Orice banca care reziliaza contractul unui client invocand riscul reputational nedovedit, ar trebui imediat inchisa de ANPC
Recenzie si consideratii juridice asupra RISCULUI REPUTATIONAL; De ce bancile incalca Constitutia Romaniei cand ameninta clientii cu rezilierea contractelor, si de ce este vinovata BNR .
PREMIERĂ BANCARĂ asa defineste Evenimentul Zilei, clauza de RISC REPUTATIONAL cu care Volksbank [ si Bancpost] isi ameninta clientii; Vorbim aici de doua dintre cele mai amendate banci din tara noastra de catre inspectorii OPC, adica de bancile care sunt in esalonul superior al incalcarii si nerespectarii legii. Clienţii care se plâng la Protecţia Consumatorilor sau în justiţie, de condiţiile impuse de bancă, riscă să le fie reziliat contractul; O sa va expun dpvd juridic de ce o asemenea clauza este abuziva si nelegala incalcand Constitutia tarii, mai exact art. 21 care reglementeaza si GARANTEAZA dreptul la liber acces in Justitie al oricarui cetatean, drept care nu poate fi ingradit conventional.
Nu intamplator, Presedintele Bancpost, Mihai Bogza, este singurul bancher care a plasat riscul reputational imediat dupa cel de credit, explicand aceasta decizie prin faptul ca orice eveniment negativ major din zona economica poate duce la reducerea increderii in banci.Pentru ca Bancpost este in esalonul campionilor bancari la incalcarea drepturilor consumatorilor, si a amenzilor primite de la OPC.
Desi trebuie sa fim corecti si sa va spun ca intr-o analiza facuta de Asociatia www.AsistentaPentruConsumatori.ro, aproape fara exceptie toate bancile din Romania au activata aceasta clauza a riscului reputational.
Comentariul EVZ : Volksbank aduce o premieră în sistemul bancar românesc: riscul reputaţional. Când auzi prima oară acest termen, ridici din sprâncene fără să bănuieşti gravitatea unei clauze care modifică fundamental raportul de forţe dintre bănci şi clienţi.
Prin riscul reputaţional, pe care l-a introdus de la 1 noiembrie, Volksbank are dreptul de a rezilia contractul de credit al unui client care se plânge public de condiţiile impuse de bancă. Bancherii pot recurge la această clauză obligându-şi clienţii să achite integral tot împrumutul.E un căluş în gura celor care au contractat credite ipotecare de zeci sau sute de mii de euro şi care s-au trezit, după debutul crizei economice, cu dobânzile majorate.Conflictul e în plină desfăşurare şi merită privit cu toată atenţia pentru că riscul reputaţional aduce atingere inclusiv Constituţiei. Pentru un profit mare
Volksbank a explicat prima oară această găselniţă în raportul de activitate pe 2007: „Riscul reputaţional este riscul înregistrării de pierderi sau al nerealizării profiturilor estimate, ca urmare a lipsei de încredere a publicului în integritatea Băncii. Gestiunea riscului reputaţional are în vedere asigurarea permanentă a unei imagini pozitive, conforme cu realitatea, în piaţă, în faţa clienţilor (...)”.
La 1 noiembrie 2009, banca a introdus clauza în contractele cu clienţii, inclusiv în cele aflate în derulare. Toţi au fost puşi în faţa faptului împlinit, mişcarea operată de Volksbank fiind motivată astfel: instituţia bancară îşi rezerva dreptul de a face modificări în clauzele iniţiale dacă au loc schimbări ale aşa-zisului „CGA” (Condiţii Generale de Afaceri
), un fel de statut al băncii căruia i se supun toate actele emise de bancă. Mai simplu, dacă Volksbank schimbă Condiţiile Generale, se schimbă automat şi clauzele fiecărui contract de credit în parte.
Ca la Radio Erevan
Clauza reputaţională a fost introdusă de bancă pe fondul unei atmosfere foarte tensionate create în principal de clienţii de credite ipotecare.
Înaintea crizei, în 2007, Volksbank avea una dintre puţinele oferte din piaţă cu dobândă fixă, extrem de atractivă pentru împrumuturile pe termen lung. Dar, ca la Radio Erevan, „dobânda fixă” de 5,95% în euro a crescut în pragul crizei mondiale la 7,45%. Majorarea a fost pusă pe seama EURIBOR (pe scurt, media dobânzilor celor mai importante bănci din zona euro).
O perioadă, clienţii au înghiţit în sec şi au plătit rate mai mari. Însă, odată cu adâncirea crizei, EURIBOR a ajuns în toată Europa la minimul istoric. Iar Volksbank, printr-o scrisoare oficială, promisese că va reveni la „dobânda fixă” de 5,95% imediat ce EURIBOR vă scădea. Dar nu s-a ţinut de cuvânt.
După un an 2009 foarte greu, în care euro a sărit de la 3,5 lei la aproape 4,3 lei, clienţii cu credite ipotecare au început să vocifereze tot mai vehement împotriva Volks bank, vărsându-şi ofurile pe forumurile on-line.
Război între bancă şi clienţi
Oficialii băncii au motivat că nu pot scădea dobânda pentru că ar reprezenta un risc economic în vremuri de criză, explicând că îşi constituie un fond de rezervă pentru „zile negre”.
„Ni s-a spus că vom plăti un comision de rezervă minimum de 1,85% pe lună, dar că acesta va fi scos începând cu 2009. Or, acest lucru nu s-a mai întâmplat”, spune, sub anonimat, un client pe forumul softpedia.
Deci, ce-a făcut de fapt Volksbank: a menţinut formal dobânda fixă, dar a majorat rata prin acel comision de rezervă. Tactica n-a fost gustată de clienţi, anul 2009 fiind marcat de sute de plângeri depuse de aceştia la Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC). Iar unii mai perseverenţi s-au dus cu plângerile şi în justiţie.
În plus, inclusiv BNR le-a cerut oficial, în iunie 2009, celor de la Volksbank să renunţe la acest comision de rezervă, dar nici acest demers n-a avut succes. Banca le-a cerut clienţilor să semneze acte adiţi onale prin care acceptau înlocuirea dobânzii fixe cu una variabilă, însă unii au refuzat să o facă.
Războiul s-a înteţit pe tot parcursul anului, un orădean obţinând sentinţă definitivă şi irevocabilă prin care banca era obligată să-i înapoieze sumele suplimentare solicitate abuziv.
Oficialii Volksbank s-au supus dar, culmea ironiei, le-au cerut păgubiţilor să semneze un document prin care îşi iau angajamentul că vor păstra confidenţialitatea asupra acestui fapt. Altfel spus, li s-a cerut clienţilor să nu dea sfoară-n ţară privind succesul pe care l-au repurtat.
De aici şi până la introducerea clauzei reputaţionale n-au mai fost mulţi paşi. De la 1 noiembrie 2009 s-a introdus un nou paragraf, articolul 53, care spune aşa: „Banca îşi rezervă dreptul să rezilieze contractul în cazul în care clien tul expune banca la risc reputaţional” .
Hai sa judecam putin dpvd JURIDIC
Riscul reputational este riscul inregistrarii de pierderi sau al nerealizarii profiturilor estimate, ca urmare a lipsei de incredere a publicului in integritatea Bancii.
Gestiunea riscului reputational are in vedere asigurarea permanenta a unei imagini pozitive, conforme cu realitatea, in piata, in fata clientilor.
In primul rand, orice jurist care se respecta, trebuie sa caute sa vada care este definitia LEGALA a termenului RISC REPUTATIONAL pentru care, numai asa se poate cuantifica efectul si validitatea unei asemenea clauze contractuale.
Aflam astfel, ca un prim element de ciudatenie este faptul ca acest risc reputational exista definit NU intr-o LEGE [ deci puterea lui este mult inferioara ] ci el tine de apanajul domeniului asigurarilor acolo unde exista emisa un ordin al Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor din Romania.
ORDIN Nr. 113117 din 23 iunie 2006
pentru punerea în aplicare a Normelor privind principiile de organizare ale unui sistem de control intern si management al riscului la asiguratori
EMITENT: COMISIA DE SUPRAVEGHERE A ASIGURARILOR
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 572 din 3 iulie 2006
14. risc reputational - riscul înregistrarii de pierderi sau al nerealizarii profiturilor estimate, ca urmare a publicitatii negative care conduce la lipsa încrederii publicului în integritatea asiguratorilor.
Orice student de an I la o Facultate de Drept, stie ca domeniile asigurariolor si cel bancar sunt DIFERITE , comporta reglementari si norme DIFERITE, astfel incat un ordin emis de CSA nu poate fi folosit in domeniul dreptului bancar.
Despre RISCUL REPUTATIONAL mai gasim o trimitere in cadrul Acordului Basel II unde la sectiunea legata de Gestiunea Riscului Operational, gasim faptul ca, acest tip de risc excede definitie si sferei de aplicare a riscului juridic si a celui operational, adica PUR SI SIMPLU NU ESTE IMPUS BANCILOR IN CADRUL MANUALULUI DE PROCEDURI STANDARD PE CARE BANCILE TREBUIE SA LE APLICE.
Trebuie spus ca am regasit o alta definitie data riscului reputational, intr-o Norma a BNR [ deci din nou nu este nimic definit intr-o lege si in norme date de institutii chemate sa aplice legea ] .
privind organizarea şi controlul intern, administrarea riscurilor semnificative, precum şi desfăşurarea activităţii de audit intern a instituţiilor financiare nebancare
In strainatate dar mai ales in tarile puternic bancarizate, riscul reputational este supranumit si RISCUL RISCURILOR. Asta pentru ca, este considerat ca riscul care poate indeparta clientii si inlatura increderea acestora intr-o banca. Fiind specializat in gestiunea si managemtul debitelor, am avut privilegiul sa vad cum, in cazul fuziunii dintre Bank of New York si Mellon Financial, discutiile legate de preluarea celei de-a doua institutii s-au impotmolit cand a venit vorba de preluarea riscului reputational extrem de ridicat cu care venea institutia financiara preluata.
Vreau sa intelegeti faptul ca peste tot in lume, bancile se lupta cu riscul reputational, chinuindu-se sa aiba clienti multumiti, sa le rezolve celor nemultumiti reclamatiile, tocmai pentru ca riscul reputational apare si se dezvolta cand ceva nu merge bine in relatia bancii cu consumatorii si cu drepturile lor;
Numai in Romania, datorita lipsei de fermitate a BNR este posibil ca riscul reputational sa fie transformat de catre unele banci, dintr-o analiza privind capacitatea unei banci de a genera servicii perfectibile pentru clientii sai, intr-o arma prin care, contrar legilor si Constitutiei, acesti clienti care, odata ce ar avea o nemultumire fata de care banca nu ia nici o masura, si alege in exercitarea drepturilor civile pe care le au, sa apeleze la sprijinul Oficiului pentru Protectia Consumatorilor si a Justitiei, sa se trezeasca ca li se reziliaza contractele pentru ca au indraznit sa lupte pentru drepturile lor.
In Decizia 4116 din 2002 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie a statuat faptul ca, invocarea PROPRIEI TURPITUDINI nu este posibila pentru reziliaerea unui act juridic. Adica banca nu va putea niciodata sa obtina castig in Justitie daca va decide rezilierea contractului unui client al sau, invocand faptul ca acesta a avut o nemultumire justificata, si pentru apararea drepturilor sale el s-a adresat Justitiei, banca reactionand si reziliindu-i contractul; adica banca ar pierde mereu un proces in care, clientul ar trebui sa demonstreze ca nemultumirea lui a fost justificata la data la care a facut publica reclamatia lui, atunci cand s-a adresat OPC, Justitiei sau mass-mediei. De fapt bancile conteaza pe efectul psihological unei asemenea clauze intrucat doresc sa impiedice clientii sa se mai adreseze mass-mediei , adica vor sa traga basmaua pentru neregulile pe care le comit si peste faptul ca abuzeaza de drepturile romanilor.
Nemo auditor in propriam turpitudine alegans.Adica nimeni nu se poate apara invocandu-si propria vina. Adica bancile nu vor avea nici un succes folosind aceasta clauza, care este abuziva iar ANPC trebuie sa sanctioneze imediat orice banca care ar indrazni sa puna intr-un contract cu un client o asemenea clauza contractuala. Banca ar trebui inchisa imediat pentru ca, nu trebuie sa se permita nimanui sa suspende aplicarea dispozitiilor Constitutiei Romaniei, care da dreptul la liber acces in Justitie pentru orice cetatean.
Exista niste legi ale contractelor si nu numai, prin care nu orice lucru scris acolo in contract este obligatoriu ptr client, chiar [Citeste] daca a semnat. In cazul in care clientul a fost indus in eroare la semnare, contractul devine nul. Inclusiv acele "litere marunte", deci mai greu de citit pot fi atatcate in justitie ca incercare de inducere in eroare.Ceea ce face banca aceasta, mai mult ca sigur
si altele, este ca profita de lipsa de cunostinte ale clientilor in ceea ce priveste drepturile lor. Nu fac asta oricarui client (se lamuresc repede cata minte are clientul si ce ar putea face daca e luat de fraier) si in acelasi timp se bazeaza pe dezastrul din justitie unde in multe cazuri un "oarecare" nu poate obtine castig de cauza, sau nu merita cheltuiala.
Inca un aspect :
Citez dintr-un raspuns ANPC ref la CGA-1.11.2009, art.2 si 53“Prezentele CGA din data de 01.11.2009 nu privesc contractele aflate in derulare, dat fiind cele doua aspecte: -> conform art 15 alin 2 din Constitutia Romaniei, este prevazut ca “legea se dispune numai [Citeste] pentru viitor” deci, prin urmare, dispozitiile OUG 113/2009 nu se pot aplica decat contractelor incheiate dupa data de 01.11.2009; -> in vechile CGA, la art.23, este specificat “Prezentele CGA vor ramane in vigoare pana cand contractele in derulare vor fi complet solutionate”. Prin urmare, este dreptul DVS de a semna sau nu declaratia de acceptare, iar nesemnarea noilor CGA si a declaratiei de acceptare, nu da dreptul Bancii de a lua masuri de constrangere impotriva DVS, precum nici dreptul de a declara creditul scadent imediat, la o data pe care o stabileste aceasta.”In ceea ce priveste revenirea la dobanda fixa, am rezolvat acest lucru pe cale amiabila cu banca, cu rambursarea sumelor platite in plus timp de 2 ani.
Reclamati abuzurile la adresa office@asistentapentruconsumatori.ro sau la adresa Senatorului : iulian.urban@gmail.com
Redirectioneaza 2% pentru Asociatia www.asistentapentruconsumatori.ro
ady said
am December 28 2009 @ 10:42 am
Domnule Senator,ar fi ok sa promovati o lege care sa amendeze bancile cu procente din profit sau cifra de afaceri,si aceste amenzi sa creasca in functie de cate abateri au. poate asa ori is baga mintile in cap ori pleaca din tara!!!
cristi said
am December 28 2009 @ 10:45 am
D-le Urban, este usor sa vorbiti tinand cont de meseria pe care o aveti. Dar, ca idee, cati romani care au dat bancile un judecata au avut castig de cauza in final (tinem cont si de durata proceselor)? Problema este legislatia foarte proasta, coruptia foarte mare si lipsa de fermitate a BNR (de inteles tinand cont cat de indatorat ii statul roman bancilor). Este complicat pentru un om care ia credit de 1000-2000 ron (o suma marunta, dar pentru multi romani ii foarte mare) sa iti permiti sa dai in judecata o banca. In plus, singura solutie pe care o poti obtine daca dai in judecata banca este sa platesti fara penalizari suma imprumutata. Stupid, deoarece persoana respectiva a facut creditul tocmai datorita faptului ca nu dispunea de acei bani.
La noi este complicat sa te judeci neavand o justitie functionala si corecta la care sa aiba acces toata lumea usor. In plus, institutiile statului care ar trebui sa apere consumatorul sunt, in general, inutile (si datorita legislatiei). O amenda infima de 1000-3000 ron nu sperie pe nimeni, in nici un caz o banca (sau un hipermarket spre ex.). In schimb, inchiderea filialei respective pe 1-2-3 luni (sau a magazinului) pune pe ganduri conducerea.
Urban@cristi said
am December 29 2009 @ 2:48 pm
si atunci inteleg ca tu recomanzi supunerea si acceptarea statutului de etern sclav financiar al bancii ?
Asociatia Clientilor Bancilor din Romania said
am December 29 2009 @ 4:21 pm
@ cristi – tocmai luna aceasta vreo 30 de clienti ai Volksbank au castigat procesul cu banca pe tema dobanzi fixe, e drept dupa aproape 2 ani, dar raman cu dobanda fixa 27 de ani si o sa-si primeasca si banii furati.
Referitor la CGA ale VBR sunt printre primii care au semnalat Riscul reputational. Raspunsul ANPC pare corect, insa banca aplica noile conditii din 1 nov fara nicio jena.
@ Urban: (in calitate de senator)
- are ANPC atributiuni in inchiderea unei banci, asa cum scrie in titlul articolului?
- care este stadiul OUG 174/2008 in Parlamentul Romaniei, unde zace de un an?
- oare statul face ceva sa apere clientii bancilor sau drepturile lor au fost negociate intre guvern (MF) si banci ptr creditele guvernamentale?
Multumesc ptr raspunsuri.
Asociatia Clientilor Bancilor din Romania
Anticariat said
am December 29 2009 @ 11:12 pm
@Asociatia Clientilor Bancilor din Romania: intrebari foarte pertinente, asteptam raspunsurile. Este totusi incurajator sa auzi ca luna aceasta 30 de clienti Volksbank au castigat procesele. Nu sunt si nici nu voi mai fi vreodata client Volksbank.
Am avut o aventura cu aceasta banca la un moment dat:
Cu ceva ani in urma, cand nu toate bancile aveau carduri valabile international, si eu de asa ceva aveam nevoie, am luat la rand bancile din oras. Am mers la Volksbank si am intrebat:
- Pentru un cont la dvs., aveti carduri de debit atasate, valabile si in afara Romaniei si cu care sa pot plati si pe internet?
- Da, avem VISA.
- Sunteti sigura ca pot utiliza cardul in scopurile susmentionate?
- Da, sunt sigura, chiar colega mea [indica o tanara care isi facea de lucru cu niste hartii mai in spate] are un astfel de card.
- In regula, zic eu, imi deschid atunci un cont la Volksbank cu VISA card atasat.
O saptamana mai tarziu, ma duc la sediu, ridic cardul, alimentez cu o suma, ajung acasa, incerc sa fac o plata online. Evident, nu functioneaza. Incerc din nou a doua zi. Nu merge.
Ma duc inapoi la cucoana, ii explic situatia. Imi raspunde ca nu stie ce sa-mi raspunda.
Scot banii depusi pe card de la ATM-ul bancii, soldul este acum zero. Ajuns acasa, arunc cardul intr-un sertar si uit de el.
Dupa vreun an il gasesc, cautand ceva. Ma duc cu el la banca si le explic cucoanelor ca nu mai am nevoie de cardul inutil si nefunctional, si evident nici de cont.
Ma instiinteaza ca trebuie sa le achit 50 RON pentru comisioanele de intretinere cont pe perioada cat l-am avut.
Platesc, plec.
Nu intentionez sa mai am de-a face vreodata cu aceasta banca.
cristi said
am December 31 2009 @ 11:02 am
@Urban
Nu spun ca trebuie sa acceptam supunerea, departe de mine gandul acesta. Eu niciodata nu am fost genul care sa accept asa ceva. Spun doar ca, pentru majoritatea populatiei este foarte greu sa dea un judecata o banca deoarece legislatia este prost facuta la noi, procesele se pot intinde pe perioade lungi, cee ace implica anumite costuri pe care majoritatea nu le pot suporta. Din acest motiv nu sunt multi care sa dea in judecata o banca.
Problema este ca institutiile statului nu isi fac treaba sa apere consumatorul. In parte nu si-o fac pentru ca legislatia este foarte permisiva si amenzile sunt infime. Pe de alta parte, atata timp cat singurul lucru pe care Protectia Consumatorului o poate face este sa dea amenzi (si astea mici) fara sa poata inchide un sediu si obliga la respectarea legii respectiva societate, nu se poate schimba nimic. Stiti prea bine ca in vest, daca apar asemenea probleme, amenzile si sanctiunile sunt foarte drastice. Acolo nimeni nu se joaca asa. La noi merge.
In al treilea rand, nu inteleg prostia asta cu contestarea. Fiecare este liber sa conteste o amenda, dar nu este normal ca aplicarea ei sa se suspende pana la finalizarea procesului. Interesul celor multi trebuie sa primeze. Si, in acest caz, interesul consumatorului, nu al societatii respective. Exact ca si cu amenzile de circulatie: nu ar trebui sa se dea inapoi carnetul in cazul contestarii amenzii (in special in cazul accidentelor sau conducerii sub influenta bauturilor alcoolice). Unu: contravenientul ar avea tot interesul sa nu mai taraganeze procesul prin tot felul de tertipuri; doi: cred ca s-ar rezolva mult mai repede dosarele daca s-ar aplica acest principiu.
Oricum, ideea ii ca nu trebuie sa acceptam bataia de joc a altora, dar este greu cand institutiile statului sunt impotriva noastra prin actiunile lor.
Asociatia Clientilor Bancilor din Romania said
am January 3 2010 @ 6:17 pm
@ Anticariat
Ce folos in lipsa unor raspunsuri, insa si tacerea e un raspuns nu crezi.
Nu este prima data cand intrebarile sunt tratate cu indiferenta, asa cu nici im momentul editarii intrebarilor nu speram sa primesc un raspuns.
vrajitorul.eu said
am January 4 2010 @ 2:57 pm
INTRATI PE http://www.vrajitorul.eu/ – Magia afacerii dvs.
informatii utile >> http://www.vrajitorul.eu/aplicatia/aplicatia.html
AsistentaPentruConsumatori.ro said
am January 4 2010 @ 2:58 pm
Lupta noastra a celor de la Asociatia http://www.AsistentaPentruConsumatori.ro se duce impotriva abuzurilor la care sunt supusi consumatorii romani.
Pentru asta avem nevoie ca voi, sa ne scrieti despre fraudele sau abuzurile la care sunteti supusi de catre comercianti sau autoritati.
Noi preluam sesizarile voastre si ne luptam pentru ca drepturile sa va fie recunoscute.
TOT CE AI DE FACUT ESTE SA NE SCRII LA ADRESA office@asistentapentruconsumatori.ro
iancu ioan said
am August 23 2010 @ 9:41 pm
tatal meu a scos un inprumut acum 2 ani de la ing suma de 10.000 echivalent in euro acum,anul acesta a intrat in somaj de la cfr si nu ma a reusit sa plateasca rata intreaga la banca a fost la sucursala din arad ing si a explicat problema somajul nu a la primit timp de 2 luni si nu a avut cum sa plateasca dar cei de la ing ia recomandat sa plateasca cat poate,an tot acest a depus mai mult de jumatate din rata stabilita de banca fiind somer.Deoarece am intarziat 3 luni din cauza somajulu(dosar,si toate cele lalte cerinte pentru a primi somaju etc)sau adunat o suma echivalenta probabil cu 6 rate integrale (cu tot cu comisoane si penalizari de intarziere)dar totusi noi nu am incetat sa platim lunar si acum ni sa comunicat prin comunicare scrisa de catre biroul de recuperari ca ni-sa reziliat contractu si avem termen 15 zile in care sa platim integral suma datorata banci(46000 ron)am comunicat banci iar banca spune ca numai depinde de iei deoare ce dosarul este la recuperatori,am incercat sa sunam la recuperatori la numerele de telefon comunicate de ing dar nu raspunde nimeni.Suma aceasta nu avem de unde sa platim integral.CE PUTEM FACE?