Sistemul juridic favorizeaza excesiv debitorul si face practic imposibila pentru banci executarea garantiilor, spune Misu Negritoiu, directorul general al ING Bank, in prima iesire publica de la debutul scandalului Flamingo, un retailer care a preferat sa intre in insolventa, in conditiile in care avea de rambursat peste 17 mil. euro olandezilor, citat de Ziarul Financiar.

Urban Iulian : Mediul de afaceri ostil invocat de banci, ca motiv pentru dobanzile foarte mari practicate, este acelasi in care sunt nevoite sa traiasca inclusiv companiile romanesti si consumatorii romani, adica cei carora in acest moment li se refuza accesul la creditare, din cauza unei crize economice, politice la originea carora nu au fost. De ce se plang doar bancile, de acest mediu ostil, la agravarea caruia contribuie prin inchiderea robinetului creditarii ? Poti sa te plangi ca ai spart un pahar pe care intentionat l-ai trantit de pamant ? Eu continui sa spui ca este doar o scuza din spatele careia, bancile continua sa manipuleze atat piata imobiliara, dar si intreaga economie nationala. Cu aceleasi dificultati in executarea colateralului se confrunta si firmele romanesti, care insa, spre deosebire de bancile care apeleaza la presiunea pusa pe BNR, si obtin facilitati la nivel valutar, la nivelul rezervelor, si fac rost de lichiditate, nu au nici o alternativa de finantare si sfarsesc prin a intra in colaps.

"Multe societati romanesti incearca sa evite pe de o parte executarea colateralului, iar pe de alta parte rambursarea sau plata creditelor de care nu mai au nevoie sau pe care nu pot sa le mai sustina cu activitatea proprie. In matricea de calcul al riscului pentru o tara conteaza si capacitatea institutionala, legala, de a executa colateralul. Or, la noi sistemul il protejeaza pe datornic si este aproape ostil creditorului", a explicat Negritoiu intr-un interviu acordat Mediafax.Saptamana trecuta, grupul Flamingo International, al treilea jucator din retailul de electronice si electrocasnice, cu afaceri de 200 de milioane de euro in 2008, a cerut intrarea in insolventa pentru reorganizarea activitatii si pentru a se proteja de creditori.

Grupul avea datorii la banci de 30 de milioane de euro, ING fiind cel mai mare creditor, cu 17,5 milioane de euro. Pe 9 decembrie banca a notificat Flamingo ca va trece la executarea silita a garantiilor, respectiv a stocurilor din magazine.Negritoiu spune ca practica firmelor de a intra in insolventa va fi o problema pentru banci, care nu s-au mai confruntat in trecut cu astfel de episoade. De altfel, el considera ca 2010 va fi anul adevarului, cand se va vedea cum firmele si bancile isi vor imparti pierderile, dupa ce in 2009 accentul a cazut pe amanarea platilor.Bancherii arata tot mai multa ingrijorare fata de comportamentul intreprinzatorilor, care aleg cu multa usurinta intrarea in insolventa. Rasvan Radu, seful UniCredit Tiriac, si Patrick Gelin, presedinte si director general al BRD-SocGen, au vorbit, de asemenea, recent despre tactica antreprenorilor romani de a-si tine banii proprii in afara tarii, in timp ce isi lasa firmele fara resurse si apeleaza la insolventa pentru a se proteja de creditori.

Dobanzile sunt mari din cauza riscului

Dificultatea in executarea garantiilor reprezinta un factor de risc pentru banci, care ajung sa umfle costul creditelor acordate, aceasta fiind si una dintre explicatiile pentru dobanzile mai mari practicate in Romania."Noi facem comparatie intre executarea colateralului in Olanda si in Romania si este diferenta de la cer la pamant. Si atunci lumea se intreaba de ce sunt mai scumpi banii in Romania, de ce dobanzile sunt mai mari? Raspunsul este: pentru ca includ toate imperfectiunile pietei, inclusiv posibilitatea (redusa - n. red.) de a executa colateralul", spune Negritoiu. Seful ING crede ca, in ceea ce priveste corporatiile, bancile isi vor mentine prudenta, in contextul in care riscul pe Romania este in crestere.

Statul trebuie sa lase mai multi bani pentru economie

Repetarea scenariului din 2009, cand statul s-a imprumutat agresiv de la banci pentru a-si acoperi cheltuielile, lasand astfel foarte putini bani pentru sectorul privat, este cel mai mare risc pentru economie in 2010."Sigur ca cel mai mare risc pe care il are Romania este sa continue cheltuielile bugetare, care absorb toate resursele de pe piata si lasa mai nimic pentru sectorul privat, ceea ce va duce la intarzierea relansarii cresterii economice. Ar fi un risc si stimularea in continuare a importurilor si consumului, asa cum s-a facut in perioada de crestere din ultimii trei - patru ani, si prevad, ca o contrapondere, stimularea exporturilor ca o masura care sa sprijine cresterea economiei romanesti", considera Negritoiu.Setea de fonduri a Ministerului Finantelor a impins la inceputul anului dobanzile spre 15% pe an pe piata interbancara. Chiar si statul plateste 10% pe an pentru a atrage lei, in timp ce dobanda-cheie a BNR este la 8% pe an."Daca statul va continua sa absoarba bani pentru deficitul bugetar la fel, costurile de finantare vor creste si probabil tot mai multe intreprinderi vor avea probleme", a explicat seful ING.

Negritoiu, ING Bank: Statul este un client mai bun decat firmele private pentru ca nu da faliment

Bancile au gresit in trecut pentru ca au dat prea usor credite, iar oamenii le reproseaza acest lucru intrucat nu au anticipat ca nu vor mai putea plati ratele, a declarat directorul general al ING Bank , Misu Negritoiu, la emisiunea "Dupa 20 de ani", difuzata ieri de ProTV (www.stirileprotv.ro).
"Bancile au dat in urma cu unul si doi ani credite prea usor. Inclusiv oamenii reproseaza acum acest lucru bancilor, ca le-au dat credite prea usor si nu s-au asteptat ca nu or sa mai poata sa le mai plateasca si atunci si unii si altii au probleme acum", a afirmat NegritoiuUn director de banca castiga in medie 15.000 de dolari pe luna (10.000 de euro - n.r.), a spus Negritoiu.In ceea ce priveste o posibila "lacomie" a bancherilor din Romania, Negritoiu nu considera ca a fost vorba de asa ceva, intrucat nu a fost o relatie directa intre bonusuri si cresterea masei creditelor.
"Nu stiu daca sunt un bun exemplu pentru oameni, eu fiind un finantist, dar sunt un conservator. Daca insa ar fi sa ii sfatuiesc pe investitori sa isi plaseze banii, as recomanda sa ii tina in trei plasamente: in banci, pentru ca sunt cele mai sigure, acestia avand astfel bani de inmormantare, de operatie si de doctor, in piata de capital, in functie de cat de bine esti informat, si in imobiliare".Ca moneda, Negritoiu recomanda ca jumatate din bani sa fie depusi in lei, iar jumatate in euro. Pentru sfarsitul acestui an, directorul general al ING Romania se asteapta ca nivelul cursului de referinta sa ajunga la 4,5 lei/euro.Pentru un bancher, criza este suportabila. "Noi am depistat criza cu un an inainte, oficialii nefiind la fel de prompti", a mentionat bancherul, exprimandu-si speranta ca autoritatile sa nu fi declarat sincer ca nu stiau nimic de venirea crizei."Economia romaneasca este acum la momentul adevarului. Criza ne-a dat posibilitatea sa devenim mai realisti in domeniile de business, pana acum facandu-se bani doar conjuctural, ca urmare a intrarii in UE", a declarat el.Conform acestuia, anul 2009 este un an de acumulare in care multe societati lupta cu supravietuirea."Cred ca impactul negativ suportat de catre societatile comerciale se va transfera in curand asupra bancilor si ca 2010 ne va arata o oglinda mai clara a ceea ce s-a intamplat in economie, cum s-a reflectat criza", a afirmat Negritoiu. El considera ca in momentul in care exista conditii de piata, oportunitatile trebuie in mod sigur valorificate, dar "cu masura"."Romania nu se poate dezvolta in lipsa unor credite. Impingem Romania prin credite si imprumuturi cu masura. (...) Nu poate toata lumea, cu situatii diferite, sa aiba acces egal la resurse. (...) Sunt banci care si-au dublat expunerea intr-un an, iar o asemenea expansiune nu se poate absorbi. Piata bancara din Romania a avansat cu 60-70% anual", a spus seful ING Bank. Totodata, el anticipeaza ca statul va continua sa se imprumute in continuare pe piata interna, dar nu in acelasi ritm ca in 2009, in conditiile in care deficitul bugetar va scadea si autoritatile vor atrage si alte resurse externe. "Cu cat statul se imprumuta mai mult, cu atat subtiaza din resursele disponibile pentru sectorul privat. (...) Daca disponibilitatile pentru sectorul privat au scazut, nu este mai putin adevarat ca si cererea acestei zone s-a redus, pentru ca oamenii se intreaba daca mai pot sa serveasca datoriile contractate. (...) Statul e un client mai bun pentru ca nu da niciodata faliment. Garantia de stat si imprumuturile Trezoreriei statului sunt mai benefice pentru portofoliul bancilor decat fragilitatea clientilor privati", spune seful ING Bank.

Somajul va continua sa creasca

Negritoiu a mentionat ca in 2010 se vor vedea efectele crizei, somajul fiind unul dintre elementele unde se va oglindi cel mai bine, acesta urmand sa creasca in continuare. Chiar si in aceste conditii, el crede ca oamenii vor lua credite pentru ca pretul acestora va fi mai bun decat in acest an.Bancherul a lucrat inainte de revolutia din 1989 in comert exterior, iar dupa acest moment a fost primul presedinte al Agentiei Romane pentru Dezvoltare. Ulterior, Negritoiu a ocupat functia de ministru al reformei in cabinetul Vacaroiu si a fost consilier al presedintelui Ion Iliescu si, ulterior, deputat "Nu cred intr-un guvern de tehnocrati", a spus Negritoiu. Conform acestuia, intr-o tara politica nu putem avea un guvern de tehnocrati, un asemenea guvern neputand lua decizii care sa afecteze tara.Bancherul a sustinut ca BNR ar trebui sa scada dobanda de referinta la leu pentru a impinge dobanzile in jos in piata si a da posibilitatea ca bancile sa dea mai multe credite la un cost mai redus."De ce o tii la 8% ( cat este dobanda acum la BNR - n.r.) si nu te duci mai jos?", a spus Negritoiu."Banca centrala ar trebui sa colaboreze cu bancile comerciale, nu sa lupte cu ele. Eu cred ca Banca Nationala trebuie sa incurajeze pietele, dar trebuie sa fie previzibila si transparenta, sa faca reguli si sa supravegheze respectarea acestora", a spus el.Negritoiu crede ca anul viitor vor fi mai multi lei pe piata, iar BNR ar putea sa reduca si rezerva minima obligatorie la lei, ceea ce ar elibera si alte fonduri.Moneda euro trebuie adoptata cat mai repede pentru ca deja economia romaneasca este "euroizata, euro deja fiind etalonul in piata si in discutii".

Acum este momentul sa investesti in imobiliare

Referindu-se la piata imobiliara, directorul general al ING Bank Romania spune ca piata nu a atins minimul si adauga ca, potrivit unor "informatii personale", pretul apartamentelor a ajuns la 2.000 de euro de la 2.500 euro/mp, pretul de echilibru urmand sa fie de 1.000 - 1.500 euro/mp. "Astazi este bine sa cumperi in imobiliare, pentru cine are lichiditati".Conform sefului ING Romania, cine investeste acum va putea vinde apartamentele in trei-cinci ani.

A treia transa de la FMI poate intarzia

Analistii ING Bank Romania considera ca Romania nu are garantia ca va primi cu usurinta a treia transa din imprumutul de la FMI si dau exemplul Letoniei, in cazul careia institutia financiara internationala a amanat cu cinci luni alocarea unei parti din finantare, dupa prabusirea guvernului. "Prin comparatie, cand guvernul s-a prabusit in Letonia in februarie 2009, FMI a intarziat plata transei de bani din martie pana in august. Fondurile au fost virate dupa ce au fost aprobate masuri de austeritate suplimentare in bugetul pentru 2010. (...) In acelasi timp, FMI ar putea adopta din nou o abordare mai blanda fata de Romania", se arata intr-un raport al ING Bank Romania.

• "Moneda euro trebuie adoptata cat mai repede. Economia romaneasca este euroizata, euro deja fiind etalonul in piata si in discutii"


• "Banca centrala ar trebui sa colaboreze cu bancile comerciale, nu sa lupte cu ele"


• "Cine are lichiditati, sa investeasca in imobiliare"


• "Nu cred intr-un guvern de tehnocrati"


• "Impactul negativ suportat de catre societatile comerciale se va transfera in curand asupra bancilor"


• "Nivelul cursului de referinta va ajunge la 4,5 lei/euro la finulul acestui an"


• "Un director de banca castiga in medie 15.000 de dolari pe luna (10.000 de euro - n.r.)"