directii, dupa o serie de declaratii ale Lidiei Barbulescu, pe atunci presedintele CSM, ei acuzand-o ca i-a discreditat.
In cererea de aparare a reputatiei profesionale, fostul presedinte al CSM este acuzat ca se exprima public, fara a se informa, asupra unor cauze aflate pe rolul instantelor ori in instrumentarea Parchetului si contribuie, in fapt, la decredibilizarea actului de justitie. "Daca in privinta cauzei aflate pe rolul instantei nu mai este necesar sa facem precizari, intelegem sa atragem atentia ca manifestarea publica a opiniei asupra unei cauze solutionate

"nedefinitiv" de Parchet, echivaleaza cu o ingerinta in actul

de justitie, fiind o evidenta presiune asupra procurorului ierarhic superior ori a judecatorului investit ulterior cu solutionarea plangerii impotriva solutiei", spun procurorii.
Procurorii erau nemultumiti de declaratiile facute de presedintele CSM in 2008, Lidia Barbulescu, intr-un interviu acordat Radio France Interantional, din 18 iulie 2008, referitoare la activitatea desfasurata de procurori in dosare

sau in legatura cu dosare instrumentate de DIICOT, respectiv DNA, prin care, spuneau acestia, fara a cunoaste obiectul si continutul dosarelor si a preciza acest lucru, concluzioneaza cu privire la profesionalismul procurorilor,  rezultatul cercetarii penale si a mijloacelor de proba folosite.
In interviul acordat RFI, Lidia Barbulescu spunea ca solutia data de procurorii DNA (neincepere a urmaririi penale, solutie care a fost ulterior infirmata - n.r.), in dosarul in care se cerceteau posibile fapte de coruptie savarsite de ministrii Codrut Seres si Zsolt Nagy in privatizarea unor societati importante de stat, este de natura a decredibiliza actul de justitie.
Procurorii spunea in cererea de aparare a reputatiei profesionale ca afirmatiile au pornit de la un caz concret si au fost generalizate, incat "au capatat un aspect denigrator, tendentios, grav si calomniator nu numai la adresa procurorilor implicati in solutionarea cauzelor, ci la adresa activitatii de ansamblu a celor doua structuri specializate ale parchetului, de natura sa aduca atingere probitatii profesionale si morale a procurorilor DIICOT si DNA".
Sefii DNA si DIICOT spuneau ca, prin raspunsurile date unor intrebari, Barbulescu sustine ca reale posibilele perceptii negative cu privire la lupta anticoruptie si le intareste cu propria

perceptie manifestandu-si opinia ca, "in ciuda avansarii tehnice, procurorii dovedesc lipsa de profesionalism, bazandu-se exclusiv pe astfel de mijloace si contribuie la decredibilizarea actului de justitie, prin adoptarea unor solutii de neurmarire care sunt mai grave in cazul unor mari dosare mediatizate". "Faptul ca presedintele Consiliului Superior al Magistraturii si-a spus cuvantul in legatura cu o cauza  instrumentata de Directia Nationala Anticoruptie este o dovada ca subiectul intereseaza. Dar, tocmai acesta este motivul pentru care aprecierile trebuie insotite de precautia absolut necesara a informarii exacte in legatura cu infractiunile retinute in sarcina persoanelor sau pentru care s-a dispus o solutie in cursul urmaririi penale, sau cele in legatura  cu organul de urmarire penala care a dispus solutia si toate celelalte aspecte ale cauzei, inclusiv mediatizarea. Acest examen scrupulos, prealabil interventiei publice, este o conditie indispensabila pentru informarea corecta a publicului, care trebuie sa se bazeze  pe realitatea faptica a cauzei", spuneau procurorii in cererea de aparare a reputatiei profesionale.
Mai mult, spuneau procurorii, afirmatiile presedintelui CSM creeaza confuzie in perceptia publica si  adancesc impresia ca procurorii din cele doua structuri specializate au ca obicei utilizarea numai a mijlocului de proba al interceptarilor pentru a dispune trimiterea in judecata, ceea ce ar constitui un motiv constant de nemultumire din partea judecatorilor, desi potrivit legii rezultatele interceptarilor nu pot constitui singure probe, ci numai daca se coroboreaza cu alte probe administrate.
Procurorii mai erau nemultumiti de o alta afirmatie a presedintelui CSM facuta in interviul dat RFI in care spunea ca unele dosare  "au fost instrumentate prin aplicarea unor reglementari neconstitutionale" de catre DNA si DIICOT. Sefii celor doua structuri spuneau ca o atare pozitie, fara a explica faptul ca procurorii au procedat legal

prin aplicarea dispozitiilor legale in vigoare la momentul instrumentarii cauzelor, care, numai ulterior au fost declarate neconstitutionale, precum si amestecarea activitatii DIICOT, in contextul activitatii de lupta impotriva coruptiei (desi aceasta structura de parchet nu are competente in domeniul

coruptiei), "este de natura sa erodeze increderea populatiei in profesionalismul celor doua institutii vizate".