DATA:  03-12-2009

POSTUL:  ANTENA 3, B1 TV, RTV, TVR 1

EMISIUNEA: CONFRUNTAREA FINALĂ

ORA:   19:00

MODERATOR: ROBERT TURCESCU

INVITAŢI:  MIRCEA GEOANĂ

TRAIAN BĂSESCU

TALK-SHOW

Robert Turcescu: Doamnelor şi domnilor, bună seara. Campania pentru alegerile prezidenţiale e aproape de final. Duminică, votăm preşedintele României pentru următorii 5 ani. N-a fost o campanie uşoară nici pentru candidaţi, dar nici pentru noi, cetăţenii României. Şi totuşi, în ciuda contextului politic tensionat, Institutul pentru Politici Publice a reuşit să organizeze în această seară unica dezbatere între cei doi finalişti ai cursei prezidenţiale. În ordinea alfabetică este vorba despre domnii Traian Băsescu şi Mircea Geoană. Îi salut şi, având în vedere contextul în care se desfăşoară această întâlnire, aş vrea, ca şi data trecută, să le reamintesc distinşilor candidaţi, aici prezenţi, că aşteptăm cu toţii în această seară un dialog civilizat, dar nu monoton, o dezbatere serioasă, dar nu plictisitoare, o confruntare de idei şi de opinii, dar nu atacuri la persoană. Credem cu tărie că un viitor şef de stat poate şi trebuie să fie un reper de civilitate, un bun orator, dar şi un personaj capabil să asculte cu atenţie chiar şi un adversar politic. Acestea fiind zise, aş vrea să îi întreb pe cei doi candidaţi dacă sunt de acord cu regulile convenite pentru această dezbatere. Domnule Băsescu, de acord?

Traian Băsescu: De acord.

Robert Turcescu: Domnule Mircea Geoană, de acord?

Mircea Geoană: Fără îndoială.

Robert Turcescu: Dezbaterea începe cu un discurs de cinci minute al fiecăruia dintre cei doi candidaţi. Domnilor, vă rog să le vorbiţi românilor în această seară despre proiectul dumneavoastră ca preşedinte al României în următorii cinci ani. Potrivit tragerii la sorţi, făcute în această după-amiază, îl ascultăm pentru început pe domnul Mircea Geoană. Domnule Geoană, aveţi cuvântul. Vă rog.

Mircea Geoană: Mulţumesc. Mă bucur să ne întâlnim în această dezbatere importantă şi aş vrea să adresez un mesaj către dragii mei compatrioţi. Mai sunt trei zile până când dumneavoastră veţi alege viitorul preşedinte al României într-un moment greu politic, economic şi social. De modul în care vom alege şi de modul în care veţi alege conducătorul ţării pentru următorii cinci ani de zile vor depinde atât viziunea de dezvoltare a ţării, proiectele de dezvoltare ale ţării şi, în cele din urmă, viaţa fiecăruia dintre noi. Sunt un om care a venit în faţa dumneavoastră în această campanie şi în ultimii ani cu o viziune despre România, cu un proiect pentru dezvoltarea ţării noastre. Am demonstrat de fiecare dată că sunt un om care ştiu să-i unesc pe români şi am demonstrat de fiecare dată, inclusiv în campanie, că înţeleg să păstrez un ton pozitiv şi o abordare constructivă, inclusiv în dialogul cu contracandidaţii mei. Vorbesc despre o singură Românie, nu despre un slogan electoral, de multe ori, poate, necredibil pentru dumneavoastră. Vorbesc de o singură Românie ca o viziune despre o ţară care trebuie să-şi stabilească, la 20 de ani de la Revoluţie, şansa unui nou început. Cred cu tărie că în acest moment, cu toţii împreună, trebuie să redefinim modul în care funcţionează economia acestei ţări, să dăm o şansă agriculturii, să relansăm industria, să creăm locuri de muncă şi să putem să avem, în sfârşit, un model economic şi de creştere economică care să nu mai depindă de speculaţii imobiliare, de credit cu buletinul sau de hazardul pieţelor internaţionale. Cred cu tărie că avem nevoie de un nou model social, pentru că, la 20 de ani de la Revoluţie, România noastră este în continuare profund nedreaptă. Prea multă lume se zbate în sărăcie. Prea mulţi copii de la ţară nu ajung la facultate, prea multe tinere familii nu pot dintr-o leafă sau două să-şi asigure resursele pentru o viaţă decentă şi pentru un acoperiş deasupra capului. Prea mulţi dintre bătrânii noştri se zbat în sărăcie, în uitare, în lipsă de asistenţă medicală şi de respect, în cele din urmă, pentru că măcar atâta putem să facem pentru cei care ne sunt părinţi şi bunici. Am, de asemenea, un proiect pentru ieşirea din criză, pentru că acest lucru este cel mai important. Am un proiect, împreună cu majoritatea pe care am creat-o, în această echipă care mă însoţeşte în această seară, cu colegii şi partenerii noştri liberali, cu domnul Crin Antonescu, cu care am stabilit o relaţie de încredere şi o relaţie bazată nu pe interese de grup, ci pe dorinţa de a aduce ţării un nou mod de a face politică. Sunt garanţia faptului că va reveni în România stabilitatea politică. Sunt garanţia faptului că, până de Crăciun, guvernul Klaus Johannis, bazat pe o amplă majoritate în parlament, bazat pe un program de guvernare coerent, pe un program anticriză activ şi dirijat către salvarea sectorului privat şi pentru salvarea locurilor de muncă, va deveni nu o promisiune, ci o certitudine de aici în câteva zile. De asemenea, am un proiect pentru o Românie care într-adevăr să devină o forţă în Europa, o Românie în care să putem să avem un paşaport românesc în buzunar, pe care să-l arătăm cu mândrie, cu demnitate şi fără jenă, atunci când trecem vreo graniţă în Europa sau undeva în lume. S-au întâmplat multe lucruri de la turul întâi, dragii mei compatrioţi. A fost o competiţie aspră, dar am demonstrat în câteva zile numai că pot să coagulez în jurul meu şi a proiectului meu forţe politice şi lideri atât de diverşi, oameni care au fost adversari ireconciliabili cu mine şi cu partidul pe care îl conduc timp de aproape 20 de ani. Am reuşit să demonstrez, împreună cu domnul Antonescu, că putem să găsim principii de bună guvernare, în care îmbinăm dinamismul iniţiativei private cu altruismul solidarităţii sociale. Am reuşit să demonstrez în această perioadă că într-adevăr pot să adun echipe în jurul meu. Sper în această seară ca cel care a intrat în finală alături de mine, domnul Băsescu, să nu apeleze la mijloace şi la atacuri personale, şi la modul în care a conceput să facă această campanie, care s-a bazat pe minciună, pe atacuri personale, pe atacuri la familie şi pentru acest lucru vreau să-l îndemn pe domnul Băsescu să demonstrăm României întregi că suntem oameni capabili să confruntăm două viziuni şi să nu apelăm la scuze, acuze şi pretexte în absenţa de politici publice autentice.

Robert Turcescu: Vă mulţumesc, domnule Geoană. Urmează domnul Traian Băsescu. Domnule Traian Băsescu, vă rog să le vorbiţi românilor în această seară despre proiectul dumneavoastră ca preşedinte al României în următorii cinci ani.

Traian Băsescu: Bună seara, români! Sunt printre puţinii români care au avut privilegiul să fie aleşi în funcţia de preşedinte al României. Este un privilegiu şi o uriaşă obligaţie care m-a marcat în fiecare zi, de-a lungul celor cinci ani ai primului mandat. Experienţa primului mandat, cu bucuriile şi cu eşecurile lui, cu împlinirile şi cu greşelile acestui mandat, îmi arată că, pe 6 decembrie, România se va afla în faţa unei opţiuni: o opţiune puternică înspre o societate modernă sau poate fi opţiunea întoarcerii în timp, prin revenirea la Palatul Cotroceni a PSD, a lui Ion Iliescu, a lui Mircea Geoană. Opţiunea românilor este esenţială pentru evoluţiile viitoare ale ţării. Între momentul de faţă şi data de 6 decembrie, românii trebuie să decidă dacă vor o Românie care să intre într-un proces de reformă accelerat, o Românie în care vocea românilor să fie auzită, o Românie în care rezultatul referendumului din 22 noiembrie să devină realitate, o Românie în care politicienii să devină responsabili faţă de priorităţile cetăţenilor, sau vor o României a trecutului, o Românie în care politicienii să guverneze pentru ei şi pentru grupurile lor de interese. 6 decembrie este un punct de cotitură în evoluţia ţării. Ceea ce eu le propun românilor este o guvernare a politicienilor pentru politicieni. În momentul de faţă, nu putem spune că majoritatea clasei politice mai reprezintă interesul românilor. Şi aş exemplifica cu faptul că în parlament această majoritate pe care domnul Geoană o pregăteşte pentru guvernare a votat împotriva organizării referendumului de la 22 noiembrie. Alianţa pe care o prezintă domnul Geoană este o alianţă care, prin manifestarea politică din parlament, a arătat că nu înţelege priorităţile românilor şi mai ales că nu este dispusă să servească românii în intenţiile şi dorinţele lor. Obiectivul acestei alianţe poate fi păstrarea privilegiilor. În ceea ce mă priveşte, le propun românilor o Românie în care să trecem imediat la aplicarea deciziei poporului suveran în ceea ce priveşte reformarea clasei politice şi a parlamentului, le propun o Românie în care, începând cu preşedintele, continuând cu miniştrii, cu parlamentarii şi alţi înalţi funcţionari, nimeni să nu mai beneficieze de imunitate. Le propun o Românie în care pe primul loc să stea priorităţile românilor, şi nu priorităţile politicienilor. Le propun o Românie în care politicienii să-şi diminueze puterea discreţionară în ceea ce priveşte utilizarea banilor publici. Le propun românilor o Românie a lor şi, dacă este nevoie, sunt gata să continui lupta cu majoritatea clasei politice pentru ca românii să fie stăpânii României.

Robert Turcescu: Vă mulţumesc, domnule Băsescu. Suntem la momentul în care fiecare candidat e rugat să răspundă la o întrebare, atenţie, aparent simplă. Aşadar, domnule Geoană, vă rog să ne spuneţi de ce nu l-aţi vota pe domnul Traian Băsescu pentru a deveni preşedintele României? Aveţi la dispoziţie maximum 3 minute.

Mircea Geoană: E clar că nu îl votez pe domnul Băsescu, dar de ce sunt convins că românii nu îl vor vota pe cel care a condus 5 ani de zile această ţară. În primul rând, pentru că a fost o sursă permanentă de scandal şi dezbinare. Pentru că a eşuat în toate promisiunile pe care le-a făcut naţiunii române. A promis acum 5 ani că vom trăi bine şi economia este pe butuci. A promis acum 5 ani o luptă aprigă împotriva corupţiei, şi Transparency International a decretat România, la 5 ani de mandat Băsescu, ca cea mai coruptă ţară din Europa. Şi-a trădat partenerii, aliaţii şi prietenii cu o nonşalanţă demnă de o soartă mai bună. Oricând a fost într-o guvernare şi într-o alianţă, cel care cere astăzi un nou mandat şi-a înjunghiat pe la spate partenerii, întrebaţi-i pe cei de la PNŢCD cu care am semnat cu acord de reconciliere istorică la Timişoara în urmă cu două zile, întrebaţi partenerii liberali pe care i-a avut ca parteneri şi pe care i-a înjunghiat împreună cu cei care îi reprezintă în partid. De aceea un om care nu are cuvânt şi un om care îşi trădează alianţele şi prieteniile nu poate să fie un conducător al acestei ţări. Şi mai ales pentru că nu s-a ridicat nici măcar o clipă deasupra interesului propriu de putere şi asupra interesului unui singur partid. Evident că un preşedinte este promovat de un partid şi are o relaţie specială cu acel partid. Dar nu aţi fost nici măcar o secundă în 5 ani de zile preşedintele tuturor românilor, să înţelegeţi că această funcţie supremă în statul român reprezintă o obligaţie de a vă respecta inclusiv, şi mai ales, adversarii politici. Nu mă duc la Cotroceni cu domnul Iliescu, vă luptaţi cu trecutul şi pentru că sunteţi cu privirea către trecut şi vă luptaţi cu strigoii trecutului, nu cred că românii vor acorda un nou mandat domnului Băsescu. Şi mai spun ceva, pentru că nu este ţara în care vreau să trăim noi şi copiii noştri, nu este ţara în care să domine frica, nu este ţara în care să-ţi fie teamă să vorbeşti la telefon pentru că te interceptează nu ştiu ce serviciu sau nu ştiu ce control de la Cotroceni. Prefer să trăiesc într-o ţară în care Mircea Dinescu să nu fie izgonit în Bulgaria, prefer să trăiesc într-o ţară lângă Neagu Djuvara, Crin Antonescu, Ionescu Quintus şi oamenii de valoare ai acestei ţări, Andrei Pleşu, Gabriel Liiceanu, cei care v-au fost consilieri şi care au plecat de lângă dumneavoastră. Ţara merită o soartă mai bună, la 5 ani după preluarea mandatului. Domnul Băsescu nu mai are ce să mai ofere acestei ţări şi se întoarce la retorica de ură, se întoarce la atacuri personale şi inventează false lupte cu trecutul. Sunt omul viitorului, sunt un om politic modern, nu am nimic de ascuns şi voi face împreună cu echipa care este în spatele meu un lucru bun pentru această ţară în următorii 5 ani de zile.

Robert Turcescu: Mulţumesc. Urmează domnul Traian Băsescu. Domnule Traian Băsescu, vă rog să ne spuneţi şi dumneavoastră de ce nu l-aţi vota pe domnul Mircea Geoană pentru a deveni preşedintele României? Aveţi la dispoziţie, de asemenea, maximum 3 minute. Vă ascultăm.

Traian Băsescu: Nu l-aş vota pe Mircea Geoană dintr-un motiv foarte simplu, este un om slab, un om care are nevoie să se menţină în funcţia de preşedinte al partidului de Vanghelie, de Hrebenciuc.

Mircea Geoană: Nu candidează Vanghelie.

Robert Turcescu: Linişte, vă rog, domnule Geoană.

Traian Băsescu: ...de baroni locali. Dacă mă uit în spatele dumneavoastră, îl văd pe Vanghelie, deşi vă este ruşine să veniţi cu el aici. Aveţi nevoie de el numai la partid.

Mircea Geoană: Dar văd că pe doamna Udrea aţi dus-o puţin mai în spate.

Traian Băsescu: Doamna Udrea este un om politic care-şi asumă ce este. Domnul Vanghelie, domnul Iliescu, domnul Hrebenciuc, nu-i văd aici.

Mircea Geoană: Nu candidează nici unul. Dacă vreţi să candidaţi în sectorul 5, e foarte bine.

Robert Turcescu: Stimaţi domni, veţi avea la dispoziţie o secţiune specială în care vă veţi putea contra inclusiv pe aceste...

Traian Băsescu: Deci Mircea Geoană este un om slab, un om care este susţinut în partid de cei despre care vă spuneam mai înainte, un om care a fost susţinut în campanie de domni precum Patriciu, Hrebenciuc, Vanghelie, Ion Iliescu, Voiculescu, de ce nu, şi domnul Sorin Ovidiu Vântu? Deci un om care nu este pe picioarele lui, nu poate fi partenerul poporului român. El va fi în funcţia de la Cotroceni partenerul celor despre care v-am vorbit mai înainte. Este esenţial pentru români să aibă un preşedinte care luptă pentru ei şi, dacă este nevoie, un preşedinte care să înfrunte rechinii din economia românească, să înfrunte majorităţi parlamentare care nu lucrează pentru popor, ci lucrează pentru ele. Cred că domnul Mircea Geoană nu poate fi preşedintele României şi din alt motiv: nu este un om sincer. Îşi afirmă principii, dar le încalcă imediat ce are ocazia să le încalce. Şi o să vă dau un exemplu: a scris o carte acum câteva luni în care face praf cota unică, la pagina 68, iar zilele trecute a semnat cu domnul Crin Antonescu un acord prin care menţine cota unică.

Mircea Geoană: Şi când am semnat cu PD-L şi am păstrat cota unică, nu era scrisă cartea, domnule Băsescu?

Robert Turcescu: Domnule Geoană, vă rog să vă abţineţi.

Traian Băsescu: Ce, din ceea ce spune domnul Mircea Geoană, este real? Dânsul este ca un cameleon care se adaptează funcţie de cum bate vântul, iar eu cred că un preşedinte trebuie să aibă obiective clare, direcţii clare şi forţa să şi le îndeplinească atât cât poate, chiar dacă are o majoritate parlamentară împotrivă.

Robert Turcescu: Mulţumesc.

Mircea Geoană: Drept la replică?

Robert Turcescu: Deocamdată nu, domnule Geoană, respectăm formatul. Veţi avea ocazia, aşa cum v-am spus, pe parcursul acestei dezbateri - ştiţi foarte bine de altfel formatul emisiunii şi...

Mircea Geoană: Nu, voiam să văd dacă este vreun sufleţel care să influenţeze vreo decizie.

Robert Turcescu: Veţi avea ocazia să vă adresaţi inclusiv astfel de şarje. Domnule Băsescu, domnule Geoană, în acest punct al dezbaterii aveţi la dispoziţie 15 minute pentru un dialog pe două teme de maximă actualitate: unu - relaţia dintre preşedinte şi guvern, pe de o parte. Doi: relaţia dintre preşedinte şi parlament, pe de altă parte. Repet, întreaga secţiune are dedicat un sfert de oră, prin urmare vom împărţi acest timp între cele două teme. Începem cu relaţia dintre preşedinte şi guvern. Domnule Traian Băsescu, cum interpretaţi dumneavoastră raporturile de colaborare, dar şi de autoritate dintre aceste entităţi?

Traian Băsescu: Preşedintele şi guvernul trebuie să fie parteneri, parteneri pentru că atât guvernul, cât şi preşedintele sunt parte a executivului, chiar dacă preşedintele are rolul de şef al statului. De regulă, preşedintele afirmă nişte principii pe care le cere la desemnarea premierului a deveni şi principii de activitate pentru premier. Preşedintele trebuie să vegheze la buna funcţionare a guvernului şi dacă, spre exemplu, constată că un guvern nu acţionează corespunzător la inundaţii, preşedintele trebuie să se manifeste, nu poate fi doar un observator, ci trebuie să atenţioneze guvernul şi acest lucru nu este scandal. Preşedintele are rolul de a aproba remanierea unor miniştri atunci când prin remaniere nu se schimbă structura guvernului. Preşedintele va avea grijă ca desemnarea ministrului să fie una corespunzătoare nivelului cerut ca un om să fie parte a guvernului. Preşedintele are rolul de lider al politicii externe a României. Deci, va trebui să lucreze foarte bine cu ministrul de externe. Preşedintele este şeful CSAT şi comandantul armatei. Deci, va trebui să lucreze foarte bine cu toate structurile de forţă. Iată, câteva elemente care definesc relaţia preşedintelui cu guvernul.

Robert Turcescu: Întrucât v-am propus un dialog aveţi şi dumneavoastră la dispoziţie două minute, domnule Geoană, pentru început. Apoi am să vă rog, pentru că este vorba de un dialog, să încercaţi să ne explicaţi dacă există puncte de divergenţă în optica dumneavoastră în legătură cu această chestiune. Vă rog.

Mircea Geoană: Am o viziune şi am şi un comportament democratic total diferit faţă de cel al domnului Băsescu. Pentru că dacă ne uităm...

Traian Băsescu: Deocamdată n-aţi avut ocazia să-l aveţi.

Mircea Geoană: Dacă ne uităm la ceea ce s-a întâmplat în ultimii cinci ani de mandat, pentru că despre asta vorbim, constatăm, de fapt, două situaţii extrem de negative la adresa bunei funcţionări a României. În primă etapă, atunci când au fost inundaţii, în 2005, domnul Băsescu a considerat că soluţia de luptă împotriva inundaţiilor o reprezintă alegerile anticipate. Deci tipul de conflict, tipul de ură personală, tipul de schimburi de bileţele cu primul ministru Tăriceanu reprezintă un model pe care nu am să-l încurajez şi reprezintă un eşec al primei coabitări din experienţa democratică a ultimilor 20 de ani. În al doilea rând, a doua experienţă cu un guvern a domnului Băsescu este o altă experienţă extrem de negativă, pe care nu am s-o încurajez niciodată în viaţa mea politică: o relaţie de totală subordonare a primului ministru Boc faţă de dominaţia completă a preşedintelui Băsescu. Pentru mine, a avea o relaţie corectă cu primul ministru Klaus Iohannis, a avea o relaţie de parteneriat şi o relaţie în care diviziunea muncii nu înseamnă un concurs de frumuseţe, „cine este mai frumos şi cine este mai puternic în această ţară”, reprezintă un crez de bună funcţionare. Am ambiţia, ca preşedinte al României, ca, în premieră în ultimii 20 de ani, să pot să asigur o bună şi corectă funcţionare a unei coaliţii în această ţară. Vreau ca prima oară în 20 de ani să avem o guvernare care să fie o bună guvernare, în interesul poporului şi nu în interesul preşedintelui, al primului ministru sau a partidelor care compun respectiva majoritate.

Robert Turcescu: Vă propun de acum să încercaţi să şi dialogaţi între voi, domnilor.

Mircea Geoană: Şi vreau să mai spun, pentru că am vorbit de domnul Iohannis şi pentru că domnul Băsescu vorbea de grupări de interese şi tot soiul de chestiuni malefice, este că domnul prim-ministru Iohannis va avea ultimul cuvânt - şi este garanţia pe care eu şi domnul Crin Antonescu i-am dat-o - în selectarea membrilor cabinetului Iohannis, care vor intra în pâine, cum se spune, până de Crăciun, cu un buget, cu un program de guvernare şi cu relansarea economică şi salvarea locurilor de muncă.

Traian Băsescu: Pe Vanghelie l-aţi întrebat când i-aţi spus domnului Iohannis că va avea ultimul cuvânt, domnule Geoană?

Mircea Geoană: Am impresia că vă place tare mult domnul Vanghelie...

Robert Turcescu: Haideţi să dialogăm, vă propun.

Mircea Geoană: Exact acum cinci ani... E a treia oară când pomeneşte un nume şi cred că e bine să-i dăm o mică replică domnului Băsescu. Exact acum cinci ani, aproape zi cu zi, la confruntarea de dinainte de turul doi cu domnul Adrian Năstase, îi spuneaţi acestuia că "Oprea de la PSD Ilfov este hoţul hoţilor", citez, şi că "fură voturi, nu papiote de mercerie". Acum, dumneavoastră îl vedeţi pe acelaşi domn Oprea drept cel mai bun paznic la stână şi l-aţi propus drept ministru de interne în guvernul Negoiţă. Păi, în logica asta de selecţie a cadrelor, domnule Băsescu, înseamnă că mâine-poimâine, Vanghelie, un gospodar la Primăria sectorului 5, îl propuneţi candidat de prim-ministru sau dacă sufleţelul doamnei Oprea vă spune ceva, o puneţi prim-ministru pe doamna Oprea... pe doamna Udrea, pentru că în astfel de logică nu puteţi să conduceţi o ţară, prin... Dacă îl vreţi pe Vanghelie prim-ministru, vi-l ofer cu mare plăcere.

Traian Băsescu: Am la dumneavoastră rugămintea, dacă este posibil, bineînţeles, să respectăm femeile. Sunteţi de acord?

Mircea Geoană: Da. Suntem mai mulţi de acord cu dumneavoastră.

Traian Băsescu: E în regulă. Vă asigur că eu voi continua să le respect, chiar dacă interesul electoral mi-ar dicta altfel. Domnule Mircea Geoană, relaţia preşedinte-guvern este aşezată şi pe alt palier, nu numai pe palierul desemnării unui guvern care să facă fericită pe toată lumea. Preşedintele mai are un rol extrem de important în funcţia sa, şi anume acela de a reprezenta interesele poporului în raport cu instituţiile statului. Păi, un preşedinte care vede că un ministru, că un guvern nu reacţionează cum trebuie, nu poate fi decât un preşedinte care să atenţioneze direct şi fără niciun fel de ezitare guvernul, pentru că preşedintele nu este nici rezultatul înţelegerilor între partidele politice, nu este nici unul care la Cotroceni trebuie să fie într-o lungă vacanţă. Preşedintele are obligaţia să reprezinte continuu interesele oamenilor în raport cu instituţiile şi, în mod deosebit, cu guvernul şi cu parlamentul. Daţi-mi voie să vă spun că atunci când am intervenit la guvern că nu acţiona cum trebuie pentru inundaţii, erau mii de oameni rămaşi fără case; atunci când am intervenit la guvern să se dea subvenţiile pentru animale, erau disperaţi crescătorii de animale că nu aveau bani cu ce să-şi cumpere furajele ca să treacă iarna. Atunci când am intervenit la guvern să se dea banii mai repede pentru construcţia caselor distruse la inundaţii, erau oameni, am văzut femei cu mulţi copii în drum şi venea iarna. Păi, nu confundaţi scandalul...

Mircea Geoană: Alegerile anticipate cu inundaţiile.

Traian Băsescu: ...cu obligaţia preşedintelui de a reprezenta oamenii. Această calitate este una permanentă pentru preşedinte, care se lasă să fie antrenat în jocul partidelor politice, în detrimentul oamenilor, îşi trădează propriul popor.

Robert Turcescu: Suntem aproape de finalul acestei rubrici.

Mircea Geoană: Domnule Turcescu...

Robert Turcescu: Vă rog.

Mircea Geoană: Un preşedinte are în primul rând rolul de a-i uni pe români. Are obligaţia...

Traian Băsescu: I-a unit la Timişoara foarte bine, domnule Geoană.

Mircea Geoană: Are obligaţia de a nu provoca tensiuni în societate. Nu este un preşedinte-jucător, conform Constituţiei, ci un mediator între puterile statului. Un preşedinte autentic trebuie să înţeleagă că nu are întotdeauna dreptate absolută şi că nu poate să-şi impună voinţa şi puterea asupra celorlalţi. Iar faptul că în cinci ani am avut numai scandal, numai criză politică şi lipsă de continuitate în proiecte mă face să spun că principala mea obligaţie e să-i unesc pe români şi să asigur în conlucrarea activă, cu două guverne succesive, pentru că mandatul de cinci ani înseamnă guvern Iohannis până în 2012 şi după alegerile parlamentare, încă un guvern şi încă un parlament. Continuitate în proiecte şi nu scandal, domnule Băsescu - aceasta este soluţia pentru o ţară care vrea să iasă din criză economică şi dintr-o criză...

Robert Turcescu: O ultimă intervenţie...

Traian Băsescu: O ultimă observaţie pe tema scandal, domnule Geoană. Vreau să vă spun că această expresie mi-a rămas întipărită în minte de la Revoluţie. Atunci, la Televiziunea Română Liberă, autorităţile spuneau că la Timişoara este scandal. Vă aduceţi aminte? „Nişte huligani fac scandal”.

Mircea Geoană: Eram prea tânăr, nu-mi aduc aminte aşa bine.

Traian Băsescu: Acum câteva săptămâni, la Chişinău, tinerii ieşiţi în stradă împotriva unei puteri care sufocase, pur şi simplu, Republica Moldova, erau etichetaţi ca făcând scandal. Se pare că faceţi o confuzie...

Mircea Geoană: Se pare că v-aţi contaminat de la revoluţie de scandal.

Traian Băsescu: ...între atitudinea democratică, în folosul oamenilor, a unui preşedinte şi noţiunea de scandal. Atenţie! Cei care etichetau revoluţiile şi mişcările sociale şi lupta pentru democraţie drept scandal au pierdut puterea, domnule Geoană. Erau oameni care priveau la interesele politicienilor, şi nu la interesele românilor.

Mircea Geoană: Dar dumneavoastră sunteţi la putere, domnule Băsescu, nu eu.

Traian Băsescu: Nu...

Mircea Geoană: Asta e mica diferenţă.

Traian Băsescu: Uitaţi că sunteţi...

Mircea Geoană: Dumneavoastră faceţi politică de 15 ani, ca ministru al transporturilor, ba social-democrat, ba popular...

Traian Băsescu: Uitaţi că sunteţi la putere, sunteţi al doilea om în stat şi văd că...

Mircea Geoană: Sunteţi la putere cu primul-ministru al dumneavoastră, domnule Băsescu.

Robert Turcescu: Stimaţi domni, vă propun, în acest moment, să trecem la următoarea...

Traian Băsescu: Daţi-mi voie să mai fac o observaţie, pentru că trebuie să respectăm şi Constituţia.

Robert Turcescu: Domnule Traian Băsescu, aveţi ocazia, vă rog, domnule Geoană, domnule Băsescu...

Mircea Geoană: Ca să înţeleg bine, vom avea încă cinci ani de scandal în cazul în care veţi câştiga, asta e ce oferiţi României în această seară. Asta, într-adevăr, este o propunere de preşedinte.

Traian Băsescu: Veţi avea încă cinci ani de luptă a mea cu clasa politică, dacă ea nu se va pune în serviciul românilor...

Mircea Geoană: Şi din opoziţie o să o faceţi la fel de bine.

Traian Băsescu: Şi veţi avea încă cinci ani în care nu voi pregeta nici o zi să vă aduc aminte că eu, în calitate de preşedinte, îi apăr pe români, şi nu pe politicieni. Nu privilegiile politicienilor sunt treaba preşedintelui, ci necazurile oamenilor, domnul Geoană.

Robert Turcescu: Mulţumesc. Vă rog să trecem la următoarea secţiune, pentru că şi aici aveţi ocazia să schimbaţi idei sau chiar argumente şi contraargumente.

Mircea Geoană: O singură observaţie, pe un ton liniştit.

Robert Turcescu: Dacă se întâmplă, câteva secunde, domnule Geoană.

Mircea Geoană: M-am uitat - într-o singură frază - m-am uitat în toată campania pe care aţi făcut-o, domnule Băsescu, această campanie pentru alegerile prezidenţiale. Niciodată, în nici o confruntare sau într-un discurs public, sau la televiziune, nu aţi rostit cuvântul "locuri de muncă". Aţi vorbit de politică, de putere, de privilegii, de putere, de politică şi de scandal. Asta este de fapt ceea ce vreţi să oferiţi României. Au alte probleme românii.

Robert Turcescu: Mulţumesc, domnule Geoană. Îi privaţi în acest moment, domnule Geoană, domnule Băsescu, îi privaţi în acest moment pe românii care şi-ar fi dorit să vadă de la dumneavoastră că abordaţi şi chestiunea legată de relaţia dintre preşedinte şi parlament.

Traian Băsescu: Domnule Turcescu, totuşi am vorbit foarte mult despre necesitatea de a crea locuri de muncă în mediul rural...

Robert Turcescu: Aveţi timp pentru acest lucru în temele pe care le-am propus pentru discuţie.

Traian Băsescu: Despre necesitatea de a crea locuri de muncă, prin investiţii ale bugetului statului.

Robert Turcescu: Continuăm cu relaţia dintre preşedinte şi parlament, domnule Geoană - şi vedeţi că ne-au mai rămas foarte puţine minute, pentru că aţi vrut să dialogaţi mai mult probabil pe relaţia dintre preşedinte şi guvern. Domnule Geoană, cum interpretaţi dumneavoastră raporturile de colaborare, dar şi de autoritate, dintre aceste entităţi, este vorba de preşedinte şi parlament. Vă rog însă să încercaţi să echilibraţi, sau şi să fiţi ceva mai concişi. Vă invit la un exerciţiu de concizie.

Mircea Geoană: Este o relaţie de colaborare între instituţii fundamentale ale democraţiei noastre. Parlamentul nu este duşmanul poporului, este o instituţie reprezentativă a democraţiei europene şi de tip occidental. Am vorbit înaintea domnului Băsescu de nevoia de a reduce numărul de parlamentari, încă din luna iulie 2005. De aceea vreau să vă informez că decizia grupurilor parlamentare PSD şi PNL, săptămâna viitoare, e să convocăm Parlamentul pentru a demara reforma Constituţiei, în urma referendumului care a fost aprobat de către popor şi vom demara şi o amplă reformă constituţională în România. De asemenea, cred cu tărie că un preşedinte trebuie să dezvolte o relaţie de respect, evident, cu majoritatea care susţine guvernul, cu care colaborează, dar mai ales cu opoziţia, ceea ce domnul Băsescu nu a ştiut să facă şi nu poate să facă.

Robert Turcescu: Domnule Băsescu.

Mircea Geoană: Va fi pentru mine o obligaţie să tratez viitoarea opoziţie - cine va fi şef la PD-L după ce se termină această competiţie, nu ştiu, dar pot să vă spun că îl voi invita pe viitorul lider de la PD-L lunar la Cotroceni, pentru o conversaţie serioasă despre problemele României. Opoziţia democratică din parlament trebuie respectată şi nu considerată ca o formă de vendetă politică.

Robert Turcescu: Domnule Băsescu.

Traian Băsescu: Parlamentul nu trebuie să mai fie un loc al privilegiaţilor, ci un loc al celor care fac legi pentru români. Aplicarea rezultatelor referendumului trebuie făcută imediat şi parlamentul trebuie să accepte anularea tuturor imunităţilor pentru preşedinte, pentru miniştri, pentru parlamentari, pentru oricine - ca să mă încadrez în timp. Aş fi meritat, cred, măcar un minut...

Robert Turcescu: Mai aveţi la dispoziţie încă 20 de secunde - eu am aici un cronometru. Vă rog.

Traian Băsescu: Relaţia preşedintelui cu parlamentul trebuie să fie cea descrisă de Constituţie. În parlament, preşedintele prezintă mesaje ale preşedintelui către parlament şi către naţiune. Mesajul meu constant atunci când am fost în parlament a fost legat de reforma clasei politice şi de reforma instituţiilor statului. Este, cred, esenţial ca parlamentul să devină o instituţie reformată, aşa cum cer românii. Vă mulţumesc.

Robert Turcescu: Suntem la cea de-a patra etapă a dezbaterii. Vă reamintesc că, spre deosebire de întâlnirea noastră precedentă, în care era prezent atunci şi cel de-al treilea candidat, domnul Crin Antonescu, v-am propus, potrivit formatului din această seară, mai mult un dialog între dumneavoastră pe un ton civilizat decât monologuri. Cea de-a patra etapă a dezbaterii constă, cum spuneam, într-un dialog al celor doi candidaţi pe primele cinci teme stabilite împreună cu staff-urile de campanie. Potrivit formatului convenit pentru această dezbatere, pentru fiecare dintre aceste teme va exista un timp rezervat de maximum opt minute. Vă rog să încercăm să ne încadrăm în acest timp. Vă rog să încercaţi, potrivit regulilor dialogului, să oferiţi dreptul la replică, să vă comportaţi aşa cum o ţară întreagă aşteaptă, ca nişte candidaţi la Preşedinţia României. Prima temă, propusă spre dezbatere, este legată de politica externă. Potrivit tragerii la sorţi, începe domnul Mircea Geoană. Vă rog.

Mircea Geoană: Este un atribut important al preşedintelui României şi, într-adevăr, în colaborare cu guvernul, cu parlamentul, cu cei care reprezintă interesele, inclusiv economice ale României, preşedintele are un rol important în politica externă. Evident că în acest moment asistăm la o perioadă dificilă, în care prestigiul României a fost sever afectat de criza politică prelungită, de faptul că nu a existat o colaborare corectă între preşedinte şi fostul prim-ministru Tăriceanu şi, pentru că, de multe ori, temele interne au răbufnit şi în temele de politică externă româneşti. Din punctul meu de vedere, România trebuie să rămână o ţară care îşi construieşte un puternic profil european şi euro-atlantic. Fidelitatea noastră faţă de... din care facem parte, de Europa şi de SUA, vor trebuie să rămână piatra unghiulară a politicii noastre externe, dar în condiţiile în care lumea se schimbă, în condiţiile în care în vecinătăţile noastre apar probleme multiple, în condiţiile în care apar puteri emergente, cum sunt China, India, Rusia, cum apar evoluţii pe plan internaţional, politica externă românească va trebui să fie o politică mult mai pragmatică, în care să fim fideli faţă de alianţele noastre occidentale, dar să încercăm să dezvoltăm relaţii comerciale, economice, de investiţii cu cei care reprezintă, până la urmă, puterile secolului XXI. Va trebui să acordăm o atenţie specială Republicii Moldova, care, într-adevăr, prin eroism şi sacrificiu, a dat jos ultimul regim comunist din Europa. Este un guvern proeuropean, prodemocratic şi, spre meritul noii conduceri de la Chişinău, de 1 Decembrie, de Ziua Naţională a românilor, au decis să abandoneze sintagma stalinistă că există o limbă moldovenească, alta decât limba română.

Robert Turcescu: Domnule Traian Băsescu.

Mircea Geoană: Pentru mine, o Românie puternică în Europa, o relaţie solidă cu SUA, dar şi o relaţie pragmatică cu vecinii şi cu puterile care pot să aducă investiţii şi locuri de muncă pentru cei care au nevoie de astfel de investiţii în ţara noastră.

Robert Turcescu: Vă rog. Am să vă rog să încercaţi aplauzele să fie ceva mai rezervate, pierdem din timpul pe care l-am alocat acestei dezbateri. Vă mulţumesc.

Traian Băsescu: În politica externă, esenţa acţiunii este interesul naţional. Din acest motiv, în politica de securitate, România, dincolo de a fi membru NATO, consolidează continuu Parteneriatul Strategic cu SUA şi rezultatul acestei consolidări sunt nu numai investiţiile economice, Ford şi multe alte companii, dar şi existenţa militarilor americani în bazele americane româneşti, în bazele militare româneşti de pe frontiera de est. În acelaşi timp, în interiorul UE este nevoie de o politică corelată cu ţările cu care interesele noastre sunt de multe ori similare. Din acest motiv, prin efort diplomatic am reuşit semnarea unui parteneriat cu Franţa în interiorul UE, pentru a ne putea susţine reciproc interesele. În ceea ce priveşte Republica Moldova, imediat după schimbarea regimului comunist de la Chişinău, noua putere a fost de acord şi am semnat decretele de deschidere a consulatului de la Cahul şi de la Bălţi. De asemenea, se va deschide un consulat al Republicii Moldova la Iaşi. Am semnat, de asemenea, acordul de mic trafic de frontieră pentru a uşura circulaţia cetăţenilor Republicii Moldova în România. Dar esenţial este să dezvoltăm o politică de consolidare a păcii la sud de Dunăre, în Balcani, esenţial este să dezvoltăm o politică de cuplare a României la Asia Centrală şi, în mod deosebit, la zona caspică, ceea ce noi am materializat şi vom continua să materializăm prin parteneriate cu ţări deţinătoare de energie.

Robert Turcescu: Există vreun punct de divergenţă între viziunea dumneavoastră, domnule Băsescu, şi viziunea domnului Geoană, a dumneavoastră, domnule Geoană, şi a dumneavoastră, domnule Băsescu, în legătură cu politica externă a României?

Mircea Geoană: Sunt absolut convins că Marea Neagră va continua să fie un punct strategic important pentru România...

Traian Băsescu: Păi când o spuneam eu, la început de mandat, spuneaţi că vorbesc de Marea Neagră pentru că sunt comandant de navă.

Mircea Geoană: De ce nu aveţi răbdare să ascultaţi până la sfârşit? Dar în acelaşi timp trebuie să înţelegem că avem nevoie de parteneri şi aliaţi ca să putem într-adevăr să deschidem şansele noastre ca România, Portul Constanţa, coridoarele transeuropene să devină coridoare care să lege România de celelalte continente, dincolo de Marea Neagră. Deci, din punctul meu de vedere, o simplă abordare de tip militar, strategic, la Marea Neagră nu este suficientă. Va trebui să deschidem relaţiile cu Ucraina. Va trebui să încercăm să colaborăm cu Ucraina, inclusiv în exploatarea în comun, cu o firmă occidentală, eventual, a resurselor din platoul continental. Deci, din punctul meu de vedere...

Traian Băsescu: Le-am câştigat în proces, acum să le dăm lor?

Mircea Geoană: Punctul de diferenţă pe care îl am faţă de domnul Băsescu în politica externă: cred că nu trebuie să te prevalezi de faptul că eşti aliatul Americii şi că ai baze militare americane, ca să nu ai relaţii bune cu vecinii de la Răsărit: Moldova, Ucraina, Rusia, Asia Centrală, Orientul Mijlociu. Şi cred că o colaborare corectă, pe baze pragmatice şi comerciale, reprezintă diferenţa de abordare dintre noi doi.

Robert Turcescu: Vă rog, domnule Băsescu.

Traian Băsescu: Platoul continental al Mării Negre, zona economică a fost câştigată de România în proces la Haga.

Mircea Geoană: Dar şi Ucraina are resurse în aceeaşi zonă.

Traian Băsescu: 8.700 de kilometri pătraţi se adaugă la ceea ce era deja recunoscut. Deci, aici noi nu avem a face compromisuri cu nimeni. Este problema României - şi nu exploatare împreună -, problema României să valorifice sută la sută resursa din zona economică. În ceea ce priveşte...

Mircea Geoană: Dar nu aţi stabilit o comisie prezidenţială cu Ucraina acum cinci ani şi nu funcţionează? Asta încerc să vă spun, că nu trebuie să ne prevalăm de faptul că suntem membri ai NATO şi ai UE. Bush, când a fost la Bucureşti, a spus că România trebuie să devină o punte către Răsărit. O relaţie bună cu Ucraina, o ţară de 60 de milioane, e un lucru elementar.

Traian Băsescu: Da. Atenţie, că sunt suporterul unei bune relaţii cu Ucraina, cu condiţia ca această punte pe care o descrieţi să nu fie una pe care calcă doar Ucraina, şi România nu.

Mircea Geoană: Sau pe unde calcă South Stream-ul, unde s-a aprobat pe platoul continental românesc?

Traian Băsescu: Atenţie, că nu a aprobat încă nimeni nimic. Se pare că dumneavoastră aţi făcut nişte...

Mircea Geoană: Domnul Videanu, este adevărat, ministru interimar...

Traian Băsescu: Se pare că dumneavoastră aţi făcut nişte promisiuni, dar o să ne spuneţi după ce pierdeţi alegerile.

Mircea Geoană: O să spuneţi...

Traian Băsescu: Aş vrea să avem totuşi un dialog, să pot să exprim punctul de vedere cu privire la relaţia cu Ucraina.

Robert Turcescu: Vă rog.

Traian Băsescu: România a fost la summit-ul de Bucureşti cel mai mare susţinător al atragerii Ucrainei în NATO. Deci, din acest punct de vedere, nu există dubii. Interesele noastre de a avea o bună relaţie cu Ucraina sunt fundamentale, dar Ucraina trebuie să respecte interesele României în zonă. Noi nu am fost de acord cu excesele de pe platoul continental. Am câştigat. Nu suntem de acord cu construcţia Bâstroe şi ne apărăm interesele. Dorim ca românii din Ucraina să-şi poată învăţa limba şi să poată primi cetăţenie atunci când statul român le-o acordă.

Robert Turcescu: Vă rog, domnule Geoană, dacă mai aveţi, în doar câteva secunde, vă rog, o precizare.

Mircea Geoană: Evident că apărarea interesului naţional românesc este prima obligaţie a preşedintelui României, dar nu prin confruntare şi prin tensiune şi prin acest gen de "cocoşism" pe graniţa Alianţei.

Traian Băsescu: Dar nici să te calce cineva în picioare, domnule Geoană.

Mircea Geoană: Dar nici să nu ai o relaţie comercială minimă cu ţări care reprezintă 60 de milioane de consumatori şi care reprezintă ţări cu care Occidentul face relaţii în fiecare zi.

Traian Băsescu: Avem un export foarte bun în Ucraina, domnule Geoană.

Mircea Geoană: Deci, din punctul meu de vedere, relaţiile cu vecinii...

Traian Băsescu: Nu avem marfă cât am putea exporta în Ucraina.

Mircea Geoană: Relaţiile cu vecinii sunt importante. O şedinţă comună de guvern cu guvernul de la Budapesta, imediat după instalarea domnului Iohannis, este obligatorie, o şedinţă comună de guvern cu Guvernul Filat, de la Chişinău, este obligatorie, o şedinţă de guvern comună cu Guvernul Berlusconi este obligatorie. Extinderea de parteneriate în afara razei euro-atlantice este obligatorie. Deci am atins obiectivul să fim membri în Uniunea Europeană şi în NATO, asta vreau să vă spun. Este momentul să fructificăm această poziţie, pentru a ne duce interesele economice, interesele pragmatice, interesele de exporturi şi acest lucru trebuie făcut cu mai multă diplomaţie şi cu mai puţin bătut cu pumnul în masă. Asta încerc să vă spun. Este o diferenţă de stil şi de viziune.

Traian Băsescu: Nimeni în politica externă nu bate cu pumnul în masă, cel puţin din partea română. Dar aş vrea să văd dacă recunoaşteţi următorul citat: "Politica externă a unei ţări se face prin aprecierea raţională a punctului de vedere naţional, prin ferma şi demna apărare a lui în cadrul internaţional, iar nu prin iscălituri date din teama de a te diferenţia, iscălituri care pot să vrăjească azi, dar care să oblige mâine". Sunteţi diplomat de carieră, eu nu sunt diplomat de carieră.

Mircea Geoană: Se vede.

Traian Băsescu: Sunteţi diplomat de carieră, eu nu sunt diplomat de carieră.

Mircea Geoană: Se vede.

Traian Băsescu: Ştiţi cine a spus acest lucru?

Mircea Geoană: Nu ştiu, poate îmi spuneţi dumneavoastră, că îl aveţi scris pe hârtie.

Traian Băsescu: Titulescu, domnule.

Mircea Geoană: E important.

Traian Băsescu: Titulescu. Dacă aţi fi ştiut acest lucru, nu mergeaţi pe furiş la Moscova.

Mircea Geoană: Dacă aţi fi ştiut acest lucru, în 2008, după războiul ruso-georgian, aţi făcut o vizită în câteva ţări din regiune - în Ucraina, în Azerbaidjan, în Georgia, în Turcia şi în Republica Moldova, cred.

Traian Băsescu: Toate ţările din regiune, într-o misiune în care, pe urmă, am transmis tuturor aliaţilor noştri punctul de vedere românesc cu privire la riscurile generate de intervenţia Federaţiei Ruse pe teritoriul Georgiei.

Mircea Geoană: Cine v-a trimis în această vizită, domnule Băsescu?

Traian Băsescu: A fost decizia mea să fac această vizită şi să informez aliaţii cu privire la punctul de vedere românesc. Unde e problema?

Mircea Geoană: Vedeţi cum se practică? A fost decizia mea să încerc să repar relaţia cu o ţară cu care plătim factură la gaz de patru ori mai mult decât alte ţări.

Robert Turcescu: Stimaţi domni, suntem aproape de finalul acestei rubrici.

Traian Băsescu: Gazele ruseşti s-au ieftinit cu aproape 30% anul acesta şi...

Mircea Geoană: Erau 140 de dolari pe mia de metru cub în 2004.

Traian Băsescu: Îmi permiteţi să vă pun o întrebare? Ştiţi care este cel mai important contract - pentru că veniţi de la Moscova, de curând Guşă a fost şi el acolo - cel mai important contract semnat în ultimele 30 de zile între România şi Rusia?

Mircea Geoană: Ştiu că nu s-a semnat tratatul de colaborare comercială, pentru că aţi blocat ministrul Niţă de la PSD să semneze un contract comercial cu Rusia, asta ştiu, pentru că aşteptaţi vizita la Moscova, care nu se mai întâmplă. Asta ştiu.

Traian Băsescu: Deci v-am pus această întrebare şi dacă nu, vă dau răspunsul, ca să vedeţi cât de rele sunt relaţiile româno-ruse. Îmi permiteţi să vă spun?

Mircea Geoană: Sunteţi în faţa naţiunii.

Traian Băsescu: Nu, dacă vă interesează. Că spuneaţi că sunt îngheţate relaţiile...

Mircea Geoană: Mă interesează, pentru că încă trei zile trebuie să vă ascultăm ca preşedinte al României.

Traian Băsescu: Domnule Mircea Geoană, va trebui să mă ascultaţi cinci ani şi trei zile, dar ascultaţi aici.

Mircea Geoană: Vă ascult.

Traian Băsescu: Acum două săptămâni s-a semnat un contract de 250 de milioane de dolari. Pentru ce?

Mircea Geoană: Pentru domnul Cocoş?

Traian Băsescu: Nu, mai încercaţi.

Mircea Geoană: În zona asta trebuie să fie, domnul Videanu, domnul Manţog.

Traian Băsescu: Nu.

Mircea Geoană: Înseamnă că nu e energie.

Traian Băsescu: Domnule Geoană, sigur că poţi să-ţi ascunzi incompetenţa şi sub glume, dar eu vorbesc serios.

Mircea Geoană: De competenţă în politică externă puteţi să îmi spuneţi în alte zone, dar aici daţi-mi voie să vă spun că e meseria mea şi mai aveţi de buchisit, domnule Băsescu.

Traian Băsescu: Am mai văzut unii care au spus că e meseria lor.

Robert Turcescu: Vă rog, domnilor! Îi rog încă o dată pe susţinători să încercăm să fim mai rezervaţi cu aplauzele. Zece secunde, vă rog!

Traian Băsescu: Daţi-mi voie să-l informez pe cel proaspăt întors de la Moscova, din vizite subterane, dacă îmi e permis... acum două săptămâni, trustul de...

Mircea Geoană: Înseamnă că s-a semnat un acord de metrou de la Bucureşti la Moscova, dacă e subterană.

Robert Turcescu: Vă rog, domnule Geoană, domnule Traian Băsescu, voi întrerupe această rubrică.

Traian Băsescu: Trustul de construcţii petroliere Constanţa a semnat cu Gazprom construcţia unui conducte submarine între Novorossiysk şi Soci, conductă de circa 150 de kilometri, pentru racordarea sistemului de gaze al Federaţiei Ruse la Soci, unde se vor desfăşura jocurile olimpice.

Mircea Geoană: Dar e gaz cumva pentru România, domnule Băsescu, asta vă întreb eu.

Robert Turcescu: Vă rog...

Traian Băsescu: Ce nu merge...

Mircea Geoană: ...

Robert Turcescu: Domnule Traian Băsescu, vă rog!

Traian Băsescu: Este o firmă românească ce execută această lucrare. De unde până unde inventaţi dumneavoastră că România nu are relaţii cu Rusia?

Robert Turcescu: Aveţi un răspuns foarte scurt, vă rog, la dispoziţie!

Mircea Geoană: Am un singur răspuns...

Traian Băsescu: Domnule Turcescu, România nu are relaţii de subordonare cu Rusia, dar are foarte bune relaţii.

Robert Turcescu: Vă rog, domnule Geoană!

Mircea Geoană: Relaţia României nu e de subordonare cu nimeni. România nu e subordonată niciunui alt stat. Suntem în relaţii de alianţă şi parteneriat cu marile puteri occidentale.

Traian Băsescu: Este exact ce vă spuneam mai înainte.

Mircea Geoană: Dar ceea ce încerc să vă spun este că în acest moment...

Traian Băsescu: Încercaţi fără succes. Spuneţi-le românilor...

Robert Turcescu: Vă rog, domnule Băsescu!

Mircea Geoană: ...Obama încearcă să construiască o relaţie corectă cu zona răsăriteană. Şi Berlusconi...

Traian Băsescu: Acelaşi lucru...

Mircea Geoană: ...încearcă să găsească acest lucru. Şi vă spun că de un an de zile, de când aţi convenit cu Putin, la Bucureşti, că îi veţi face o vizită pentru a debloca relaţia cu Rusia, nu sunteţi primit, pentru că aveţi un tip de politică externă care este atât de agresiv, încât nu-l înţeleg nici măcar aliaţii noştri occidentali. Asta este problema.

Traian Băsescu: Permiteţi-mi să fac o...

Robert Turcescu: Vă mulţumesc. Vă mulţumesc.

Traian Băsescu: ...să fac o precizare. Eu prefer să nu fac eu vizita, dar firme româneşti să facă contracte de 250 de milioane cu Federaţia Rusă.

Robert Turcescu: Trecem la următoarea secţiune. Domnule Geoană, vă rog! Domnule Traian Băsescu, vă rog!

Mircea Geoană: Şi eu prefer o factură la gaz mai ieftină pentru români.

Robert Turcescu: Următoarea secţiune este legată...

Traian Băsescu: Dacă nu veţi privatiza Romgaz, va fi o factură mai ieftină...

Mircea Geoană: ...

Traian Băsescu: …dacă nu veţi face cum aţi făcut cu Petrom...

Robert Turcescu: Domnule Traian Băsescu, domnule Mircea Geoană, nu câştigaţi nimic, nici dumneavoastră, domnule Traian Băsescu, nici dumneavoastră, domnule Mircea Geoană, vorbind unul peste celălalt. Cei de acasă nu vă vor înţelege, şi în niciun caz nu aici, într-o astfel de dezbatere.

Traian Băsescu: Vă propun să continuăm.

Robert Turcescu: Vă propun şi eu să continuăm...

Mircea Geoană: Să continuăm.

Robert Turcescu: ...cu o temă pe care însă...

Traian Băsescu: Cu relaxare, domnule Geoană. Să fiţi relaxat.

Mircea Geoană: Fiţi relaxat, că nu mai aveţi mult; mai sunt trei zile.

Robert Turcescu: ...cu o temă pe care, de asemenea, am agreat-o cu staff-urile dumneavoastră de campanie. Vom limita însă timpul. Vă rog să afişaţi un cronometru de doar cinci minute, încercând să recuperăm cumva, deşi e o temă foarte importantă, de asemenea. E vorba de securitate naţională. Începeţi dumneavoastră, domnule Traian Băsescu. Ceea ce am să vă rog este - poate găsim în felul acesta o formulă cumva mai concisă de a lega dialogul - să ne vorbiţi şi despre - ambii candidaţi - şi despre alocarea unui buget, poate crescut, pentru dotarea armatei şi salariile militarilor. Vrem un punct de vedere şi pe această chestiune. Vă rog!

Traian Băsescu: Cine e primul?

Robert Turcescu: Dumneavoastră sunteţi, domnule Traian Băsescu.

Traian Băsescu: Vă mulţumesc! Securitatea naţională a României este indestructibil legată de apartenenţa noastră la NATO, care, în Articolul 5 al Tratatului, garantează că niciun membru al organizaţiei nu poate fi lăsat singur dacă asupra sa se produce o agresiune. Principiul muşchetarilor, "toţi pentru unul, unul pentru toţi", este principiul Articolului 5 din Tratatul Nord-Atlantic. Dincolo de asta însă, securitatea naţională este un complex. Nu numai securitatea militară este parte a securităţii naţionale. Şi veţi vedea că oamenii sunt parte a securităţii naţionale. Securitatea sanitară, securitatea alimentară, securitatea din punct de vedere al aprovizionării cu energie - toate acestea sunt un complex care vizează, până la urmă, viaţa de zi cu zi a oamenilor; inclusiv securitatea socială reprezintă parte a conceptului de securitate naţională. Dacă o clipă am trata securitatea numai din punct de vedere al capacităţilor militare, ar însemna să scoatem în afara conceptului de securitate exact elementele fundamentale care dau viaţa de zi cu zi a oamenilor.

Robert Turcescu: Mulţumesc! Vă rog, domnule Geoană! Vă rog, aplauzele poate reuşim să le facem spre finalul rubricilor. Vă mulţumesc! Vă rog!

Mircea Geoană: Această criză financiară mondială a condus la reaşezarea ordinii mondiale cu o viteză mai mare decât anticipa, poate, cel mai bun specialist în strategie globală. De aceea, într-adevăr, securitatea naţională a României este astăzi într-o etapă nouă faţă de ceea ce credeam în urmă, poate, cu numai câţiva ani de zile, când intrasem în NATO şi în UE. Într-adevăr, în acest moment, asistăm inclusiv la o problemă de securitate economică naţională. Pentru că vulnerabilitatea pe care am demonstrat-o în aceste condiţii de criză ne arată că avem nevoie - şi nu este o chestiune de securitate naţională în sensul îngust, ci în sensul larg - de a putea să ne întărim potenţa economică a acestei ţări, că avem nevoie de un sistem energetic reformat şi eficient. Suntem ţara care consumă cel mai mult, cea mai multă energie pe unitate de PIB din Europa. Avem în acest moment exemplul cel mai dur şi cel mai delicat, cu această pandemie. Deci este clar că apar riscuri globale de natură nouă. Statul român, din păcate, în acest moment, încă nu este echipat cu instrumentele atât de moderne şi de avansate pentru a putea să ne apărăm de acest tip de riscuri. De aceea, din punctul meu de vedere, va trebui să regândim rolul CSAT-ului, să-l extindem - într-adevăr, domnul Băsescu are dreptate - la securitatea alimentară, securitatea energetică, dar să încercăm să înţelegem că şi securitate din punct de vedere economic, firme viguroase şi ceea ce reprezintă până la urmă combaterea unui risc pe care îl văd crescând în fiecare zi, ca mafia şi crima organizată din Vest şi mafia şi crima organizată din Est să-şi dea mâna pe deasupra României; deci nu armată în mod exclusiv, ci şi poliţie, şi trupe de frontieră, şi ceea ce reprezintă până la urmă România, ca un spaţiu etanş, la crima organizată mondială, care devine tot mai agresivă în ultima vreme.

Robert Turcescu: Domnul Băsescu?

Traian Băsescu: Sunt de acord, domnul Geoană a vorbit de mafia din Vest, mafia din Est. Ce facem cu cea de la noi?

Mircea Geoană: Păi a crescut în timpul mandatului dumneavoastră.

Traian Băsescu: E, pentru că, spre exemplu, conglomerate de acest tip de putere politică amestecată cu putere economică şi cu putere mediatică încearcă să dobândească putere în România şi ce vedem...

Mircea Geoană: Deci, foştii dumneavoastră parteneri Patriciu, Vântu şi Voiculescu sunt mafioţi?

Robert Turcescu: Vă rog să dialogaţi, e important.

Traian Băsescu: Toată structura de susţinere a domnului Geoană în această campanie a fost legată de televiziunile domnului Voiculescu, de televiziunile domnului Vântu, de intervenţiile publice ale domnului Patriciu, iar întrebarea mea este: după aceste alegeri, dacă, prin absurd, domnul Geoană ar deveni preşedinte, pentru cine va fi preşedinte, pentru cei care l-au sprijinit sau pentru români?

Robert Turcescu: Domnule Geoană, vă rog.

Mircea Geoană: Pentru români, domnule Băsescu! Şi dacă tot vorbim de cei care v-au sprijinit în 2004, dacă îmi aduc bine aminte, cei pe care i-aţi menţionat au fost aprigi susţinători ai dumneavoastră în 2004.

Traian Băsescu: Nu-mi aduc aminte de ei, dar, mă rog.

Mircea Geoană: Acum aveţi o amnezie. Aveţi o amnezie.

Robert Turcescu: Vă rog, linişte din sală.

Mircea Geoană: Dacă tot vorbim de Vântu şi de momentul în care v-aţi stricat relaţia cu el, din câte ştiu eu, cearta a pornit într-adevăr de la Poştă. Domnul Vântu a vrut Poşta, iar dumneavoastră aţi vrut să i-o daţi domnului Cocoş. Dacă asta este informaţia cea mai bună, cred că ăsta este probabil momentul în care v-aţi certat.

Traian Băsescu: Îl vedeţi dumneavoastră pe Cocoş poştaş-şef?

Mircea Geoană: Îl văd, chiar că îl văd!

Traian Băsescu: Domnule Geoană, respectul pentru cei 22 de milioane care probabil privesc la noi este să nu le spunem minciuni.

Mircea Geoană: De cinci ani de zile aşteaptă ceva rezultate. Dar să nu spunem că cei care v-au susţinut în campania de acum patru ani de zile, sau cinci ani de zile, sunt brusc "mafioţi". I-aţi făcut mafioţi pe aceşti oameni?

Traian Băsescu: Eu consider că aceşti oameni înghit bani publici...

Mircea Geoană: Şi de ce nu i-aţi arestat până acum, dacă sunt atât de mafioţi şi de răi?

Traian Băsescu: Deci preşedintele nu arestează.

Mircea Geoană: Păi de ce nu i-aţi pus la punct până acum? Nu este mandatul dumneavoastră?

Traian Băsescu: Daţi-mi voie să vă spun un lucru. Eu utilizez...

Mircea Geoană: De ce au proliferat aceştia?

Robert Turcescu: Vă rog, pe rând, domnule Geoană, vă rog.

Traian Băsescu: Eu utilizez aceste nume ca nume emblematice, dar mai sunt ca ei. Din păcate, această categorie de oameni de afaceri - eu sunt un susţinător fără rezerve al mediului de afaceri onest - dar această categorie de oameni de afaceri, alături de politicienii pe care, chipurile, îi susţin, dar le rămân foarte datori aceşti politicieni, de fapt drenează...

Mircea Geoană: Nu am nicio datorie la nimeni, domnule Băsescu.

Traian Băsescu: Drenează resursele...

Mircea Geoană: Nu am o datorie la nimeni, n-am decât o datorie la cei pe care îi servesc şi pe care îi reprezint. Dacă aveţi dependenţe faţă de aceşti oameni, dumneavoastră să le spuneţi.

Robert Turcescu: Pe rând, vă rog, domnule Geoană.

Mircea Geoană: Nu mai lansaţi acuzaţii fără acoperire.

Traian Băsescu: Aceşti oameni drenează resursele publice, care altfel ar trebui îndreptate către pensii, către educaţie, către salariile foarte mici, iar politicienii guvernează pentru ei pe urmă, şi nu pentru oameni.

Mircea Geoană: Domnule Băsescu, sunteţi de cinci ani preşedinte, parcă veniţi acum să cereţi candidatura. Păi economia subterană, economia neagră din România este astăzi estimată la 43 de miliarde de euro, o treime din avuţia acestei ţări, în timpul mandatului dumneavoastră. Păi ce aţi păzit acolo, aţi dormit la Cotroceni? Păi n-a crescut de la 17% la 24%? Ce aţi păzit în structurile pe care le conduceţi?

Traian Băsescu: Eu nu am văzut asemenea cifre, ce...

Robert Turcescu: Stimaţi candidaţi, vă propun aşa...

Traian Băsescu: Ce vă pot spune...

Robert Turcescu: Domnule Traian Băsescu, vă rog. Vreau să trecem la următoarea rubrică, este vorba de economie, finanţe şi criză economică. Aveţi ocazia, prin urmare, în cadrul acestei rubrici, să continuaţi dialogul chiar de la acest punct. Eu vă propun să începem această rubrică, vreau să încercăm să ţinem cât mai aproape de formatul pe care l-am convenit împreună. Prin urmare, avem o rubrică, a treia, intitulată "Economie, finanţe, criză economică". Începeţi dumneavoastră, domnule Mircea Geoană, avem opt minute rezervate pentru acest episod. Nu uitaţi, e vorba de mesaje pe care oamenii de afaceri şi oamenii simpli le aşteaptă de la dumneavoastră. Pentru ei vorbiţi în această seară, în special. Vă rog!

Mircea Geoană: Ceea ce am spus în debutul dezbaterii noastre este un lucru pe care îl voi face a doua zi după câştigarea alegerilor prezidenţiale. Vom instala un guvern cu o majoritate, cu premierul Klaus Iohannis, şi cu un program care va avea ca ax central lupta împotriva crizei, relansarea creditării... Imediat ce FMI şi Banca Mondială vor reveni, în perioada 14-15 decembrie, la Bucureşti, conform informaţiilor pe care le-am primit, vom discuta cu aceştia, în prima zi de guvernare Iohannis, eliminarea impozitului forfetar, pentru că 120.000 de firme au dispărut în anul 2009 din această ţară şi avem obligaţia să salvăm sectorul privat, şi nu să-l îngropăm. În al doilea rând, principala obligaţie a viitoarei guvernări - şi am să fiu alături de această guvernare cu tot ceea ce pot şi cu toate relaţiile în plan intern şi internaţional pe care le am - este o luptă energică pentru salvarea locurilor de muncă. Nu putem să stăm impasibili. Cum şomajul este astăzi la 650.000 şi, dacă ar câştiga domnul Băsescu, cu 20% din bugetari daţi afară, am avea fatidica cifră de un milion de şomeri. Acest lucru nu este de acceptat. Da, domnule Băsescu, aşa cum am acceptat, într-un compromis rezonabil cu PD-ul pe care îl conduceţi, am acceptat să păstrăm cota unică, pentru că în perioade de criză nu cresc taxele. De îndată ce vom scoate din economia subterană, cu care nu v-aţi luptat, resurse, prima noastră preocupare va fi să reducem taxele. Preferinţa mea, dar va trebui să decidă şi premierul, şi viitorul ministru de finanţe, e să reducem contribuţiile de asigurări sociale, cele mai înalte din Europa, şi care sufocă astăzi şi angajatul, şi angajatorul. Va trebui să regândim modelul economic românesc. Nu mai putem să dezvoltăm la întâmplare. Investiţia în agricultură şi dezvoltarea satului românesc, sector energetic dinamic, industria nu este un morman de fiare vechi, ci trebuie ajutată... Şi va trebui să facem, în premieră, pentru că într-adevăr vom avea în premieră, o bugetare multianuală. Vom face un buget pe marile axe de dezvoltare ale României, pe doi sau trei ani de zile, astfel încât să ştim cu precizie că dăm 6% din PIB pentru educaţie trei ani de zile, 5% pentru sănătate şi că investim în programe guvernamentale pentru creare şi salvare de locuri de muncă. Locuri de muncă, locuri de muncă, locuri de muncă - aceasta este deviza acestei perioade.

Robert Turcescu: Domnule Traian Băsescu, vă rog!

Traian Băsescu: Politica economică trebuie să intre mult mai puternic şi în mediul rural. La ce mă refer? În momentul de faţă, cea mai mare resursă de creştere de productivitate o avem în mediul rural. Avem opt miliarde de euro la dispoziţie de la UE, destinaţi dezvoltării rurale. În viziunea mea, parte din aceşti bani trebuie să se îndrepte către crearea de locuri de muncă în mediul rural, prin înfiinţarea de întreprinderi mici şi mijlocii în care să lucreze tinerii şi în care să lucreze femeile. Vă pot spune, dintr-un studiu al unei comisii prezidenţiale pe problematică socială, că femeile din mediul rural sunt categoria socială cea mai oropsită, cea mai fără şanse. În acelaşi timp, orientarea noastră, orientarea investiţiilor de întreprinderi mici şi mijlocii către mediul rural generează şi venituri în mediul rural. Cât timp fermierul va merge cu laptele să-l vândă la oraş, va merge cu porcul să-l vândă la oraş - uite, vine Crăciunul -, el va rămâne sărac. Numai atunci când în mediul rural vom crea întreprinderi mici şi mijlocii care să proceseze laptele şi la oraş să plece brânză, tot soiul de produse din lapte, iaurturi şi aşa mai departe, să proceseze carnea şi la oraş să plece mezeluri, salamuri, cârnaţi, tot ce se poate face din carne, numai atunci fermierul va începe să poată gândi să atingă la un moment dat prosperitatea. Mai trebuie făcut pentru mediul rural dezvoltarea unei reţele de depozite regionale, pentru ca fermierii să-şi poată duce în aceste depozite pepeni, roşii, ardei, castraveţi, tot ceea ce noi vedem pe marginea drumului în momentul de faţă.

Robert Turcescu: Încerc să vă rog...

Traian Băsescu: Este singura formă ca aceste produse să ajungă în magazine şi să facem ca cei din mediul rural să şi câştige bani.

Robert Turcescu: Domnilor candidaţi, încerc să vă rog să le vorbiţi, în cele câteva minute care ne-au mai rămas la această secţiune, românilor despre criza economică şi despre ieşirea din criză. Dacă se poate să şi dialogaţi pe această temă, ar fi perfect. Dacă nu, vă rog.

Traian Băsescu: Eu cred că cei doi piloni, domnule Geoană, cu care, din câte ştiu, aţi fost şi dumneavoastră de acord, când s-a semnat acordul cu Fondul Monetar Internaţional, cei doi piloni sunt baza programului anticriză românesc: un pilon înseamnă finanţarea rezervei Băncii Naţionale pentru a putea menţine rata leu-euro la o rată convenabilă, pe de-o parte, exportatorilor, pe de altă parte, salariaţilor, iar al doilea pilon a fost legat de finanţarea deficitului bugetului de stat, pentru a se putea plăti salarii, pensii, investiţii. Între acestea, măsurile luate de guvern au fost doar măsuri de ajutor, că a fost "Prima Casă", că a fost programul "Primul siloz", care şi el funcţionează, că au fost subvenţiile pentru agricultură, toate acestea au fost programe sectoriale, dar marele program este cel legat de acordul cu Fondul şi cu Uniunea Europeană.

Robert Turcescu: Domnule Geoană, vă rog.

Mircea Geoană: Nu sunt de acord, pentru că acordul cu Fondul şi cu Comisia Europeană reprezintă o precondiţie pentru asigurarea unei minime finanţări a deficitului public românesc, dar din punctul meu de vedere, adevărata critică la adresa Guvernului Boc este că avem cel mai prost program anticriză din Europa, notat cu nota 1,9. Deci este ceva în mod strategic greşit la abordarea Guvernului României pe acest subiect.

Traian Băsescu: Cine a pus această notă, domnule Geoană?

Mircea Geoană: Vă dau să citiţi, dacă vreţi...

Traian Băsescu: Nu. Cine a pus această notă?

Mircea Geoană: Un institut prestigios economic de la Londra.

Traian Băsescu: Numele institutului, vă rog.

Mircea Geoană: Deci, din punctul meu de vedere, dacă citiţi cumva "Ziarul Financiar", o să vă...

Traian Băsescu: Numele institutului, vă rog.

Mircea Geoană: Din punctul meu de vedere, ceea ce va trebui să facă în acest moment Guvernul Iohannis este să asigure repornirea creditării în economia reală. Voi relua personal cu băncile din România, aşa cum am propus, şi cu Banca Naţională, ideea unui moratoriu de 12 luni pentru plata principalului pentru întreprinderile mici şi mijlocii. Vom interveni aşa cum s-a intervenit în Grecia pentru cei care sunt supraîndatoraţi şi sunt oameni de bună-credinţă, care au luat credite şi care au pierdut locul de muncă, să putem să încurajăm băncile pentru a putea să-i ajutăm. În al treilea rând, lucru care nu s-a făcut şi s-a făcut într-un mod samavolnic în această perioadă, mai ales în campanie, 2 miliarde de euro, bani pe care statul îi datorează firmelor româneşti care au facturi neîncasate în relaţia cu statul român, TVA neplătit la timp şi dacă nu este firmă care cotizează la puşculiţa portocalie a campaniei, nu primeşte firma respectivă bani din partea bugetului de stat. Acest lucru trebuie să se termine. Şi mai avem un proiect de lege, la care ţin foarte mult, se numeşte Legea actului unic de control. În România, pe care o voi conduce, şi în Guvernul Iohannis, cu care o să conlucrăm, va fi un singur control pe an la firmele din România din partea statului. Nu mai poate să vină fiecare de la Sanepid, de la Fisc şi să meargă şi să bată la uşă şi să-şi bată joc de firmele româneşti.

Robert Turcescu: Îi rog pe...

Mircea Geoană: Un singur control pe an - dacă abuzezi, ai daune, penalităţi şi plăteşti din buzunar, ca funcţionar de stat.

Robert Turcescu: Vă mulţumesc, domnule Geoană. Îi rog pe colegii...

Mircea Geoană: Deci trebuie ajutat la modul serios sectorul privat.

Robert Turcescu: Îi rog pe colegii din zona tehnică să repornim cronometrul, pentru că în felul acesta aţi făcut dumneavoastră o trecere naturală către următoarea temă, supusă dezbaterii. Vă rog, domnule Geoană. Este vorba, domnule Geoană...

Mircea Geoană: Că trebuie să avem tranşa de la Fond - absolut de acord, este obligatoriu, dar din punct de vedere program anticriză...

Robert Turcescu: Domnule Geoană... Este vorba de mediul de afaceri, prin urmare în acest moment avem opt minute rezervate unei discuţii, pe care am să vă rog să o concentraţi în această zonă. Sunt mesaje ale dumneavoastră către mediul de afaceri. Vă rog.

Traian Băsescu: Am înţeles că domnul Geoană nu este de acord că programul fundamental anticriză al României este programul susţinut cu 20 de miliarde de Fond şi de Uniunea Europeană... Aş vrea.

Mircea Geoană: Spun că este o precondiţie şi nu ţine loc de bună guvernare în România, domnule Băsescu, asta vă spun.

Robert Turcescu: Vă rog, pe rând.

Mircea Geoană: Nu ţine loc de bună guvernare în România, de asta venim cu un guvern competent.

Traian Băsescu: Aş vrea ca măcar acum, pentru că e important ca Mircea Geoană să înţeleagă de ce s-a făcut acordul cu Fondul, în lipsa acordului cu Fondul...

Mircea Geoană: Am negociat cu Fondul Monetar înaintea dumneavoastră, domnule Băsescu.

Traian Băsescu: În lipsa acordului cu FMI, riscul de depreciere a monedei naţionale era uriaş, şi vă aduceţi aminte, în luna ianuarie estimările, că se va ajunge la 4,80, la 5 lei pe euro. O astfel de depreciere a monedei naţionale ar fi fost dramatică pentru salariile oamenilor din România şi pentru pensiile lor. De aceea, pilonul major al programului anticriză a fost legat de suficienţi bani de la Fond, pentru ca Banca Naţională să poată menţine cursul...

Mircea Geoană: ...un curs care să-i ajute pe exportatori să exporte, deci nu foarte jos, dar...

Traian Băsescu: De aceea pilonul major al programului anticriză a fost legat de suficienţi bani de la Fond pentru ca Banca Naţională să poată menţine cursul, un curs care să-i ajute pe exportatori să exporte, deci nu foarte jos, dar în acelaşi timp un curs care să prezerve veniturile populaţiei. Venind însă la ceea ce interesează pe cei din mediul de afaceri, cred că una din măsurile esenţiale care s-a luat de curând - şi eu am insistat foarte mult pentru această măsură - a fost legată de neimpozitarea profitului reinvestit. Această măsură creează o premisă extrem de bună pentru ca după stabilizarea economică ce va avea loc în 2010, când vom trece din nou pe creştere economică, în 2011 să reducem cota unică de la 16 la 14. Efectul va fi că antreprenorii vor investi banii şi vor crea locuri de muncă suplimentare pentru că acum banii reinvestiţi nu mai sunt impozitaţi.

Robert Turcescu: Mulţumesc. Domnule Geoană, vă rog.

Mircea Geoană: Programul anticriză al actualului guvern este ineficient. 120.000 de firme şi-au închis activitatea. 8.000 de firme care făceau export din cele 28.000 şi-au închis activitatea. Evident că trebuie să luăm...

Traian Băsescu: Ce exportau aceste firme, domnule Geoană?

Mircea Geoană: Aceşti bani de la Fondul Monetar trebuiesc luaţi...