Isac in functia de vicepresedinte, procesul urmand sa inceapa in 22 aprilie, informeaza Mediafax.

Concret,
AMR solicita instantei supreme anularea hotararilor 1 si 2 din 11
ianuarie 2010 prin care au fost alese, pentru un mandat de un an, in
functiile de presedinte, respectiv vicepresedinte al CSM, Florica
Bejinariu - judecator la Tribunalul Mehedinti si Gratiana Daniela
Petronela Isac - procuror la Directia de Investigare a Infractiunilor
de Criminalitate Organizata si Terorism - Parchetul de pe langa Inalta

Curte de Casatie si Justitie.

Hotararile contestate
privesc cariera si drepturile judecatorilor si procurorilor, in sensul
dispozitiilor art.29 alin.(5) din Legea 317/2004, conform carora
"hotararile plenului privind cariera si drepturile judecatorilor si
procurorilor se redacteaza in cel mult 20 de zile si se comunica de
indata".

"Calificarea juridica a hotararilor este justificata de
faptul ca doamna Florica Bejinariu si doamna procuror Gratiana Daniela
Petronela Isac, numai in calitate de judecator, respectiv procuror, pot
deveni membri ai CSM pentru ca, ulterior, sa poata candida

la functiile de presedinte si vicepresedinte al CSM, ambele calitati,
respectiv cea de membru si cea de presedinte/vicepresedinte al CSM,
fiind indisolubil legate de notiunea de «cariera»", arata in actiunea
sa AMR.

In sensul celor sustinute sunt dispozitiile art.3
lit.a), art.7 alin.(1) si art.24 alin.(1) din Legea 317/2004, conform
carora: "Art. 3. - Consiliul Superior al Magistraturii este alcatuit
din 19 membri, din care: a) 9 judecatori si 5 procurori, alesi in
adunarile generale ale judecatorilor si procurorilor, care compun cele
doua sectii ale Consiliului, una pentru judecatori si una pentru
procurori; Art. 7. - (1) Membrii Consiliului Superior al Magistraturii
se aleg din randul judecatorilor si procurorilor numiti de Presedintele
Romaniei". Art. 24. - (1) Consiliul Superior al Magistraturii este
condus de presedinte, ajutat de un vicepresedinte, alesi dintre
judecatorii si procurorii prevazuti la art. 3 lit. a), care fac parte
din sectii diferite, pentru un mandat de un an, ce nu poate fi
reinnoit".

"Astfel fiind, rezulta fara dubiu faptul ca orice
judecator sau procuror are dreptul de a fi ales ca membru in CSM si,
subsecvent, de a candida si de a fi ales in functia de
presedinte/vicepresedinte al CSM, astfel ca hotararile adoptate de
Plenul CSM, care fac obiectul prezentului recurs, sunt hotarari care
privesc drepturile si carierea judecatorului, respectiv procurorului in
cauza", spune sursa citata.

Astfel, AMR afirma ca cele doua
hotarari pot fi contestate in conditiile Legii 317 privind CSM.
"Hotararile plenului privind cariera si drepturile judecatorilor si
procurorilor se redacteaza in cel mult 20 de zile si se comunica de
indata; Hotararile prevazute la alin. (5) pot fi atacate cu recurs, de
orice persoana interesata, in termen de 15 zile de la comunicare sau de
la publicare, la Sectia de contencios administrativ si fiscal a Inaltei
Curti de Casatie si Justitie", arata AMR.

Asociatia
Magistratilor din Romania subliniaza ca este atat persoana interesata
in sensul prevederilor art.29 alin.(7) din Legea 317/2004, cat si
organism social interesat - asociatie care are ca obiect de activitate
protectia drepturilor magistratilor - in sensul art.2 alin.(1) lit.s)
din Legea 554/2004 privind contenciosul asministrativ.

"Vatamarea
produsa prin actul contestat urmeaza a se aprecia in raport cu
dispozitiile art.1 si art.2 alin.(1) lit.r) Legii nr.554/2004", mai
spune AMR.

Potrivit statutului sau, Asociatia Magistratilor din
Romania are drept scop "reprezentarea intereselor magistratilor in
raporturile cu celelalte subiecte de drept pe plan intern si
international" (art.5 din statut).

Pentru realizarea scopului
sau constitutiv, asociatia are ca obiective: 1. sa promoveze libertatea
si demnitatea profesiei, sa apere statutul magistratilor in statul de
drept si a independentei justitiei fata de celelalte puteri ale
statului (art.6 pct.2 din Statut); 2. sa apere libertatea, demnitatea
si statutul profesional al magistratilor; in acest sens, AMR isi
exprima pozitia fata de deciziile luate de organele de justitie, astfel
cum sunt prevazute in legea de organizare judiciara, in ceea ce
priveste profesia de magistrat si cei ce o exercita (art.6 pct.4 din
Statut).

Avand in vedere atributiile ce revin presedintelui CSM,
conform art. 24 alin.(3) din Legea 317/2004, precum si rolul
constitutional fundamental conferit CSM de a fi garantul independentei
justitiei, se justifica interesul major pe care AMR, prin prisma
scopului sau constitutiv, il are in ceea ce priveste persoanele alese
sa asigure conducerea CSM, prin exercitarea functiilor de presedinte si
vicepresedinte.

"Interesul manifestat de AMR in promovarea
prezentului recurs deriva in mod evident din expunerea ulterioara a
argumentelor referitoare la alegerea doamnei judecator Florica
Bejinariu in functia de presedinte al CSM, respectiv a doamnei procuror
Gratiana Daniela Petronela Isac in functia de vicepresedinte al CSM",
subliniaza asociatia.

Conform prevederilor Legii 317, hotararile Consiliului Superior al Magistraturii, in plen si in sectii, se iau prin vot direct

si secret si se motiveaza.

"Or,
hotararile prin care au fost alesi presedintele si vicepresedintele CSM
sunt hotarari ale Plenului. (...) Presedintele si vicepresedintele
Consiliului Superior al Magistraturii sunt alesi de plen, in prezenta a
cel putin 15 membri ai Consiliului, cu votul majoritatii membrilor
acestuia. Cele doua hotarari sunt acte administrative in sensul
prevederilor art.2 alin.(1) lit.c) din Legea 554/2004, intrucat sunt
adoptate de o autoritate publica si produc efecte juridice. Pe cale de
consecinta, in raport cu aceste dispozitii, rezulta fara echivoc faptul
ca hotararile prin care Plenul CSM alege presedintele si
vicepresedintele CSM trebuie sa cuprinda o motivare de natura a reliefa
argumentele care au determinat acest organ colegial sa aleaga pe unul
sau altul dintre candidatii care si-au depus candidatura pentru
ocuparea celor doua functii", explica AMR.

Potrivit sursei
citate, existenta motivarii actului este justificata si prin faptul ca,
in cadrul controlului de legalitate, instanta investita trebuie sa
cunoasca motivele care justifica adoptarea actului.

"Fiind acte
administrative cu caracter individual, atat Hotararea Plenului CSM 1
din 11 ianuarie 2010, cat si Hotararea Plenului CSM 2 din 11 ianuarie
2010 se supun principiilor actelor administrative. Or, sub aspectul
formei sale, este unanim acceptat faptul ca actul administrativ cu
caracter individual trebuie sa fie motivat. Sub acest aspect, in plus

fata de reglementarea expresa din cuprinsul art.29 alin.(4) din Legea
317/2004, invocam urmatoarele reglementari interne si comunicare:
art.17 pct.2 din Recomandarea (2007)7 a Comitetului de ministri al
Statelor Membre referitoare la o buna administratie, conform carora:
«Actele individuale trebuie sa fie motivate adecvat cu indicarea
motivelor de fapt si de drept pentru care a fost adoptat, cel putin in
situatiile in care acestea afecteaza drepturi individuale»; principiul
IV din Rezolutia (77)31 a Comitetului de Ministri al Statelor Membre
privind protectia individului in raport cu actele administratiei,
conform carora: Atunci cand un act este de natura a aduce atingere
drepturilor, a libertatilor sau intereselor individului, persoana
interesata este informata cu privire la motivele care au stat la baza
emiterii actului. Acest lucru se face fie prin indicarea motivelor in
cuprinsul actului, fie, la cererea persoanei interesate, prin
comunicare in scris intr-un termen rezonabil", mai arata AMR in
actiunea depusa la ICCJ.

AMR amendeaza faptul ca cele doua
hotarari cuprind "expunerea imprejurarii care justifica alegerea noului
presedinte/vicepresedinte al CSM (incetarea mandatului fostului
presedinte/vicepresedinte); enumerarea laconica a membrilor CSM care
si-au depus candidatura pentru functia de presedinte/vicepresedinte;
indeplinirea conditiilor prevazute de art.24 alin.(2) din Legea
317/2004". Singura conditie prevazuta de acest text de lege se refera
la prezenta a cel putin 15 membri ai Plenului CSM.

"Principiul
motivarii actului administrativ, impunea ca in Hotararea Plenului CSM
nr.1 din 11 ianuarie 2010, respectiv in Hotararea Plenului CSM nr.2 din
11 ianuarie 2010, sa regasim care sunt motivele care au determinat
Plenul sa opteze pentru unul sau altul dintre candidatii care s-au
inscris pentru functia de presedinte/vicepresedinte al CSM. Consideram
ca simpla invocare a votului secret nu este de natura a inlatura
cerinta motivarii actului adoptat de Plenul CSM, cu atat mai mult cu
cat au existat mai multe candidaturi si au fost efectuate patru tururi
de scrutin. In concluzie, atata timp cat controlul de legalitate al
hotararii contestate nu poate fi realizat de catre instanta din cauza
absentei unei motivari care sa permita cenzurarea actului in raport cu
dispozitiile legale

aplicabile, apreciem ca se impune anularea celor doua hotarari ale CSM pentru acest viciu de forma", noteaza sursa citata.

In
legatura cu probitate morala a persoanei alese in functia de presedinte
al CSM, AMR invoca Legea 303/2004 privind statutul judecatorilor si
procurorilor, care prevede ca "judecatorii, procurorii,
magistratii-asistenti, personalul de specialitate juridica asimilat
acestora si personalul auxiliar de specialitate al instantelor
judecatoresti si parchetelor nu pot fi lucratori operativi, inclusiv
acoperiti, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informatii".

Persoanele
respective completeaza, anual, o declaratie autentica, pe propria
raspundere potrivit legii penale, din care sa rezulte ca nu sunt
lucratori operativi, inclusiv acoperiti, informatori sau colaboratori
ai serviciilor de informatii.

Articolul 7 din Legea 317/2004
arata ca "nu pot fi alesi membri ai Consiliului Superior al
Magistraturii judecatorii si procurorii care au facut parte din
serviciile de informatii inainte de 1990 sau au colaborat cu acestea
ori cei care au un interes personal ce influenteaza sau ar putea
influenta indeplinirea cu obiectivitate si impartialitate a
atributiilor prevazute de lege".

"Judecatorii si procurorii sunt
datori sa se abtina de la orice acte sau fapte de natura sa compromita
demnitatea lor in functie si in societate. Fata de aceste dispozitii
legale, aducem urmatoarele critici Hotararii nr.1 din 11 ianuarie 2010
a Plenului CSM cu privire la alegerea doamnei judecator Florica
Bejinariu in functia de presedinte al CSM: probitatea morala a oricarui
judecator este profund afectata in ipoteza in care asupra persoanei
sale planeaza suspiciuni, confirmate prin acte oficiale, cu privire la
calitatea de colaborator al fostei Securitati; suspiciunile de
colaborator al fostei Securitati, care planeaza asupra doamnei
judecator Florica Bejinariu, au fost dezbatute pe larg in mass-media
inca din cursul anului 2006, cand, in urma dezvaluirilor facute de
CNSAS a devenit publica existenta colaborarii sale cu fosta Securitate.
In prezent, imprejurarea ca doamna judecator invoca permanent in
apararea sa ca «argument suprem» faptul ca este in posesia unei
hotarari judecatoresti irevocabile, prin care se retine ca nu a facut
«politie politica», nu este de natura a inlatura suspiciunile puternice
care planeaza asupra moralitatii sale ca judecator, intrucat doamna
Florica Bejinariu nu a contestat nici existenta si veridicitatea
angajamentului incheiat cu fosta Securitate, nici faptul ca a intocmit
note informative cu privire la activitatea diverselor persoane si nici
perioada in care a desfasurat aceste activitati", explica AMR.

Astfel
fiind, sustine AMR, rezulta fara dubiu ca, potrivit art.7 alin.(5) din
Legea 317/2004, "doamna judecator Florica Bejinariu nu are nici dreptul
de a fi membru al CSM".

"In prezent, alegerea facuta de Plenul CSM in ceea ce priveste functia de presedinte al acestui organism

este puternic contestata in mass-media din Romania. Mult mai grav este
faptul ca perceptia mass-mediei din Romania cu privire la doamna
judecator Florica Bejinariu este aceeasi cu perceptia din presa
internationala, dovada fiind articolul publicat in cotidianul francez
«Le Monde» din 19 ianuarie 2010, sub titlul «In Romania, in sistemul
judiciar sunt infiltrati fosti agenti ai politie politice comuniste»;
existenta unor asemenea acuzatii este de natura a creea cu privire la
doamna Florica Bejinariu serioase suspiciuni ce impieteaza in primul
rand asupra calitatii de judecator pe care o detine, subsecvent, asupra
calitatii de membru al CSM si, cu atat mai mult, asupra calitatii
recent dobandite de presedinte al CSM; cu alte cuvinte, suspiciunile
care planeaza asupra probitatii morale a doamnei judecator Florica
Bejinariu, in conditiile in care nu a fost inlaturata evidenta fostei
sale activitatii de colaborator al fostei Securitati, sunt transpuse,
ca urmare a Hotararii Plenului CSM nr.1 din 11 ianuarie 2010, asupra
institutiei care, constitutional, este chemata sa confere intregii
puteri judecatoresti o imagine demna de inalta probitate morala; se
constata faptul ca suspiciunile in privinta probitatii morale a doamnei
judecator se rasfrang asupra intregului corp al magistratilor din
Romania, deoarece, se sustine in presa scrisa ca «alegerea Floricai
Bejinariu demonstreaza ca CSM si, prin extensie, intregul corp de
magistrati pe care il reprezinta, sunt nu doar incapabile sa se
reformeze, ci nostalgice dupa un trecut glorios si profitabil pentru
multi impartitori ai legii» (...)", noteaza AMR.

Mai mult decat
atat, afirma AMR, in perspectiva procedurii in curs de desfasurare la
CSM pentru desemnarea persoanei care va fi propusa presedintelui
Romaniei pentru numirea in functia de judecator al Inaltei Curti de
Casatie si Justitie, "suspiciunile care planeaza asupra probitatii
morale a doamnei judecator Florica Bejinariu vor imprima fatalmente o
conotatie negativa de ordin moral asupra procesului de desemnare a
conducatorului instantei supreme, ca prim-magistrat al statului roman".

"Pentru
aceste motive, in conditiile in care probitatea morala a persoanei,
alese sa conduca organismul ce trebuie sa fie garantul independentei
puterii judecatoresti in raporturile cu celelalte doua puteri ale
statului de drept, afecteaza grav imaginea corpului magistratilor si
indeplinirea actului de justitie, AMR invoca vatamarea interesului
legitim public prin atingerea pe care hotararea contestata o aduce in
ceea ce priveste: statul de drept, care nu poate functiona in conditii
optime atata vreme cat infaptuirea actului de justitie este serios
periclitata prin contestarea publica a persoanei presedintelui CSM;
garantarea drepturilor fundamentale ale cetatenilor, prin faptul ca
presedintele CSM nu este in masura de a asigura din cauza stirbirii
probitatii sale morale nici reprezentarea corpului magistratilor si
nici garantii suficiente justitiabililor cu referire la calitatea
actului de justitie; realizarea competentei autoritatii publice - CSM -
din cauza ca presedintele CSM nu este in masura sa asigure realizarea
atributiilor de reprezentare interna si internationala din moment ce
este public si vehement contestat chiar de catre cei pe care trebuie sa
ii reprezinte", spune AMR.

In opinia AMR, Hotararea Plenului CSM
nr.1 din 11 ianuarie 2010 este o hotarare care priveste drepturile si
cariera doamnei judecator Florica Bejinariu.
Hotararea este supusa
recursului in temeiul art.29 alin.(7) din Legea nr.317/2004 care se
judeca de Sectia de contencios administrativ si fiscal a Inaltei Curti
de Casatie si Justitie.

"Hotararea contestata: este lovita de
nulitate intrucat nu cuprinde motivele care fundamenteaza optiunea
Plenului CSM; aduce o grava atingere interesului legitim public, in
sensul art.2 alin.(1) lit.r) din Legea 554/2004, cu referire la
autoritatea judecatoreasca care reprezinta parghia de echilibru in
orice stat de drept. Sub aspectul fondului in ceea ce priveste
Hotararea Plenului CSM nr.2 din 11 ianuarie 2010: neindeplinirea de
catre doamna procuror Gratiana Daniela Petronela Isac a conditiilor
necesare pentru alegerea in functia de vicepresedinte al CSM", mai
arata AMR.

Potrivit Legii 317/2004, Consiliul Superior al
Magistraturii este condus de presedinte, ajutat de un vicepresedinte,
alesi dintre judecatorii si procurorii care fac parte din sectii
diferite, pentru un mandat de un an, ce nu poate fi reinnoit".

Gratiana Isac a mai detinut pentru un an functia de vicepresedinte al CSM incepand cu data de 12 ianuarie 2008,.

"Astfel
fiind, rezulta fara echivoc faptul ca alegerea doamnei procuror
Gratiana Daniela Petronela Isac pentru un al doilea mandat de
vicepresedinte al CSM incalca dispozitiile art.24 alin.(1) din Legea
nr.317/2004", sustine AMR.

In 11 ianuarie, in sedinta de alegere
a presedintelui si a vicepresedintelui CSM, judecatorul Dan Lupascu -
membru ales in Consiliul Superior al Magistraturii - a supus atentiei
posibilitatea ca un fost presedinte al Consiliului sa poata candida, in
conditiile in care Constitutia prevede ca seful CSM este ales pentru un
mandat de un an, ce nu poate fi reinnoit.

Aceasta chestiune, mai
mult tacit, a fost lasata de CSM pentru solutionare dupa anuntarea
candidaturilor. Dupa desemnarea Floricai Bejinaru ca presedinte al CSM,
membri ai Consiliului au evitat sa mai discute despre problema juridica
pusa in discutie. Insa, aceasta a revenit in atentie cand procurori ai
CSM au refuzat sa-si depuna candidaturile tocmai pentru ca toti au
detinut functia de vicepresedinte al Consiliului, iar legea spune ca
"mandatul nu poate fi reinoit". Cum "reinoirea" mandatului nu a fost
clarificata, s-a pus din nou in discutie chestiunea legala, dar a cazut
in plan secund dupa ce Gratiana Isac a anuntat ca isi depune
candidatura. Ulterior, problema juridica a fost ignorata.
Sursa http://www.romanialibera.ro/actualitate/a175551-asociatia-magistratilor-cere-instantei-supreme-anularea-deciziilor-de-numire-a-lui-bejinaru-si-isac-la-conducerea-csm.html