The Guardian, 6 Ianuarie 2010

Marea Britanie trebuie să îmbrăţişeze ideea culturilor modificate genetic şi a noilor tehnologii, cum ar fi nanotehnologia, pentru a evita o catastrofala lipsa de hrană şi schimbările climatice în viitor, va avertiza astăzi omul de stinta de baza al guvernului.
În cel mai clar semnal public de pana acum, guvernul arata ca doreşte o revoluţie hi-tech in agricultura, iar profesorul John Beddington va spune oamenilor de ştiinţă din Regatul Unit ca trebuie să dezvolte urgent "o nouă revoluţie şi mai ecologica" de a creşte producţia de alimente într-o lume schimbata de încălzirea globală şi de la care se aşteapta să mai aiba inca 3 miliarde de oameni de hranit până în 2040.

"Tehnicile si tehnologiile din mai multe discipline, variind de la biotehnologie şi inginerie pana la domenii mai noi, cum ar fi nanotehnologia, vor fi necesare", scrie Beddington într-o lucrare, notată de The Guardian, care însoţeste discursul său de la conferinţa pe teme de agricultura, de la Oxford.

El avertizează că timpul preseaza si ca vremea pentru utilizarea noilor tehnologii la ferme a sosit acum şi susţine că nu mai este posibil să se bazeze pe îmbunătăţirea randamentelor din culturi, prin metode tradiţionale. "In ultimii 50 de ani, îmbunătăţirea randamentelor a reprezentat 75% din creşterea producţiei. Cu toate acestea, randamentul ratei de creştere încetineste acum", spune el.

În schimb, el susţine că noile tehnologii, cum ar fi modificarile genetice, vor fi critice în îndeplinirea obiectivelor economice, de mediu şi sociale. Beddington spune că revoluţia este necesară în primul rând pentru a contracara schimbările climatice şi a contribui la asigurarea alimentelor pentru 9 miliarde de oameni din întreaga lume, aşteptati a totaliza in termen de 30 de ani.

"S-a estimat [de asemenea], că cererea de energie va creşte cu aproximativ 50%, si pentru apa proaspata tot cu 50%, toate acestea trebuind să fie gestionată în timpul adaptarii la schimbările climatice. Aceasta conjunctura ameninţă să creeze o furtuna "perfectă de evenimente la nivel mondial", spune el.

Guvernul a vrut culturile modificate genetic să fie plantate intr-un sistem mult mai liber de mai mulţi ani, dar a fost reticent în a redeschide dezbaterea care a urmat campaniilor intense impotriva tehnologiei, purtate de grupuri de ecologisti şi de dezvoltare în anii 1990.
Deşi Beddington a vorbit în sprijinul modificarilor genetice în trecut, discursul lui - la o conferinţă a agricultorilor şi supermarket-urilor - demonstrează că miniştrii cred că este timpul pentru a accelera dezbaterea pe această temă.

Lobby-ul intens facut de către societăţile din industria alimentară, importanţa tot mai mare a schimbărilor climatice, recentele crize internaţionale alimentare şi un raport independent major provenit de la Royal Society, toate acestea au contribuit la a-i oferi guvernului autoritatea de a pune modificarile genetice din nou pe ordinea de zi la nivel naţional.
Timp de sase luni, guvernul a batatorit calea cu o serie de rapoarte privind opinia consumatorilor. Anunţurile venite de la Departamentul pentru Mediu, Alimentaţie şi Afaceri Rurale (DEFRA) din vară, de asemenea, au început să mentioneze modificarile genetice ca pe un nou imperativ moral în hrana, la nivel mondial. Unitatea de strategii a Biroului Cabinetului a evidentiat, de asemenea, înca din vara anului 2008, ca modificarea genetica este o problemă urgentă pe piaţa internă. A spus: "Încrederea consumatorilor în regulamentele Marii Britanii, autorităţile de reglementare şi in aprovizionarea cu alimente ar putea fi zguduite în cazul in care s-ar descoperi hrana modificata genetic s-ar găsi în sisteme care pretindeau a fi fara modificari genetice, sau în cazul în care s-ar detecta soiuri neautorizate în lanţul alimentar din Regatul Unit. Dacă este gasit un material neautorizat, există, de asemenea, implicaţii semnificative asupra costurilor asociate cu retragerea produsului de pe piata."

Ipoteza că noua tehnologie este răspunsul la criza alimentară mondială este de aşteptat să fie cu înverşunare contestată de militantii pentru dezvoltare şi mediu, care acuză guvernul ca nu s-a uitat la cauzele reale ale crizei alimentare globale.

Aceste grupuri subliniază că o analiza pe 4 ani sponsorizata de ONU, care implică mai mult de 400 de oameni de ştiinţă la nivel internaţional şi care a fost condusa de omul de stiinta din fruntea Defra, profesorul Robert Watson, a concluzionat în 2007, că tehnologiile de modificare genetica ar fi puţin probabil să aibă mai mult decât un rol limitat în combaterea foametei la nivel mondial

Potrivit analizei cordonate de Watson, dovezile ştiinţifice cu privire la presupusele avantaje ale modificarilor genetice sugerează ca acestea sunt variabile, cu creşterea randamentului, în unele zone, dar si cu scaderea în altele. S-a ajuns, in mod foarte important, la concluzia că foametea de la nivel mondial are la fel de mult de-a face cu puterea şi controlul sistemului alimentelor, ca şi cu producţia de alimente in cantitati suficiente.
Ieri, Hilary Benn, Secretarul de mediu, a lansat strategia guvernului pentru produsele alimentare pe urmatorii 20 de ani. El a declarat la Conferinţa de la Oxford că Marea Britanie trebuie să planteze mai mult pentru a obtine alimente într-un mod diferit, răspunzand la creşterea temperaturilor şi a populaţiei lumii. "Securitatea alimentară este la fel de important pentru bunăstarea viitoare a ţării - şi a lumii- in aceeasi masura cu securitatea energetică. Avem nevoie sa producem mai multă hrană.

"Este necesar sa face acest lucru în mod durabil. Şi noi trebuie să ne asiguram că ceea ce mâncăm nu ne pune in pericol sănătătatea", a spus el.