Banner

Romania in topul prostiei mondiale sau ” Când incompeten?a se întâlne?te cu prostia”

Tweet this







Dollores Benezic Vineri, 15 Ianuarie 2010

Cea mai mare investi?ie de mediu din sud-estul Europei, sta?ia de epurare a apelor uzate de la Glina, ar putea fi închis? imediat dup? inaugurarea programat? în iunie 2010, din cauza nerespect?rii normelor de mediu.

Sta?ia este construit? din credite ?i fonduri ISPA, ?i ar trebui s? epureze apele rezultate din canalizarea Capitalei ?i a câtorva localit??i limitrofe.

În urma epur?rii, îns?, sta?ia va produce zilnic în jur de 400 de tone de n?mol scos din ap?, reziduu ce nu poate fi, conform legisla?iei de mediu, nici transportat, nici depozitat dac? nu e uscat sau cel pu?in deshidratat.

Din aceast? cauz?, comisarul G?rzii de Mediu, Silvian Ionescu, a declarat pentru EVZ c? va închide sta?ia imediat dup? inaugurare, pân? când prim?ria va g?si o solu?ie de gestionare a n?molului.

Dup? ce ini?ial au negat informa?ia, responsabilii din Prim?ria Capitalei care supravegheaz? investi?ia au recunoscut în cele din urm? c? exist? o problem? cu n?molul, dar sus?in c? ea va fi rezolvat? “cumva” pân? la inaugurare. Deocamdat?, îns?, nu exist? niciun scenariu f?cut pentru tonele de n?mol ce vor rezulta zilnic din epurarea apelor, numai “studierea” problemei de c?tre un colectiv de speciali?tii s-ar întinde pe urm?toarele ?ase luni. Construc?ia sta?iei cost? peste 100 de milioane de euro.

Proiectare ?i investi?ie european?, rezultat românesc

Bucure?tiul nu a avut niciodat? o sta?ie de epurare a apelor uzate. Toat? canalizarea Capitalei s-a deversat mereu în Dâmbovi?a care a dus-o astfel în Arge?, în Dun?re ?i apoi în mare. La mijlocul anilor ’80 Ceau?escu a dorit s? construiasc? o sta?ie de epurare, dar n-a reu?it s-o finalizeze pân? în 1989.

În urma lui au r?mas, pe cele o sut? de hectare alocate la ie?irea din Bucure?ti, câteva bazine uria?e ?i ni?te construc?ii supradimensionate, în stilul epocii, ce urmau s? filtreze apa captat? în caseta de canalizare de sub Dâmbovi?a. Lucrurile au r?mas în paragin? zece ani, cu o mic? pauz? prin 1996 când regia de ap? de atunci ar fi încercat s? porneasc? treapta mecanic? a sta?iei.

Atunci a intervenit un accident ecologic (dup? cum se spune chiar pe site-ul municipalit??ii), soldat cu deversarea unei mari cantit??i de p?cur? în canalizare – de la o central? termic? – ?i nimeni n-a mai dat drumul la sta?ia de epurare.

În 2000, la cerin?ele Comisiei Europene, autorit??ile române au admis c? întâiul ora? al ??rii are nevoie de o sta?ie de epurare, dar au mai trecut înc? ?apte ani pân? când s-au apucat efectiv de lucru. În acest timp s-au f?cut cereri de finan?are, studii de fezabilitate, planuri, proiecte, caiete de sarcini, licita?ii.

Când toate au fost gata, în 2007, primarul de atunci al Capitalei, Adriean Videanu, împreun? cu premierul C?lin Popescu T?riceanu au inaugurat lucr?rile la viitoarea sta?ie. Era un proiect f?cut de o firm? englez?, “consultat” de o firm? suedez?, supervizat de o firm? din Marea Britanie ?i una din Germania ?i executat pe teren de o firm? greceasc?, sub atenta supraveghere a Prim?riei Capitalei. Exploatarea sta?iei, când va fi gata, ar urma s? intre pe mâinile firmei franceze Apa Nova, care exploateaz? ?i re?eaua de ap? ?i canalizare a Bucure?tiului.

Cu o asemenea distribu?ie, “filmul” sta?iei de epurare de la Glina nu putea s? fie decât unul de Oscar. Dac? ad?ug?m ?i c? sta?ia va fi cea mai mare din sud estul Europei, ?i a treia din Europa, dup? una din Anglia ?i alta din Grecia, putem doar s? ne imagin?m c? Bucure?tiul va beneficia în curând de una dintre cele mai mari ?i moderne investi?ii de mediu din epoc?.



REALITATEA. A?a arat? Dâmbovi?a acolo unde se întâlne?te cu canalizarea Capitalei


100 de milioane de euro, treaba f?cut? pe jum?tate

Valoarea investi?iei ajunge la aproape 100 de milioane de euro, din care peste 55 de milioane sunt acordate din fonduri ISPA, 10 milioane de euro constituie un împrumut f?cut de municipalitate la BERD, alte 25 de milioane de euro un împrumut de la BEI ?i restul de pân? la 3 milioane de la bugetul de stat.

Banii vor ajunge, îns?, numai pentru jum?tate din sta?ie, denumit? ?i treapta întâi. Aceasta va epura jum?tate din debitul de 14 mc/s de ap? din canalizarea Capitalei, printr-o procedur? mecanic? ?i una biologic?, dar nu va scoate din ap? metalele grele, nitri?ii, fosofa?ii, ?i nici nu va avea un sistem de înl?turare a mirosului rezultat din procesul de epurare ?i fermentare a n?molului. Ceea ce înseamn? c? pe lâng? mirosurile infernale de la Protan ?i de la groapa de gunoi Glina, locuitorii din zon? vor fi asalta?i, din var?, de înc? o miasm?, cea de canalizare fermentat?.

Anul acesta prim?ria ar trebui s? depun? o nou? documenta?ie pentru ob?inerea unei finan??ri din fondurile de coeziune, pentru finalizarea celei de-a doua trepte de epurare pân? în 2015, termen dat de UE pentru conformarea la normele de mediu în domeniul polu?rii apelor. Cea de-a doua faz? a sta?iei ar urma s? aib? ?i un incinerator pentru n?molul rezultat din epurare, a?a cum au toate sta?iile de epurare din lume.

T?r?g?nare de 20 de ani, întârziere de ?ase luni

Prima etap? a sta?iei de epurare ar fi trebuit inaugurat? în decembrie 2009, îns? atât constructorul grec cât ?i prim?ria se scuz? reciproc prin surprizele nepl?cute g?site pe ?antier în lucr?rile f?cute înainte de 89. “Când am b?gat ap? în digestoare am constatat c? nu sunt etan?e ?i curg, de?i ele erau construite dinainte ?i se presupunea c? sunt bune”, explic? Sanda Tra?culescu, ?efa Unit??ii de Implementare a Proiectului din Prim?ria Capitalei.

Inginerul Mateevici
, greco-românul care dirijeaz? construc?ia din partea firmei grece?ti Aktor Atena, spune ?i el c? „Atunci când faci o reabilitare dai peste deficien?e ascunse la care nu te a?tep?i. Nimeni nu a avut curajul, când s-a f?cut caietul de sarcini ?i consultan?? tehnic?, s? viziteze sau s? se uite pe din?untru la aceste digestoare. Trebuie un e?afodaj special ?i nimeni nu-l putea face. To?i s-au bazat pe ni?te certificate l?sate de constructori, g?site în arhive”.

Mateevici spune c? au demolat 85.000 de mc de betoane vechi ?i c? din lucr?rile de pe teren reiese c? Ceau?escu ar fi dorit ini?ial s? construiasc? o sta?ie cu trei trepte – de aceea f?cuse ?i ni?te bazine supradimensionate care nu exitau nici în literatura de specialitate - , dar ulterior s-a r?zgândit pentru c? era prea scump. „La vremea respectiv? totul era copiat de la ru?i. Dar ?i ru?ii au progresat. Noi am fost nevoi?i s? adapt?m ce am g?sit aici la tehnologia cu care se vor ob?ine rezultate conforme cu standardele române?ti ?i europene”, a conchis Mateevici.

Silvian Ionescu, îns?, sus?ine c? întârzierile de jum?tate de an coincid ?i cu o perioad? corespunz?toare din 2008 în care proasp?tul primar Sorin Oprescu a oprit toate finan??rile din Prim?ria Capitalei atunci când s-a instalat în func?ie. Aceste t?ieri de fonduri au avut acela?i efect de întârziere a lucr?rilor ?i asupra ?antierelor de la Pasajul Basarab, Centrul Istoric sau stadionul na?ional.

Ultimul termen promis de finalizare a primei trepte este acum iulie 2010, conform prim?riei, ?i iunie 2010 dup? dorin?a grecilor care, dup? t?ierea panglicii, vor exploata sta?ia, de prob?, pân? la finele anului 2010 când o vor preda la cheie prim?riei ?i implicit firmei Apa Nova.



DEPOZITE. În prima faz? sta?ia de epurare are cinci digestoare înalte de 35 de metri, cu form? de ou, în care n?molul va fermenta ?i va produce gaz


N?molul, o “smântân?” neagr? de care prim?ria nu ?tie cum s? scape

În acest scenariu multina?ional de execu?ie ?i proiectare, lucrurile s-au petrecut, totu?i, române?te. De?i sta?ia – atât cât exista ea pe teren – a fost demolat? pe alocuri ?i ref?cut? astfel încât s? se adapteze la noile tehnologii în domeniu, proiectan?ii au sc?pat din vedere managementul de?eurilor rezultate din procesul de epurare, respectiv a n?molului scos din ap?. Proiectan?ii lui Ceau?escu inten?ionau s? arunce n?molul pe câmp.

Între timp, îns?, câmpurile au c?p?tat st?pâni, pe unele s-au construit locuin?e, din ce în ce mai aproape de viitoarea sta?ie de epurare, ?i chiar dac? n-ar fi fost a?a, nici legisila?ia european? de mediu nu ne-ar mai da voie s? arunc?m pe câmp ni?te n?mol despre care nimeni nu ?tie acum ce componen?? are, dac? e poluant sau nu. Inginerul Mateevici spune c? abia dup? darea în folosin?? a sta?iei se va ?ti ce chimicare va avea n?molul în el ?i dac? va fi toxic sau nu.

De altfel în documenta?ia tehnic? se precizeaz? c? în noul proiect n?molul nu se va mai arunca pe câmp, ?i sunt prev?zute câteva instala?ii de deshidratare a n?molului. Silvian Ionescu sus?ine, îns?, c? procentul de umiditate r?mas în n?mol dup? aceste proceduri – de 85% - este inacceptabil.

“E cel mai sordid noroi posibil. Are 85% umiditate. Dup? legile europene noroiul ?la e de?eu periculos, nu poate fi transportat decât cu vidanja, ?i numai cu autoriza?ie special?. Deci ar fi 40 de vidanje care s? ias? zilnic pe poarta sta?iei. Din ce am v?zut au b?gat 1,3 milioane de euro în mijloace de transport. Deci au de gând s? transporte acel n?mol”, se minuneaz? Ionescu.

Inginerul Mateevici admite c? n?molul rezultat din instala?iile de uscare ale sta?iei va avea consisten?a unei smântâni, ?i spune c? solu?ia pentru managementul acestui de?eu e a?teptat? de la beneficiar. Prim?ria va trebui s? decid? ce face cu el: „N?molul va avea gradul de fluditate cerut în caietul de sarcini. Nu-mi amintesc cifrele. Mai departe, ce face operatorul cu n?molul, e treaba lui. Deshidratarea e o chestiune tabu. La Atena de exemplu se trece printr-o sta?ie de uscare care-l transform? într-un fel de p?mânt, dar care are caracteristici de incinerare – se poate arde în diverse fabrici produc?toare de ciment. Aici nu s-a cerut asta. Aici conceptul celor care au f?cut caietul de sarcini a fost c? în faza a doua se va face un incinerator”.



REABILITARE. Cele cinci digestoare au fost construite înainte de 89, dar înainte de inaugurarea sta?iei s-a constatat c? nu erau etan?e ?i au fost reparate ?i îmbr?cate cu tabl?


Managementul n?molului, „aburit” cu vorbe


Sanda Tra?culescu ne-a descris prima dat? n?molul ca pe un „p?mânt de flori” ce ar putea fi aruncat pe câmp, dar pe care prim?ria ar fi aranjat s?-l arunce la câteva gropi de gunoi. „Conform legisla?iei române?ti trebuie s? aib? 65% umiditate, ca s? po?i s?-l transpor?i. Noi am fost ?i am vorbit deja la gropile de gunoi, se va face un contract pe patru ani pân? se construie?te linia 2 ?i incineratorul. Ori la Glina, ori la alte gropi. Se transport? în camioane. Dac? are umiditate de 85% curge, dar la procesul tehnologic pe care-l avem acum trebuie s? ias? mai uscat, c? nu avem ce face. Echipamentele

sunt foarte bune...”.

Ulterior, dup? confruntarea cu declara?iile ?efului de la Garda de mediu, Tra?culescu a spus c? problema n?molului va fi rezolvat? printr-un nou proiect pe care îl va avea în lucru consultantul str?in care se ocup? ?i de faza a doua a sta?iei. „Da, conform caietului de sarcini n?molul va avea umiditate de 85%. Dar vrem s? upgrad?m, ca s? avem o deshidratare a n?molului. Avem ni?te economii ?i vom reu?i. Chiar s?pt?mâna asta am rugat consultantul ca s?-mi fac? o estimare cât m? cost? cre?terea gradului de deshidratare ca s? ajungem la 65%”.

Dup? numai o s?pt?mân?, îns?, oficialul prim?riei s-a sucit iar ?i ne-a declarat c? lucrurile sunt ca ?i rezolvate, fiind semnat? deja o în?elegere cu Facultatea de hidrotehnic?. „Ei vor face un studiu de management al n?molului, pentru c? sunt cei care ?tiu cel mai bine ce trebuie f?cut, ?i vom implementa solu?ia propus? de ei. Am vorbit deja în acest sens cu decanul facult??ii”, ne-a asigurat doamna Tra?culescu. La câteva zile dup? aceast? declara?ie, îns?, nimeni din Facultatea de hidrotehnic? Bucure?ti nu poate confirma aceast? discu?ie, dimpotriv?.

?eful catedrei de specialitate sus?ine c? nu a primit nicio comand? de la prim?rie, ?i c? ?i dac? ar primi-o numai studiul ar dura peste ?ase luni, fapt ce ar face imposibil? adoptarea unei solu?ii viabile pân? la momentul inaugur?rii sta?iei.

Silvian Ionescu: “În august v? închid sta?ia cu panglica în mân?!”

Silvian Ionescu spune c? e decis, în aceste condi?ii, s? închid? sta?ia.

“Din martie 2009 ?i pân? acum a devenit o ambi?ie pentru mine, c? nu în?eleg ce au de gând. Am fost la Oprescu ?i m-a luat la mi?to, a început s? fac? bancuri. Arunc? pisica în Pope?ti Leordeni, care are 20.000 de suflete care nu-s în orgada lui. Noroaiele alea au nitri?i ?i fosfor, dac? le împr??tii pe p?mânt pârjole?ti tot. Eu nu vreau s? am dreptate, dar e o problem? uria??. I-am zis lui Oprescu a?a: în august t?ia?i panglica. Silvian Ionescu sau oricine e pe func?ie atunci v? închide sta?ia cu panglica în mân? t?iat?. Noroaiele alea sunt ilegale. Or, ei abia acum se agit?, de?i eu le-am atras aten?ia din iunie 2009. O s? se fac? c? lucreaz?. Nu prea mai v?d când au timp s? parcurg? toate etapele”, conchide comisarul de mediu.

Ionescu spune c? exist? multe variante pentru uscarea n?molului, adoptate la toate sta?iile de epurare din lume, totul era ca românii s? se decid? ce variant? adopt? pân? la construc?ia incineratorului. Majoritatea sunt costisitoare, îns?. Varianta deshidrat?rii n?molului cu var, de exemplu, cost? 90 de euro/mc, ?i ar reduce umiditatea cu 45%.

Noroiul astfel uscat ar putea fi transportat la groapa de gunoi, zice Ionescu. „Exist? o rezerv? de 12 milioane de euro în bugetul românesc, la care se adaug? de la UE 36 de milioane , deci financiar exist? solu?ie. Pentru orice solu?ie tehnic?. Numai s-o adopte”, zice Ionescu.

Tot el mai spune ?i c? multe din neajunsurile proiectului i-ar fi fost semnalate chiar de firma greceasc? constructoare, care sus?ine c? nu a fost întrebat? de nimeni cum ar trebui f?cut? sta?ia, în condi?iile în care expertiza o recomand?: „Aktor are opt sta?ii construite ?i operate în Germania, plus pe cea de la Atena. Grecii mi-au spus c? nu i-a întrebat nimeni cum e mai bine. Au consultant, dar nu se în?eleg cu el”.

Ce se întâmpl? când se bat prea mul?i pe o investi?ie

Ionescu mai semnaleaz? ?i faptul c? s-a lovit de opacitatea municipalit??ii în acest proiect, lucru pe care l-am constatat ?i noi pentru documentarea acestui articol. Informa?iile despre sta?ia de epurare a Capitalei s-au developat greu. Fiecare parte implicat? se fere?te s? declare public care este mersul investi?iei, preferând s? declare c? totul e în grafic ?i c?... va fi bine în final. La mijloc sunt interese financiare imense.

Prim?ria nu dore?te s? se afle c? a gestionat prost o afacere ce putea s? ne aduc? la poarta ora?ului una dintre cele mai moderne investi?ii de mediu. Constructorul grec nu dore?te s? dezv?luie toate neajunsurile cu care s-a confruntat în cei trei ani de lucru în România pentru c? inten?ioneaz? s? liciteze ?i pentru faza a doua a lucr?rii.

În plus, tot grecii ar fi dorit s? opereze ?i sta?ia, dup? inaugurare, pentru c? operarea stoarce bani mul?i din vistieria ora?ului. Bucure?tenii pl?tesc deja în facturile de ap? ?i canalizare o taz? pentru epurare, de?i sta?ia înc? nu func?ioneaz?.

Prim?ria Capitalei a apucat, îns?, s? promit? sta?ia firmei Apa Nova, c?reia i-a dat prin concesiune pe 25 de ani ?i re?eaua de alimentare cu ap?, canalizarea ?i sta?ia nen?scut? înc?. În acest cerc al intereselor, lucrarea în sine are toate ?ansele s? ias? incomplet?, ca un copil pe care se ceart? prea multe moa?e ?i r?mâne cu buricul net?iat.



TERMEN. Pentru producerea gazului n?molul trebuie s? stea 15 zile într-un digestor
Sursa
http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/882768/




Reclamati abuzurile la adresa office@asistentapentruconsumatori.ro sau la adresa: iulian.urban@gmail.com

Redirectioneaza 2% pentru Asociatia www.asistentapentruconsumatori.ro


6 Comentarii pana acum»

  1. asistentapentruconsumatori.ro said

    am January 15 2010 @ 3:31 pm

    Reclamati abuzurile la care sunteti supusi la office@asistentapentruconsumatori.ro

    Lupta noastra a celor de la Asociatia http://www.AsistentaPentruConsumatori.ro se duce impotriva abuzurilor la care sunt supusi consumatorii romani.
    Pentru asta avem nevoie ca voi, sa ne scrieti despre fraudele sau abuzurile la care sunteti supusi de catre comercianti sau autoritati.
    Noi preluam sesizarile voastre si ne luptam pentru ca drepturile sa va fie recunoscute.

    TOT CE AI DE FACUT ESTE SA NE SCRII LA ADRESA office@asistentapentruconsumatori.ro

  2. www.vrajitorul.eu/ said

    am January 15 2010 @ 3:32 pm

    INTRATI PE http://www.vrajitorul.eu/ – Magia afacerii dvs.
    informatii utile >> http://www.vrajitorul.eu/aplicatia/aplicatia.html

  3. LastChance said

    am January 15 2010 @ 5:53 pm

    nimeni nu vorbeste aici despre ceea ce se intampla microintreprinderilor

  4. Jean said

    am January 15 2010 @ 6:46 pm

    Pai voi nu vedeti ce moace au astia care se ocupa de problema?! Nu scrie clar pe fruntea lor prostie + incompetenta?!
    Sau v-a pacalit ca vorbeste la telefon si deci: e desteapta?!

    Le dau eu o solutie acu’ pe loc:…

    Sa sape o groapa…

    Asta este solutia pentru orice… :(

    Dupa ce sapa groapa, pun namolu’ in ea. Apoi sapa o alta groapa in care pun pamantul scos din prima groapa…
    Si tot asa pana ajung la marginea pamantului.
    Acolo arunca pamantul peste margine si gata, au rezolvat problema romaneste… :)

  5. politika said

    am January 15 2010 @ 6:52 pm

    NU ESTE DE MIRARE CA SE INTIMPLA ASA

    Investitiile la care Studiul de Prefezabilitate si Fezabilitate s-a facut de mintuiala (ca sa nu spun deloc) au aceasta soarta.
    Exemple sunt cu duiumul : Pavilionul EXPO de la Constanta ce trebuia construit cu fonduri ISPA … nu s-a mai finalizat, Romnaia trebuind sa returneze UE contributia ; PARCUL INDUSTRIAL DE LA BRAILA a avut aceeasi soarta : fondurile ISPA s-au dizolvat in buzunarele unor firme romane si turcesti , constructiile au fost facute prosteste intr-o zona inundabila, cladirile au avut deja tasari … nici un client nu doreste sa intre acolo (unde or fi cererile din stadiul de Fezabilitatte ??? – nu intreaba nimeni) … cert este ca UE asteapta si de aici peste sapte milioane de euro …
    Exemplele pot continua !

  6. ion said

    am January 15 2010 @ 9:27 pm

    Cativa ani buni directorul statiei de epurare Glina si-a batut jos de mine si de o firma germana si una austriaca, ce doreau sa le ofere GRATIS consultanta pentru deshidratarea si uscarea noroiului de la statii de epurare, evident cu speranta ca vor obtine ulterior comanda pentru achizitia echipamentelor de la ei, fara insa ca aceasta sa fie o conditie prealabila. Nu pot decat sa ma bucur ca s-a ajuns unde s-a ajuns, dar e foarte tipic !

Comment RSS · TrackBack URI

Lasa un comentariu

Nume: (Obligatoriu)

eMail: (Obligatoriu)

Site:

Comentariu: