Existenţa a 1,4 milioane de dosare penale într-o societate cu 18 milioane de adulţi reprezintă o anomalie, în condiţiile în care, statistic, ar presupune ca aproximativ un român din cinci să fie implicat, într-o formă sau alta, într-un dosar penal, susţine Codruţa Kovesi.De altfel, a spus procurorul general al României, Codruţa Kovesi, datele statistice demonstrează că volumul mare de activitate nu este influenţat de evoluţia infracţionalităţii, care nu are o creştere similară, ci de probleme legislative sau sesizări de cele mai multe ori fără finalitate.

"Raportat la legislaţie, o primă problemă este excesul de incriminare. Există 140 de acte normative care prevăd aproape o mie de infracţiuni", a arătat Kovesi.

Cauzele numărului mare de dosare

În opinia şefului Ministerului Public (MP), este necesară o reevaluare. "Să ne gândim câte dintre aceste fapte ar trebui sancţionate penal sau contravenţional ori câte dintre acestea se suprapun ca mod de incriminare.

O altă cauză identificată este aceea a sesizărilor fără finalitate care ne sunt adresate, în condiţiile în care doar 7,7 la sută din soluţii sunt rechizitorii", a indicat Kovesi.

În aceste condiţii, a subliniat Kovesi, prioritatea sistemului judiciar trebuie să fie identificarea de soluţii care să permită limitarea numărului de dosare şi soluţionarea cauzelor importante pentru societate.

Soluţii pentru rezolvarea problemelor

O primă rezolvare ar fi creşterea numărului de procurori însă aceasta nu reprezintă o soluţie suficientă. Dacă se păstrează aceeaşi tendinţă de creştere a volumului de activitate, după un timp numărul dosarelor va depăşi din nou resursele suplimentare.

"Am încercat prin instrumentele legale existente să reglăm volumul de activitate în interiorul sistemului şi am dispus preluarea cauzelor de către parchetele superioare. În acest an, atât procurorii Secţiei de urmărire penală şi criminalistică, cât şi procurorii de la parchetele de pe lângă curţile de apel şi tribunale s-au implicat şi, pe lângă soluţionarea cauzelor care le erau date în competenţă, au preluat peste 26.000 de cauze de la parchetele locale, cauze în care s-au emis 1.800 de rechizitorii. Această soluţie nu este suficientă şi trebuie susţinută cu alte măsuri", a spus Kovesi.

În opinia şefului Ministerului Public, evoluţia volumului de activitate în acelaşi ritm va conduce la blocarea sistemului dacă nu vor avea loc modificări legislative de substanţă.

Sistemul actual nu mai funcţionează

Potrivit lui Kovesi, sistemul actual nu mai funcţionează, iar resursele sunt limitate şi nu pot acoperi toate solicitările.

"În condiţiile în care legea ne obligă să tratăm în acelaşi mod toate sesizările, indiferent că privesc fapte complexe sau fapte fără finalitate judiciară, se consumă timp şi resurse, fără a obţine beneficii semnificative pentru societate ori pentru cel prejudiciat. Trebuie să ne hotărâm ce fel de Minister Public ne dorim şi ce fel de Minister Public ne permitem. Ce ne dorim: dosare cu finalitate sau un volum mare de soluţii? Dacă dorim un procuror proactiv, care îşi asumă priorităţi, anticipează evoluţiile şi se concentrează asupra cauzelor cu adevărat importante, trebuie să îi punem la dispoziţie instrumentele investigative de care ar avea nevoie pentru a reacţiona prompt. În schimb, dacă dorim un procuror legat de birou, îngropat în dosare pe care nu le poate controla, fără a putea distinge între esenţial şi balast, şi a cărui activitate constă în motivarea soluţiilor de neurmărire, este suficient să lăsăm lucrurile să evolueze în acelaşi mod. Trebuie asumată o astfel de alegere şi trebuie acceptat că nu putem aştepta mai mult de la procurori dacă nu le acordăm în acelaşi timp mai multe instrumente", a declarat Codruţa Kovesi.

Soluţia viabilă indicată de şeful MP este modificarea normelor de procedură care să reglementeze principiul oportunităţii acţiunii penale.

"Ce înseamnă acest principiu? Posibilitatea ca procurorul să stabilească, pe baza unor criterii obiective şi sub controlul instanţei, că numai în unele cauze, interesul public justifică investiţia resurselor în raport cu finalitatea pe care ar obţine-o societatea. Numai astfel ne putem asigura că resursele investigative sunt canalizate spre dosarele importante şi evităm utilizarea fondurilor de la buget pentru a motiva NUP-uri (neţnceperi de urmăriri penale-n.r.). Doar aşa putem influenţa cu adevărat evoluţia infracţionalităţii si ne putem câştiga încrederea publică. Se invocă adesea eficienţa altor sisteme judiciare dar dacă vrem aceleaşi rezultate trebuie să ne asigurăm că avem şi instrumentele lor", a mai afirmat Kovesi, în cadrul prezentării bilanţului activităţii Ministrului Public pe 2009.