RAPORT

la Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, adoptată de Camera Deputaţilor

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, prin adresa nr.L560 din 27 octombrie 2009, a fost sesizată, în vederea întocmirii raportului, cu Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, iniţiatori, senatorii Dan Voiculescu, Mircea Geoană, Ion Toma şi Viorel Arcaş, aparţinând grupului parlamentar al PSD-PC, adoptată de Camera Deputaţilor în condiţiile art.75 alin.(2) teza a III-a din Constituţia României, republicată.

Propunerea legislativă completează art.62 din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu un nou alineat, alin.(1¹), în sensul prevederii aplicării sancţiunii suspendării din funcţie a procurorului pentru o perioadă de 3 luni, pe parcursul unui an calendaristic, dacă a emis trei soluţii de trimitere în judecată pentru care instanţa a pronunţat, prin hotărâre definitivă, achitarea condamnatului. De asemenea, la art.65, se propune, prin introducerea unei noi litere, lit.j), eliberarea din funcţie a procurorului, dacă sunt întrunite condiţiile pentru o nouă suspendare ca urmare a infirmării soluţiilor de către instanţă prin hotărâri definitive de achitare, după ce procurorul a mai fost suspendat de două ori pentru acelaşi motiv.

În şedinţa din 2 februarie 2010, Comisia juridică a analizat propunerea legislativă şi a hotărât, în unanimitate, să adopte raport de respingere.

Membrii Comisiei juridice au adoptat soluţia respingerii acestei iniţiative legislative pentru următoarele considerente:

Constituţia României, republicată, prevede la art.132 alin.(1) că procurorii îşi desfăşoară activitatea în baza principiilor legalităţii, imparţialităţii şi controlului ierarhic cu respectarea garanţiilor procesuale.

Legea procesuală penală prevede că împotriva actelor procurorului se poate exercita cel puţin o cale de atac în faţa instanţei, astfel că instanţa de judecată este suverană să decidă  asupra modului de soluţionare a cauzei, verificând întreaga activitate procesuală, atât în faza de urmările penală, cât şi pe parcursul judecării cauzei.

Potrivit art.62 alin.(1) din Legea nr.303/2004, suspendarea din funcţie este determinată de anumite împrejurări care îl împiedică pe magistrat să îşi exercite atribuţiile, fie din cauza punerii în mişcare a acţiunii penale împotriva sa, fie din cauza unei boli psihice şi nu este concepută ca o sancţiune. Ea trebuie să fie legată de o faptă culpabilă a magistratului, care nu este sinonimă cu pronunţarea de către instanţa de judecată a unei soluţii de achitare într-un dosar în care magistratul în cauză a dispus trimiterea în judecată.

De asemenea, Legea nr.303/2004 prevede, la art.39, că procurorii sunt supuşi la fiecare 3 ani unei evaluări privind eficienţa, calitatea activităţii şi integritatea, obligaţia de formare profesională continuă şi absolvirea unor cursuri de specializare. În urma evaluării profesionale procurorul primeşte calificativele: „foarte bine”, „bine”, „satisfăcător” sau „nesatisfăcător”, iar eliberarea procurorului din funcţie pentru incapacitate profesională se aplică ca sancţiune dacă în urma a două evaluări consecutive, primeşte calificativul „nesatisfăcător” sau dacă nu a promovat examenul susţinut la încheierea cursurilor de specializare.

Astfel că, procurorul care şi-a exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă şi trimite în judecată o persoană  care ulterior este achitată, poate fi sancţionat conform reglementărilor legale în vigoare.

Potrivit art.15 alin.(1) din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, „în procesul de legiferare este interzisă instituirea aceloraşi reglementări în mai multe articole sau alineate din acelaşi act normativ ori în două sau mai multe acte normative.”

Consiliul Legislativ şi Consiliul Superior al Magistraturii au avizat negativ propunerea legislativă.

Guvernul, prin punctul său de vedere, nu susţine adoptarea acestei propuneri legislative.

La dezbateri au participat reprezentanţii Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti care nu au susţinut această iniţiativă legislativă.

Reprezentanţii Consiliului Superior al Magistraturii, prezenţi la dezbateri, nu au susţinut adoptarea acestei iniţiative legislative.

În consecinţă, supunem spre dezbatere şi adoptare, plenului Senatului, raportul de respingere a proiectului de lege

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.