliarde lei, dacă din acestea 10% sunt restanţe adică 2,4 miliarde lei şi pentru ele se va acorda acea scutire de plată de 25%, înseamnă că băncile vor pierde 600 milioane lei. „Banii aceştia vor fi acoperiţi de acţionarii băncilor”, spune analistul. Astfel, băncile vor fi forţate să crească dobânzile la creditare, iar la depozite, vor scădea bonificaţiile.

Romeo Cosma, managing partner la casa de avocatură „Cosma şi Asociaţii”, aplaudă iniţiativa legislativă: „În momentul de faţă, dacă nu ai bunuri să-ţi plăteşti datoriile, rămâi dator veşnic. Aşa, treci prin procedura falimentului, ţi s-au şters datoriile, apoi începi o viaţă nouă”.

„După ce ţi-ai declarat falimentul, eşti pătat pe viaţă. Nicio bancă nu o să-ţi mai dea credit.“,
BOGDAN BALTAZAR, analist financiar