Tara in colaps

Analistii financiari apreciaza ca situatia economica creata prezinta risc maxim de blocaj * Incapacitate de plata * Bursa prabusita * Instabilitate politica * Tara cu patru guverne, niciunul legitim * Fara o Lege a Bugetului * Fara continuitate cu FMI si Comisia Europeana * Fara bani pentru plata salariilor si pensiilor

Bugetul pentru 2010, ca si negocierile cu FMI sunt in continuare in pericol. Deja reprezentantul Fondului la Bucuresti a transmis guvernului interimar ca negocierile pentru un nou acord s-ar putea amana pana in martie 2010. Aceasta in conditiile in care la Parlament nu a fost depusa o lege a Bugetului pentru anul viitor, iar Romania nu are inca un guvern legitim, stabil. De asemenea, reprezentantii Fondului se tem ca stabilitatea politica va putea surveni mai tarziu de luna martie in caz ca se va lua in dezbatere si reforma parlamentului, trecerea la cel unicameral.

Expertii economici din tara si strainatate apreciaza ca in acest moment, cu perspectivele din decembrie-ianuarie, situatia economica a Romaniei in privinta potentialului de crestere economica este mai prost ca in ianuarie 1990. Deci, dupa 20 de ani, Romania a ajuns mai prost decat de unde a plecat de sub regimul Ceausescu.

Romania are nevoie urgenta de 1,2 miliarde euro

Instabilitatea politica este si motivul pentru care Comisia Europeana a amanat deja ajutorul pe care-l va da tarii noastre - cele aproximativ sapte miliarde euro - motivand ca va discuta cu un nou guvern de la Bucuresti "cand acesta va fi pregatit".

In acelasi timp, ministrul de Finante interimar, Gheorghe Pogea a afirmat marti ca "Romania are nevoie urgenta de 1,2 miliarde de euro pentru plata lefurilor bugetarilor, precum si a pensiilor si platilor adiacente pentru luna ianuarie."

In acelasi timp, bancile private reclama o cat mai grabnica restabilire a relatiilor cu FMI, riscandu-se ca si piata de capital sa intre in colaps. Fireste, credinta bancherilor este ca o parte importanta din banii FMI se va scurge tot prin bancile private, ca si pana acum, luand apoi drumul bancilor mama din occident.

Pentru anul 2010 este prevazut ca in economia romaneasca sa intre aproximativ 14 miliarde de euro de la FMI si de la Comisia Europeana. In cursul anului 2009 de la FMI au intrat in tara aproximativ 7 miliarde de euro pe care guvernul Boc i-a folosit pentru finantarea bancilor private, conform cerintelor FMI, pentru sustinerea salariilor si pensiilor, economia romaneasca pastrandu-si trendul descendent de la finele anului 2008.
Un alt pericol maxim este caderea Bursei de Valori dupa publicarea rezultatului votului, dar si dupa reluarea negocierilor politice din ziua urmatoare. Trendul urmeaza sa se pastreze cel putin pana dupa sarbatori. La fel de periculoasa este instabilitatea leului in raport cu euro si faptul ca BNR a fost nevoita sa arunce pe piata, imediat dupa alegeri peste 3 milioane de euro pentru a nu scapa din frau moneda nationala. de asemenea nu se poate prevedea cat vor cheltui romanii de sarbatori in plina criza si cata valuta va intra la acest sfarsit de an in tara odata cu intoarcerea "capsunarilor" din Spania si Italia pentru a-si petrece sarbatorile in Romania.

Tara celor patru guverne

Blocajul a survenit pe fondul intrarii in interimat a guvernului Boc, dar si faptului ca presedintele Basescu nu a putut sa gaseasca o solutie de premier care sa reconcillieze cerintele opozitiei. Dupa dezastrul numirii lui Lucian Croitoru a urmat desemnarea lui Liviu Negoita, care a propus un guvern asemanator celui al lui Croitoru, cu o mare parte din actualii membri ai cabinetului Boc. Parlamentarii au amanat sa ia o decizie in privinta acestui guvern pana dupa alegeri. Nici azi pentru guvernul-fantoma Negoita nu s-a dat avizul negativ din partea parlamentarilor, fiind de presupus ca propunerea pentru dezbatere va fi inaintata joi sau vineri. In acelasi timp, la parlament ar fi trebuit sa fie depusa urgent Legea Bugetului pentru 2010. pe 16 noiembrie 2009, ministrul Videanu anunta ca legea in cauza va fi depusa pana cel tarziu pe 8 decembrie, fapt care nu s-a petrecut. Abia saptamana trecuta, miercuri, intre cele doua tururi de alegeri, presedintele Basescu a promulgat o lege hilara prin care guvernul demis este abilitat sa inainteze Parlamentului bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale, precum si legea responsabilitatii fiscale. Conform opozitiei niciuna din aceste legi nu s-a dorit a fi depusa la Parlament din motive electorale, deoarece presupun masuri drastice, cu puternic caracter antipopular.

In mod anormal, Romania a ajuns "tara celor patru guverne". Un guvern demis - Boc, un guvern desemnat - Negoita, un guvern picat - Johannis si un guvern ce urmeaza a fi decis de PDL cu PNL, conform ultimilor tratative intre cele doua partide.

TVA de 22%, accize de 40-60%, 400.000 de bugetari dati afara

Una dintre principalele masuri propuse de guvernul demis, dupa cum Agentia a mai informat in urma cu cateva zile, este ca TVA sa ajunga din ianuarie la 22%. Intr-adevar, cota unica de impozitare este prevazuta a se pastra la 16%, numai ca accizele la principalele produse, majoritatea de larg consum, vor creste intre 40-60%. De asemenea, contrar impozitului forfetar este propus ca noul guvern sa puna in opera aplicarea reducerii impozitului reinvestit, sperandu-se astfel la o relansare a investitiilor, care ar putea fi urmata de crearea unor noi locuri de munca. Pachetul de legi ce vor fi puse la dispozitia parlamentarilor se spera ca va intruni sufragiile acestora si ca aprobarea cat mai grabnica a legii Bugetului va relansa negocierile cu FMI aducand in tara fondurile atat de necesare iesirii Romaniei din colapsul financiar. Insusi Mihai Tanasescu, reprezentantul Romaniei la FMI a atras atentia ca e nevoie ca legea Bugetului sa fie depusa pana cel tarziu 10 decembrie, sa se termine dezbaterile pana pe 13-14 decembrie pentru ca ca se profite de ultima runda de negocieri posibila in acest an a FMI, cea din 15 decembrie. Fapt pe care, insa, intreaga clasa politica il considera imposibil.

PSD va trena adoptarea Bugetului

Surse ale Agentiei de Investigatii Media ne-au atentionat ca in propunerea de lege a Bugetului ar fi vorba si de o reducere a angajatilor de la stat (a bugetarilor) cu pana la 400.000 prin reducerea posturilor din agentii, regii etc. O mare parte dintre acestia se spera sa fie reabsorbiti de firmele private odata cu incurajarea investitiilor.