de Hilary White

DUBLIN, 16 Decembrie, 2009 (LifeSiteNews.com) - O femeie irlandeza şi-a pierdut sansa de a-i fi congelati embrionii, în urma deciziei luate de Curtea Supremă, embrioni rămasi de la tratamentele ei anterioare de fertilizare in vitro prin implantare în pântece. În ciuda garantiilor constituţionale irlandeze pentru dreptul la viaţă, "de la momentul conceptiei," Curtea Supremă de Justiţie a decis că cei trei embrioni nu pot fi implantati împotriva voinţei soţului înstrăinat al femeii. Maria şi Thomas Roche a suferit un tratament FIV în anul 2001.

Cei cinci judecători au hotărât că embrionul uman nu se bucură de protecţie în conformitate cu articolul 40.3.3 din Constituţia care spune, "Statul recunoaşte dreptul la viaţă a celui nenascut şi, ţinând seama de dreptul egal la viaţă al mamei." Un embrion îngheţat în depozit nu constituie un "nenăscut", s-a mentionat in verdict.

Campania Pro-Life cu bazele in Dublin a spus că decizia este "regretabila", dar că aceasta a dus la conştientizarea publicului cu privire la problema şi la nevoia unei legislaţii care sa protejeze embrionii umani. Dr. Berry Kiely de la Campania Pro-Life a spus, "embrionul uman nu reprezinta o potenţiala viaţa; este o viaţa umana cu potential. Fiecare dintre noi a trecut prin această etapă timpurie a vieţii pe drumul nostru catre naştere.”
"Baza democraţiei o reprezinta respectul pentru demnitatea egală şi valoarea fiecărei fiinţe umane în condiţiile legii. Primul nostru şi cel mai important drept, ca oameni, este dreptul la viaţă."

Pat Buckley, purtătorul de cuvânt al Irlandei pentru Societatea pentru Protecţia nenăscuţi, a declarat presei că interpretarea instanţei a fost greşita şi contrara cu drepturile omului la nivel internaţional, în conditiile în care tratează embrionii ca pe o "simpla proprietate."

"De fapt," Buckley a spus, "sunt membri egali ai familiei umane."

"Legea internaţionala privind drepturile omului, nu exclude embrionii umani de la dreptul egal la viaţă, dupa cum se admite în Declaraţia Universală a Drepturilor Omului şi in alte documente ale drepturilor omului. Nu există nici o diferenţă genetică între un embrion în interiorul sau în afara organismului. Dreptul la viaţă, care este inalienabil, nu se schimbă în funcţie de locaţie.

"Deşi ar fi lipsit de etică, ca niste embrioni aflati in afara corpului sa fie implantati, este permisa procedura FIV, nu şi înstrăinarea lui Roches", care a creat această tragedie, în care copiii lor nu se vor naste niciodată. Orice legislaţie, prin urmare, care va fi aprobata după acest caz, ar trebui să interzica FIV, "Buckley a continuat.

Cazul irlandez este unul intre multe altele, care scot in evidenta dileme etice create de producţia de fiinţe umane în afara uterului. De cand s-a procedat la acceptarea pe scară largă a metodelor artificiale de procreare, şi a crescut numărul mare de embrioni in vitro care sunt depozitati criogenic, eticii pro-viaţă şi altii au dezbătut soarta posibila a acestora.
Legislaţia introdusa în majoritatea ţărilor occidentale permite ca embrionii “de rezerva” să fie "donati" şi utilizati pentru experimentare, o soluţie care a fost denunţata în mişcarea pro-viaţă.
Unii au sugerat soluţia de “adoptare a embrionilor", în care femeile ar putea iesi in faţă şi solicita ca acestia sa fie implantati în pântecele lor şi adusi la termen. Congregatia Vaticanului pentru Doctrina Credinţei, în Decembrie 2008, a publicat documentul Dignitas Personae (Demnitatea persoanei), care exclude această practică spunând că este "demn de laudă cu privire la intenţia de respectarea şi apărare a vieţii umane", dar că aceasta prezintă "probleme" etice care au de a face cu natura inerent lipsita de etică a surogatelor maternităţii.