Se spune ca in viata, fiecare suntem datori cu macar, o moarte. Nu scapam de ea, nu o putem pacali. Ne luptam insa cu ea.
Romania anului 2009 aduce in fata povesti de viata incredibile; Dramatice atunci cand ele devin povesti de moarte.

Cititi acest mail primit de mine . Merita sa fim realisti ca sa intelegem ce avem de facut. Voi intitula simplu aceasta expunere : CAZUL BRANESCU !

D-le Urban,
Sunt Mihai J., si va scriu pentru ca vreau sa stiti cum a murit un domn Branescu, de la copii caruia am cumparat in noiembrie un apartament cu doua camere; sau cum te poate ucide statul catre care ai platit zeci de ani contributii sociale . Cand am cumparat apartamentul copii mi-au povestit cum a murit tatal lor, si am ramas interzis.
Tata lor a lucrat 45 de ani pentru statul roman; a primit din 1993 o pensie de mizerie care a ajunsese acum la 530 ron pe luna. Din pacate, s-a imbolnavit in martie 2009. O boala la caile respiratorii care isi are originea in mediul in care a muncit pentru tara asta nerecunoscatoare. O boala care a inceput usor, care era vindecabila daca si-ar fi permis sa cumpere niste medicamente care costau cam 400 lei/lunar. Intrucat nu si-a permis sa urmeze tratamentul, boala i s-a agravat. I s-a spus in august 2009 ca trebuie sa se opereze astfel risca sa moara. Costul ramanerii in viata : in jurul a 2500 euro.
Din acel moment a inceput sa caute o solutie , sa gaseasca banii necesari pentru operatia care trebuia sa-i salveze viata. S-a gandit sa ia credit de la banca ca sa se opereze insa a decis sa isi consulte copii, intrucat trebuia sa puna ipoteca pe apartamentul care trebuia sa il lase mostenire copiilor. A convocat un fel de consiliu de familie , la care a cerut copiilor sa decida alaturi de el.
"Am de ales intre doua feluri de a muri " le spunea glumind copiilor, care la randul lor nu aveau o situatie financiara stralucita. " Fie nu gasesc bani la banca si atunci nu ma operez, mor iar voi ramaneti cu apartamentul, fie imi da banca bani, si este posibil sa mor fara sa apuc sa platesc ratele la banca, iar voi veti ramane fara apartament, adica fara singurul lucru pe care dupa o viata de munca pot sa vi-l las ca mostenire". Capitalismul iti ofera alternative, adica poti sa iti alegi modul in care ajungi sa mori.
Copii, au fost fara drept de apel de acord ca viata tatalui lor este cea mai importanta, astfel incat i-au spus ca prefera sa nu aiba unde sa stea, sa fie dati afara din casa de banca, decat sa nu-i ofere sansa la viata.
Insa Romania este tara in care ti se refuza si dreptul la moarte.
In primul rand, primele doua banci la care dl. Branescu s-a dus sa ceara credit , l-au respins pentru ca, avea o varsta prea inaintata, si nu prezenta garantie ca va ramane suficient de mult in viata ca sa restituie banii. Intrucat apartamentul cu care se oferea sa garanteze era pe numele lui, banca-i cerea si o asigurare de viata , pe care, data fiind boala de care suferea, nu i-a dat-o nici o firma de asigurari din Land of Choice. Alte banci i-au respins cererea intrucat decisesera sa inghete acordarea de credite in Romania, pe fondul evolutiei crizei financiare, dublata de criza politica si alegerile prezidentiale. Moartea a fost singura solutie , singura optiune pe care , unui om care a muncit o viata intreaga pentru tara lui, i se ofera drept recunostinta.
Disperati de faptul ca starea de sanatate a tatalui lor se deteriora pe zi ce trece, copii au facut un gest disperat : au facut un imprumut de la un IFN care " iti da bani in mana in 48 de ore". Unul din multele IFN-uri care fac camatarie legala in aceasta tara, preocupata de orice altceva decat de soarta oamenilor. Desi ei nu erau proprietari ai apartamentului, IFN-ul a dat dovada de "ingaduinta" si le-a dat 2500 de euro, cu o dobanda practicata de camatarii din Ferentari, punandu-i sa semneze ca in caz de deces al tatalui lor, se obliga sa accepte mostenirea ca sa fie sigur ca isi va executa garantia; Un act juridic ilegal in esenta, insa un inceput de proba si de hartuire a celor doi copii.
S-au dus intr-un suflet cu banii la spitalul unde tatal lor fusese sfatuit sa se opereze; Acolo medicul le-a spus ca trebuie sa vina cu batranul Branescu la un consult inainte de operatie, si atunci a cazut vestea groaznica : se opereaza degeaba, boala a avansat , s-a transformat intr-o forma avansata de cancer pulmonar, si operatia nu mai are nici un sens; timpul estimat de viata pentru tatal lor : maximum doua-trei saptamani.
S-au intors in graba la IFN sa restituie imprumutul, insa cu un cinism iesit din comun, ofiterul de credite le-a spus : nu puteti restitui banii decat daca ne platiti si toata dobanda pana la finalul imprumutului. Cum asa, au intrebat ei ; pai nu ati citit cu atentie clauzele contractuale ? Cei doi copii ai d-lui Branescu au ramas fixati in scaune intelegand ca o mana de "ajutor" de la banci, este de fapt un sut imens aplicat in spatele tau cand te afli deja pe buza prapastiei. " Lasa, daca nu aveti bani sa restituiti dobanda,  puteti folosi banii s-ai faceti o inmormantare frumoasa" le-a ranjit cinic ofiterul de credite. Eu unul cred ca il linsam acolo pe loc pe rahatul asta, daca imi spunea asa ceva.
Pe scurt d-le senator, ca deja m-am enervat amintindu-mi aceasta mizerie umana, la vreo 3 saptamani, dl. Branescu a murit, iar copii, pentru ca nu au avut de unde restitui dobanzile, plus ca au folosit o parte din bani la inmormantarea tatalui lor, au fost obligati de camatarii de la IFN-ul camataresc sa scoata apartamentul la vanzare, si asa am ajuns sa-i cunosc , sa cumpar locuinta, si sa aflu una din cele mai dezamagitoare exemple a ceea ce inseamna capitalismul, pardon sclavagismul impus de banci romanilor. O istorie care ar trebui adusa pe ecrane, sa fie facut un film, sa fie cunoscuta de romani; "Moartea domnului Lazarescu" se poate continua cu " Moartea domnului Branescu"; doi romani ucisi de sistem.
Cu stima
Mihai J.


Povara sărăciei din sistemul de sănătate a adus spitalele şi pacienţii în situaţii dramatice. Medicii sunt obligaţi să improvizeze, pacienţii sunt puşi să-şi cumpere singuri medicamentele, iar cei care nu au bani şi nu reprezintă o urgenţă medicală sunt chemaţi pentru a li se face in tervenţii chirugicale abia anul viitor.
Din 2010, situaţia va fi dezastruoasă dacă nu se vor găsi fonduri suplimentare pentru sănătate, întrucât datoriile acumulate în anul 2009 vor trebui plătite.Situaţia este şi mai sumbră la Institutul de Oncologie din Cluj, unde a fost închis blocul operator. Până la sfârşitul anului nu se mai fac intervenţii, iar, între timp, sălilele de operaţii intră în renovare.
„Ne afectează groaznic criza, iar lipsa banilor duce la cea a materialelor. Am mai cumpărat noi una-alta, au mai cumpărat şi pacienţii, ne-am descurcat, dar acum este greu”, descrie situaţia chirurgul Bogdan Baciu, care recunoaşte că spitalul se confruntă cu probleme legate de asigurarea medicamentelor.