De Gerald Warner

8 Decembrie 2009

Cine are nevoie de rezervoare pe gazon atunci când are Agenţia pentru Protecţia Mediului (APM) in spate? Utilizarea APM de catre Barack Obama pentru a presa Senatul sa aprobe Decretele sale Nürnberg, privind schimbările climatice, arată mentalitatea lui dictatoriala. El vrea sa treaca peste Congres, care este ostil viziunii lui climatice, pentru că este reprezentant al electoratului american, şi vrea sa treaca de senatorii alesi ai naţiunii,  prin decret, multumita APM. Aceasta este o lovitură de stat.

Şi care este justificarea pentru aceasta actiune nedemocratica? Presupusa ameninţare iminentă a "încălzirii globale". Există întotdeauna o presupusa ameninţare, atunci când tiranii urcă pe scenă. Preşedintele Statelor Unite tocmai si-a a redus autoritatea sa morală la nivelul oricarui dictator din Lumea a treia conducand un guvern "de urgenţă naţionala". Din fericire, democraţia de frunte a lumii, pe care el încearcă să o submineze, are garanţii privind libertatea, atât de adânc înrădăcinate în Constituţia sa, că cetăţenii americani sunt bine plasati pentru a putea riposta.

În primul rând, reglementarea pot fi atacata într-un mod care legile nu o pot face. Deci, la decizia propusa de APM cu privire la aşa-numitele "gaze de seră" poate fi opusa rezistenta în repetate rânduri, prin litigii, până la punctul la care sa nu intre încă în vigoare atunci când Obama isi incheie mandatul. În al doilea rând, APM este finanţat de către Congres. Deci, în cazul în care Agenţia este folosita pentru a ocoli sau neutraliza Congresul, de ce nu ar trebui să joace dur şi legislativul si sa se răzbune prin intreruperea finanţarii acesteia? APM poate arata formidabil, dar situaţia sa este foarte delicata.

Dar ceea ce este de mare interes  este modul în care gloanţele menite sa rapuna democraţia americană au fost produse în Marea Britanie. Traseul nu este greu de urmat.

Când APM publicat lucrarea sa "Descoperiri privind pericolele" gazelor cu efect de seră şi a propus norma, în Aprilie, aproape fiecare paragraf al textului (Federal Register, 24 aprilie, 2009, pp. 18886-18910), citează în calitate de autoritate raportul 2007 IPCC , pe care Agenţia recunoaşte că "se bazează cel mai mult". Şi de unde a venit  principalul flux de informatii privind schimbările climatice continute in acest raport?

De la Phil Jones, Michael Mann şi restul băieţi de la CRU-Centrul de cercetari climatice al Universitatii East Anglia, inovatorii, creativii, " oamenii de ştiinţă", care au vrut să "elimine toate prostiile" la care se gandea orice sceptic privind schimbările climatice; cei care au eliminat de e-mail-urile, în interesul ştiinţei; care au încercat să împiedice publicarea de opinii ale dizidenţilor"; care au inventat sintagma istorica "ascunderea declinului".

Acesti pacalici reprezinta principala autoritate pentru pretenţiile extravagante din raportul IPCC şi, prin extensie, pentru lucrarea APM, "Descoperiri privind pericolele" gazelor cu efect de. Aceasta este autoritatea care este invocata pentru a răsturna principiile din 1776 în Statele Unite. Protocoalele  bătrâniilor din Norwich sunt o justificare pentru tirania APM. Cu aceste probe “cantarind mult” merge Barack Obama la Copenhaga să-i vândă pe contribuabilii americani dependentilor de subvenţii din Lumea a treia, profitoarelor corporaţii "verzi" şi antreprenorului Al Gore. Aceasta este furtul mileniului: uitati de orice alte hotii- acesta urmareste sa obtina 4500 miliarde $.

Obama urăşte America şi, din ce în ce mai frecvent, sentimentul devine reciproc. El este un socialist. Are poporul american suficienta determinare pentru a rezista? Vom afla cat de curand..