de Gabriela ŞTEFAN, Dan CARBUNARU, Bogdan MUNTEANU | 29 IANUARIE 2010 Gandul

43 de milioane de euro a plătit statul român pe baza hotărârilor pronunţate împotriva sa de CEDO în perioada 2000 - 2009. Mai mult de jumătate din această sumă - 24,5 milioane de euro - a fost plătită doar în ultimii doi ani, un semn clar că justiţia română se află încă pe un drum greşit

Ţara noastră se află în continuare în top în privinţa numărului de plângeri, situându-se în decembrie 2009 pe locul patru - după Rusia, Turcia şi Ucraina - cu 9.750 de reclamaţii (8,3% din totalul celor aflate pe rolul CEDO).

Profesorul Corneliu Bârsan, judecător la CEDO, a explicat pentru Gândul cum ar putea statul român să nu mai fie condamnat la Strasbourg. Unul dintre cele mai frecvente motive este durata excesivă a procedurilor judiciare, la CEDO ajungând persoane al căror proces a durat în ţară chiar şi 10 ani.

"Soluţia este foarte simplă, este de natură legislativă şi se află la îndemâna autorităţilor. Ea a fost deja adoptată în ţările care au avut probleme similare cu România, respectiv în Italia, Slovenia, Cehia, Croaţia. Este vorba de o legislaţie care să prevadă posibilitatea ca părţile să ceară judecătorului accelerarea procedurilor de judecată. Cea de a doua soluţie, tot legislativă, se referă la introducerea unei prevederi prin care părţile să se adreseze cu cereri de despăgubiri judecătorilor români în cazul în care au avut o durată excesivă a procesului" - a declarat, pentru Gândul, profesorul Bârsan.

Judecătorul român la CEDO a mai menţionat că cele mai frecvente motive de condamnare a statului român sunt "problemele legate de nerespectarea dreptului de proprietate şi a dreptului la un proces echitabil, care include şi durata excesivă a proceselor şi accesul la justiţie. Cele mai multe condamnări privesc însă neexecutarea hotărârilor judecătoreşti şi a deciziilor administrative de reparaţie". În privinţa răspunderii pentru aceste condamnări, profesorul Bârsan afirmă: "Vina aparţine atât legiuitorului, cât şi sistemului judecătoresc. Am spus mereu acest lucru. Şi nu doar eu, ci şi Curtea care a constatat o inconsecvenţă legislativă la care se adaugă o practică judiciară incoerentă şi contradictorie, inclusiv la nivelul instanţei supreme. Curtea a mai stabilit că nerespectarea dreptului de proprietate reprezintă în România o problemă structurală".

Decizia CEDO îi favorizează imaginea şi demnitatea de om lui Nuţu Cămătaru

CEDO i-a făcut dreptate şi interlopului Ion Balint, cunoscut sub numele de Nuţu Cămătaru. Judecătorii europeni nu i-au schimbat sentinţa de condamnare, dar au stabilit că procesul lui Nuţu a durat prea mult, aproape 10 ani, aşa că statul român trebuie să-i plătească daune morale 3.200 de euro. Daniel Caraman, unul dintre avocaţii lui Nuţu Cămătaru, crede că decizia CEDO îi favorizează imaginea şi demnitatea de om clientului său.

"A fost condamnat în 2004 pentru o faptă comisă în urmă cu zece ani, o faptă pentru care maximul pedepsei era de 8 ani. Zece ani de procese plus şase ani de închisoare înseamnă o viaţă de om. Au pierdut probele din dosar şi reconstituirea a luat 4-5 ani, în condiţiile în care multe probe favorabile clientului meu au dispărut . Hotărârea CEDO nu vizează fondul cauzei, dar este una dintre primele care vizează termenul rezonabil al unui proces. Din acest considerent, procedural, probabil va urma o acţiune de revizuire a fondului. Va fi o decizie de speţă, care va accelera necesitatea scurtării termenului de judecată a unui proces" - a declarat, pentru Gândul, avocatul Caraman.

Judecătorii români nu plătesc pentru sentinţele strâmbe

Judecătorul Dana Gârbovan, preşedintele Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România (UNJR), nu este surprinsă de verdictul dat de CEDO în cazul lui Nuţu Cămătaru. Magistratul a declarat pentru Gândul: "Problema este veche. Noi am spus de multe ori că o justiţie tardivă nu mai este justiţie nici pentru stat, nici pentru cetăţeni. Este nevoie de anumite modificări legislative, în sensul modificării codurilor de procedură care să prevadă accelerarea procedurilor. De asemenea, este nevoie să se modifice Legea Curţii Constituţionale astfel încât să nu se mai suspende procesele atunci când se invocă o excepţie de neconstituţionalitate. Toate procesele penale importante se amână prin faptul că se suspendă prin trimiterea dosarelor la Curtea Constituţională".

Indiferent de cauze şi de responsabilităţi, un lucru este cert: zecile de milioane de euro nu sunt plătite nici de judecătorii români care judecă prost şi nici de parlamentarii care fac legi strâmbe. Despăgubirile sunt plătite de toţi cetăţenii României şi şansele ca acest lucru să se schimbe sunt infime. De câţiva ani, Ministerul Justiţiei (MJ) şi Consiliul Superior al Magistraturii vorbesc despre introducerea răspunderii materiale a magistraţilor. În ianuarie 2010, acest lucru este încă în fază de proiect, după cum ne-a răspuns Biroul de Presă al MJ: "Ministerul Justiţiei are în vedere revizuirea reglementărilor în vigoare privind angajarea răspunderii materiale a judecătorilor şi procurorilor, elaborarea unui proiect de act normativ în acest sens fiind inclusă în Programul Legislativ pentru perioada 2010 - 2012".