Adrian Neacsu, un judecator cu opinii cunoscute si apreciate in lumea juridica, si un om care a avut ambitia sa construiasca Jurindex dar care emite si pareri critice asupra lumii Justitiei romanesti, a publicat o Scrisoare pe site-ul lui in care asterne gandurile unui magistrat pentru 2010 si care se poate parcurge aici
http://www.adrianneacsu.jurindex.ro/?p=776

Mi-a retinut atentia si vreau sa comentez pasajul de mai jos :
. Nu stiu la ce va asteptati voi, dar eu ma asteptam ca ICCJ sa nu faca nimic in concret pentru preluarea bugetului instantelor pentru ca nu au nici un interes in acest sens! Nu uitati ca ei sunt “puterea” si la propriu (acest lucru observandu-se clar in lege, deoarece sunt calificati la categoria “demnitari“, in vreme ce pentru restul judecatorilor nu  exista o asemenea prevedere expresa, ci sunt considerati un fel de functionari, nici macar publici, ci niste simpli functionarasi) si la figurat !

Adrian Neacsu, deschide o dezbatere pe marginea rupturii care exista intre judecatorii-demnitari de la ICCJ si ceea ce este numit "restul lumii", cu o sectiune de tranzitie care cuprinde judecatorii de la Curtile de Apel. La epoca grevei magistratilor din 2009, inteleg acum ca exista doar o unitate mai mult de ochii lumii intre aceste doua categorii de magistrati care stateau umar langa umar doar pentru ca interesele de moment cereau mimarea unei solidaritati. Solidaritate care in fapt conform marturiei judecatorilor ne-demnitari, nu a existat niciodata, si nici nu are sanse sa existe.
John Grisham spune in cartea sa "Apelul" ca politica a fost mereu un joc murdar iar justitia incepe sa devina la fel. Nimic mai adevarat.
Am urmarit extrem de atent si am acumulat informatii din multe parti, cu ocazia grevei magistratilor. In prima linie a luptei au fost magistratii ne-demnitari, care desi admiteau pe ocolite ca sunt manevrati de interese si cu obiective pe care nici ei nu le sesizau, au pus suflet si chiar au crezut ca se duce o lupta cinstita, orgoliul nepermitandu-le sa admita macar in sinea lor faptul ca, IN JUSTITIE SE FACE MAI MULTA POLITICA DECAT INTR-UN PARTID POLITIC. Si in Justitie si in Politica, exista o singura doctrina, si anume politica grupului de interese si a interesului individual.
Dezbat aceasta problema intrucat la acest moment, desi eu sunt in politica romaneasca cam la nivelul unui judecator ne-demnitar, ma simt oarecum solidar cu grosul judecatorilor si procurorilor, fara sa am tentatia de a infiera judecatorii-demnitari de la ICCJ. Pentru ca, pentru a intra in sferele de conducere ale Olimpului justitiei si politicii romanesti trebuie sa inveti, sa ai rabdare, sa iti faci nu neaparat ucenicia insa sa incerci sa parcurgi drumul acumuland insa luptand sa iti mentii drumul tau, fara ca ideile si idealurile sa iti fie afectate de cei care vor sa te transforme intr-o replica a lor.
Atrag insa atentia colegilor magistrati asupra faptului ca, jocul murdar al politicii presupune in primul rand sa fii pregatit sa ti-l asumi.
Cei care se declara scarbiti de el, si vor refuza implicarea, trebuie sa fie pregatiti pentru momentul la care se vor simti loviti, lezati pentru ca ei vor fi mereu niste victime colaterale ale razboiului dusi de "jucatori". Jucatorii vor folosi un intreg arsenal de arme de distrugere in masa, si intotdeauna vor incerca sa obtina sprijin din zona politicii, pentru ca puterile in stat sunt legate de sforile invizibile care formeaza un lant matricial nevazut si care antreneaza intr-un ritm ametitor intreaga societate romaneasca.
Revenind la zilele grevei magistratilor, am retinut atunci varietatea de lideri care discutau in numele magistratilor si mi-a atras atentia un magistrat jucator , ne-demnitar la acel moment, care intre timp a trecut in barca privilegiatilor de la ICCJ asa cum intelege sa-i defineasca Adrian Neacsu, si ma refer la judecatorul Mona Pivniceru. Desi nu se admite oficial, multi judecatori nu au vazut cu ochi buni trecerea ei in trupa olimpienilor Justitiei romanesti, simtindu-se tradati si simtind o frustrare masiva mai ales in contextul in care datorita reconfigurarii scenei politice romanesti, s-a ajuns in punctul la care, se anticipeaza faptul ca vor pierde mai mult decat aveau la data declansarii conflictului de munca.
Degeaba se tot vorbeste acum de reforma in Justitie, intrucat cel mai dificil lucru este ca absolut toti juristii din aceasta tara  sa fie in stare sa isi asume si sa invete sa traiasca cu realitatile care se vor naste odata cu aparitia reformei.
Cum vom suplini noi lipsa de personal daca se amana cu inca un an de zile informatizarea instantelor de judecata ? Greu de spus.
Ruptura este insa la nivelul increderii care a zdruncinat solidaritatea magistratilor.
Odata ce judecatorii ne-demnitari incep sa priveasca cu ostilitate catre demnitarii de la ICCJ, nu este exclus sa ne asteptam sa vedem la finele lui 2010, ca vor fi voci care vor cere ministrului Justitiei sa renunte total la ideea de a trece bugetul catre ICCJ pentru ca judecatorii ne-demnitari vor ajunge sa refuze sa aleaga ca soarta financiara a lor sa fie transata de doua "rele" : MJ sau ICCJ.
Cine poate la acest moment sa nu admita faptul ca, fara judecatorii ICCJ ceilalti magistrati nu au practic o mare putere de decizie ? Nimeni pentru ca asta este adevarul.
Judecatorii ne-demnitari, procurorii ne-demnitari , avocatii ne-demnitari, politicienii ne-demnitari trebuie sa invete sa creasca impreuna, sa isi afirme o identitate a lor, si sa se lase cat mai putin influentati de curentele impuse de olimpienii domeniilor lor, pentru a avea garantia unei schimbari de esenta, in urmatorii 10-15 ani de zile in toate aceste domenii in care activeaza. Ei trebuie sa polarizeze, sa interactioneze si ca element de baza ei trebuie sa fie cat mai atenti, apropiati si implicati in problemele cetatenilor chiar daca acestia sunt pentru unii justitiabili, pentru altii alegatorii si pentru altii clienti. Cheia este aici, acolo unde daca se intelege cat de important este sa mentii legatura cu cei care asigura functionarea sistemului juridic si politic, cei care reprezinta in esenta aceasta tara si care care dau puterea prin votul lor, prin increderea lor, se poate trage lozul castigator