EXCLUSIV. A treia vizită a lui Geoană la Moscova. DOCUMENTE
Candidatul PSD joacă interesul naţional la ruleta rusească
Scris de Victor Roncea
Mircea Geoană, şeful PSD, dorit ca preşedinte de carton de Ion Iliescu - la råndul lui alesul şi conspiratorul Moscovei - a efectuat anul acesta mai multe vizite în Federaţia Rusă, fără a respecta normele legale şi uzanţele diplomatice şi de securitate, desemnate pentru al doilea om în stat. Cel puţin la una dintre cele două vizite cunoscute până acum, mai îndeplinea şi funcţia de vicepreşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. Pånă la a fi prezentate public de un avertizor anonim care l-a interpelat pe ministrul de Externe, Cristian Diaconescu, prin intermediul unui portal de ştiri, aceste vizite au rămas secrete. Nici pånă astăzi Mircea Geoană nu a oferit lămuriri opiniei publice privind persoanele cu care a vizitat Piaţa Roşie şi natura discuţiilor efectuate pe långă zidul Kremlinului. Dacă toate acestea au fost întreprinse în interesul public, al romånilor, de ce atåta secretomanie şi lipsă de transparenţă? Ziarul „Curentul“ a mers pe urmele firului roşu scăpat de Geoană din måini şi a descoperit că este posibil ca acesta să fi efectuat o a treia vizită secretă la Moscova, solicitată în plină campanie electorală prezidenţială. Documentele intrate în posesia noastră arată că Geoană a fost solicitat să se deplaseze la Moscova „în viitorul cel mai apropiat“, acesta acceptånd termenii avansaţi prin ambasadorul rus la Bucureşti, Aleksandr Ciurilin, şi stabilind în aceeaşi zi două date posibile: „11-12 sau 16-17 noiembrie“.
Ambasadorul rus îl cheamă pe Geoană la ordin
Faptul că prima vizită a fost apreciată pe măsură, în folosul intereselor ruseşti, este demonstrat şi de existenţa unei o a doua deplasări, recunoscute forţat de Geoană, în urma primelor dezvăluiri, dar al cărei desfăşurător a fost păstrat, de asemenea, secret, de către candidatul prezidenţial al PSD, urmaşul lui Iliescu-KGB. Iar faptul că ambele deplasări secrete au fost apreciate pozitiv de către tovarăşii din Piaţa Roşie sau Piaţa Liubianka este constatat de interesul ruşilor de a-l chema din nou la ordine pe Geoană, de data aceasta în plină campanie electorală. Şi aceasta în contextul în care etalonul euro-atlantic reprezentat de Statele Unite ale Americii anunţase cu fermitate că nu poate organiza întâlniri oficiale de stat cu omologi din România, pe perioada campaniei.
Printr-o scrisoare parvenită preşedintelui Senatului, Mircea Geoană, de la omologul său rus, Serghei Mironov, pe 26 octombrie, remisă prin intermediul ambasadorului Rusiei la Bucureşti, şeful PSD este chemat la Moscova şi solicitat să efectueze această vizită „în viitorul cel mai apropiat“.
Filmul celei de-a treia vizite
În urma investigaţiilor „Curentul“, am găsit şi scrisoarea lui Mironov şi pe cea a lui Ciurilin (pe care o le prezentăm în facsimil) cât şi alte date, din care reiese că, în aceeaşi zi, Geoană răspunde pozitiv la minut şi îşi instruieşte stafful să stabilească imediat modalităţile de plecare. Consiliera sa, Corina Mavrodin, adusă după el din mediul ziaristico-diplomatic, este însărcinată împreună cu Dana Nica, managerul de campanie al candidatului Geoană, să stabilească organizarea vizitei, cu propunerile de date „11-12 sau 16-17 noiembrie“. Desigur, se ridică automat întrebarea: după ce avusesei deja două vizite în decurs de şase luni, ce putea fi atât de fierbinte încât, în plină campanie electorală şi, mai mult, în plină criză guvernamentală, când urmau să fie audiaţi şi votaţi în plen noii miniştri ai Cabinetului Negoiţă, să-ţi faci bagajele şi să părăseşti rapid ţara, la un simplu fluierat de la Moscova? Nu cumva şeful PSD urma să fie încredinţat că i se predă ştafeta de „om al Moscovei“, deţinută de Iliescu, cel care, la fel ca Geoană, într-un alt decembrie, 1989, se deplasa „sub gloanţe“ la Ambasada URSS, cu cercul său de complotişti ai FSN, ca să le spună ruşilor „cine suntem şi ce vrem“?
Un concediu învăluit în mister
În tot cazul, fără să pregete, Geoană îşi ia concediu de la Senat, în condiţiile descrise mai sus de devălmăşie parlamentară şi guvernamentală, la o dată care corespunde primei variante alese, respectiv pentru 9-11 noiembrie, 12 fiind joi, când în mod normal activitatea Senatului este redusă. Nimeni nu a înţeles la vremea respectivă de ce şi unde pleacă Geoană în vacanţă. Pe 10 noiembrie, şefa Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, declară de la microfonul Parlamentului României: „Îl invit pe domnul Geoană să se întoarcă din concediu, astfel încât să putem demara procedurile de audiere a miniştrilor. Îl invit în acelaşi timp să fie preocupat şi de soarta României. Criza economică şi politică nu stă pe loc cât dumnealui este în concediu. Îi reamintesc că înainte de a fi candidat la preşedinţie este preşedintele Senatului“. Geoană, nimic. În ciuda chemării disperate a colegei sale, îl descoperim pe 11 noiembrie la... Galeriile de Artă din Reşiţa. Ultima apariţie: orele 17.00. Geoană mai este văzut, apoi, după alte 24 de ore, la Sibiu, la o... lansare de carte. Desigur, rămâne de văzut unde a dispărut Geoană în timp ce Parlamentul, Guvernul şi ţara ardeau. Ce putea fi atât de important? Cert este că, aşa cum a ascuns primele două vizite şi nici până astăzi nu a oferit lămuriri şi informaţii credibile privind întâlnirile sale secrete de la Moscova, constatăm că pretendentul la scaunul de la Cotroceni, păpuşa lui Iliescu şi a mogulilor Vîntu, Patriciu şi Voiculescu - cu toţii reprezentanţi ai unor interese ruseşti - , este dorit şi chemat de stăpânii de la Răsarit de trei ori în doar câteva luni.
Dus la Kremlin după revolta de la Chişinău
Revenind la prima vizită dezvăluită public, întreprinsă la 27 aprilie 2009, este de subliniat că aceasta a avut loc la doar 20 de zile de la revolta tinerilor basarabeni înăbuşită în sânge la Chişinău, când subiectul era încă fierbinte, iar regimul Voronin nu-şi dăduse obştescul sfârşit. Geoană este chemat, de urgenţă, la Moscova şi revine la Bucureşti după doar 24 de ore, culmea!, pentru a participa la o şedinţă CSAT, dar fără a sufla un cuvinţel despre aşa-zisa vizită oficială şi discuţiile avute cu interlocutorii săi dintr-un stat rival NATO. Însăşi modul în care s-a realizat această vizită arată atât modalitatea intempestivă, cât şi latura de slugărnicie a şefului PSD faţă de o putere străină. Preşedintele Senatului nu a îndeplinit obligaţiile legale ale regulamentului Senatului în cazul unei delegaţii parlamentare în străinătate şi nici nu a anunţat Ambasada noastră la Moscova - care a aflat din presă despre incursiunea lui Geoană -, sursele noastre din MAE adeverind că dosarul diplomatic al relaţiilor României cu Rusia i-a fost înmânat senatorului PSD fără ca acesta să ofere lămuriri. Mai mult, conform informaţiilor noastre, Mircea Geoană a obligat inclusiv ofiţerii SPP care îi asigurau protecţia să-şi încalce toate regulamentele militare specifice muncii lor în cazul unei asemenea deplasări externe, punându-i în faţa faptului împlinit în avionul privat furnizat de amicul său, Ion Ţiriac.
Pe firul roşu al GRU şi KGB
Despre această vizită, presa a aflat de la sursele care au dorit să-şi păstreze anonimatul că ar fi fost aranjată de ofiţerul serviciului special militar rus GRU, Boris Golovin, acum „om de afaceri“ apropiat de Viorel Hrebenciuc şi grupul de interese ruseşti din PSD. Iniţial, atât sforarul Hrebenciuc, cât şi Cozmin Guşă, consilierul de campanie al candidatului Mircea Geoană, au dezminţit informaţiile privind această vizită, ocultând adevărul, fiind siliţi însă să recunoască în cele din urmă. „Curentul“ a fost informat că Geoană n-a fost plimbat chiar degeaba în fosta URSS. Fostul vicepreşedinte al CSAT s-ar fi întâlnit cu tânărul Arkady Dvorkovici, economist şi şef al directoratului de experţi al Kremlinului, care l-a abordat asupra problemelor energetice ale zonei şi „soluţiile“ gazoductelor ruseşti, dintre care South Stream ar putea trece, sau nu, prin România.
Geoană, la toartă cu duşmanii României
Dar nu aceasta a fost discuţia cea mai importantă. Geoană a fost tatonat chiar de o eminenţă cenuşie de aceeaşi teapă cu Hrebenciuc, respectiv Serghei Prihodko, consilierul pe probleme diplomatice al preşedintelui rus Dmitri Medvedev, un anti-român convins. În contextul violenţelor din Basarabia, Prihodko a fost cel mai agresiv reprezentat al Rusiei la adresa României, şi asta chiar la forurile europene.
La summitul UE-Rusia din mai, desfăşurat la Habarovsk, Prihodko a acuzat România de implicare în tulburările politice de la Chişinău, mascând astfel propria ingerenţă. Aşadar, un astfel de interlocutor cu o astfel de abordare intră automat în cadrul interesului de securitate naţional, ca să nu mai vorbim de cel public, pentru care, chipurile, Geoană ne reprezintă în Senatul României. Ascunderea deliberată la şedinţa CSAT a conţinutului convorbirilor de la Moscova şi ţâfna arătată la descoperirea acestei vizite ascunse ne demonstrează cu prisosinţă pericolul pe care îl poate reprezenta un preşedinte care joacă interesul naţional la ruleta rusească în folosul celui propriu şi personal sau de partid. Dacă pe lângă aceste întâlniri Geoană s-a mai văzut şi cu Nikolai Patrusev, secretarul Consiliului Securităţii Rusiei şi fost director al FSB, ex-KGB, credem că deja prima excursie din acest an a şefului Senatului la Moscova poate intra sub incidenţa legii.
Rămâne valabil mesajul anticomuniştilor din Piaţa Universităţii: „Geoană, nu uita, te votează Moscova“.
Reclamati abuzurile la adresa office@asistentapentruconsumatori.ro sau la adresa Senatorului : iulian.urban@gmail.com
Redirectioneaza 2% pentru Asociatia www.asistentapentruconsumatori.ro
hehe said
am December 3 2009 @ 11:13 am
UN ARTICOL MAI VECHI DAR EXTREM DE INTERESANT DESPRE DOMNU’ GEOANA.
July 15th, 2004 ·
Dr. Aurel ?eitan
Acest articol este atât de socant, c? multora nu le vine s? cread?, c? Mircea Geoan? este un rechin atât de mare. Îi asigur îns? pe cititori, c? am toate documentele (cu num?r de înregistrare, data, cine le-a semnat etc.) despre cele scrise în acest articol.
Tat?l beizadelei a fost General de Securitate sub Comunisti. Academia Catavencu a publicat fotografia Generalului Geoan? “um?r la um?r” (ca s? folosesc expresia din A.C.) cu Generalul tr?d?tor Pacepa. Generalul Geoan? n-a fost îns? un oarecare general de securitate. Se bucura de atâta încre-dere din partea membrilor CPEx, încât i se acordau misiunile cele mai delicate.
Revista Historia, anul 2, nr. 30 din mai 2004, publica, in documentarul „Revolutia romana“, stenograma emisiunii Nasul, de la postul de televiziune B1Tv, la care au participat Victor Athanasie Stanculescu, Radu Moraru si Ion Cristoiu. Dumitru Burlan, locotenent-colonel in Directia V Securitate si Garda, declara in interviul-fluviu „Eu am fost sosia lui Nicolae Ceausescu“, acordat lui Viorel Patrichi, publicat in revista Lumea magazin si editat ulterior ca volum cu acelasi titlu: „De toate adaposturile se-crete raspundea generalul Geoana, tatal lui Mircea Geoana, ministrul de Externe“. (vezi Lumea magazin, numarul 10, 2001, „Politica si servicii secrete“). Contactat la telefon pe 22 mai, locotenent-colonelul Burlan a reafirmat cele declarate in interviu.
Deocamdat? atât despre Generalul de Securitate Ioan Geoan?, tat?l beizadelei Mircea Geoan?, scumpul si frumosul (dar g?unosul, pe din?untru) Ministru de Externe. Într’un alt articol voi scrie despre crimele acestui tat? de beizadea în timpul asa zisei “revolutii” când el era custodele tuturor tunelelor secrete de leg?tura ale lui Ceausescu, atât cele care deserveau cl?dirile oficiale, cât si cele personale.
În 1996, la propunerea lui N?stase, Mircea Geoan? a fost trimis ca ambasador la Washington, în locul lui Aurel-Dragos Munteanu. Din curiozitate, m-am dus la Washington s?-l cunosc personal pe noul ambasador. Un tip f?r? sare si f?r? piper, ce nu stia s? lege dou? cuvinte, gâng?vit, bleg si lipsit total de cultur? general?. Am vorbit englezeste cu el, s? v?d ce stie. M-a bufnit râsul. Vorbea o englez? de balt? ca tiganul din Cotroceni. Ambasada României are o vil? frumoas? si un apartament mare pentru resedinta ambasadorului. Beizadelei nu i-a pl?cut apartamentul în care au stat toti ambasadorii din’naintea lui si a închiriat un amartament si mai mare în zona rezidential? de lux a Washingtonului, pentru care a pl?tit tot timpul o chirie de 150.000 $ pe lun?!! Stiti ce’nseamn? asta? Cu 150 de mii de dolari îti poti cump?ra în orice Stat sau oras o cas? pentru intreaga familie, cu 7-8 camere, bazin de înot, gradin? în spatele casei si iarba special? si flori în fata casei, cum au toate casele familiare în America.
Escrocul de Geoan? n-a dat banii din punga lui. Nu-l durea sufletul de cei multi nemâncati, desculti si dezbr?cati de acas?. Beizadeaua f?cea parte din esalonul de vârf comunist. S-a n?scut la Spitalul Coltea, a copil?rit în zona Prim?verii cu alte beizadele de “înalti demnitari” comunisti. Si habar navea ce-i aia s? te duci s? împrumuti o oal? de m?lai dela vecini, sau s? strângi de pe câmp, dup? ce t?ranii îsi luau recolta, un pumn de cartofi r?masi pe brazd?. Dar s? revenim la aventurile de pe timpul când era ambasador la Washington.
Guvernul Monstruoasei Coalitii a încheiat un contract cu firma CASE, una dintre cele mai mari com-panii din Statele Unite, ce fabric? masin?rii si utilaje agricole, ca s? aduc? în românia s?mânt? selec-tionat?, masinile si echipamentele necesare, s? învete t?ranii români metodele americane, la fata locu-lui, adic? s? cultive ei însisi cu oamenii lor americani, ca t?ranii nostri, s? vad? cum se lucreaz? p?mântul. S?-i învete pe inginerii agronomi managementul în agricultur?. Contractul încheiat avea o valoare de 160 de milioane de dolari. Alfred H. Moses, ambasadorul american la Bucuresti, auzind de un asa gheseft i-a telefonat imediat, prietenului s?u Mircea Geoan? la Washington.. Ambasadorul României i-a spus lui Moses s? ia de îndat? leg?tura cu Ionut Costea, cumnatul lui, care era Secretar de Stat în Ministerul de Finante. Toti trei, împreun? cu alte cozi de topor, Ioan Avram Muresan, Min-istrul Agriculturii, Remus Opris, Secretarul General al Guvernului, si altii, au lucrat împreun? si au anulat contractul cu CASE.
Moses a vrut initial s? treac? contractul pe numele firmei, Covington & Burling, din Washington, D.C., unde el era actionar. Era îns? o firm? de avocatur?, si banda de hoti, sf?tuindu-se împreun?, au ajuns la concluzia c? se vor face de b?sc?lie. O firm? de avocatur? din Washington, s? fac? agricultur? în România. Ar fi râs si curcile. Dup? cum spune “Human Rights Report” scris de Vera Munteanu, si Mihai Albulescu, Ionut Mircea Costea a fost principalul om de lobby din Guvernul Romaniei care a sustinut consecvent ideea semnarii contractului intre corporatia americana “TransChem Finance & Trade Corporation”, profilata pe activitati legate de agricultura, si SNIF (Societatea Nationala de Imbunatatiri Funciare). Cu doi ani inainte, in 1995, TransChem derulase un contract similar in Ucraina, soldat cu un esec rasunator, care a generat un puternic scandal de presa.
La acea vreme, insa, Ministerul Finantelor al carui demnitar era si Costea, nu a tinut cont de situatia de peste granita de nord, ci a acceptat sa fie garantul unui credit de 80 milioane de dolari pentru contractul incheiat intre unitatea din subordinea Ministerului Agriculturii si TransChem fiindc? Alfred Moses avea interese personale în aceast? firm?. Pe hartie, obiectivele contractului erau: “…modernizarea sistemului de irigatii, asigurarea parcului agricol cu utilaje de mare capacitate, re-ducerea costurilor la lucrarile agricole, implicarea furnizorilor de utilaje, intr-o etapa ulterioara, la producerea acestora in Romania”. Din momentul semnarii contractului, derularea acestuia a intrat intr-un con de umbra. Nu au existat rezultate palpabile in teren, proportionale cu valoarea investitiei.
De altfel, suspiciunile au planat inca de la inceputul semnarii contractului. Potrivit acestuia, Tran-sChem a demarat o mega-afacere cu un numar de unitati agricole private, iar pe suprafetele de teren astfel obtinute au luat fiinta asa zisele ferme de tip american. Asociatiile agricole mixte trebuiau sa ramburseze creditul din surplusurile de recolta obtinute. In schimbul lucrarilor executate, compania americana nu a primit si nu a vandut nici un stiulete de porumb sau vreun bob de grau. Bun de plata a ramas doar statul roman. Investitia totala a americanilor s-a ridicat la aproximativ 11 milioane de dolari.
Numai ca, esecul care se intrezarea nu le starnea motive de ingrijorare. Indiferent de rezultate, pentru ei afacerea avea un profit de 800 la suta. In HG nr. 686/1997, Ministerul Finantelor, pe atunci condus de Mircea Ciumara si de Costea, a fost autorizat “sa garanteze, in numele statului, dobanzile, comisioanele, spezele bancare, primele de asigurare, precum si alte cheltuieli aferente creditului garantat”. Imprumutul extern, in valoare de 160 de milioane de dolari, a fost acordat de Citybank N.A. – SUA. Jumatate din suma a fost aruncata pe fereastra de pagubosul program ROMAG ‘98. Reprezentanta TransChem in Romania a fost firma TransAG Production Company.
Teapa a inceput sa se con-tureze prin 1998, cand s-a constatat ca societatea mentionata, care avea obligatia sa importe utilajele agricole, nu adusese nici unul in tara. In actionariatul TransAG figurau unsprezece cetateni americani. Impreuna, nu detineau nici macar 1% din firma. In schimb, 99,8916% erau in proprietatea firmei T-AG Limited, cu sediul in Limassol, Cipru. SNIF nu a detinut nici o actiune in societatea care a implementat programul ROMAG’ 98. Conform HG686 /1997, aceasta ar fi trebuit sa fie SC Agroserv Consult SRL, care, in proportie de 49%, apartinea SNIF. Numai ca, dupa sosirea sa din SUA, Ioan Avram Muresan, ignorand actul normativ, a desemnat firma TransAG sa aplice programul.
Nerespectarea obligatiilor contractuale de catre TransAG in proiectul romano-american nu l-a impiedicat deloc pe ministrul Muresan sa concesioneze acestei firme si lucrari la SC Insula Mare a Brailei SA. TransAG a incasat valoarea prestarilor de servicii, dar a uitat sa mai vireze vreo suma catre SNIF.
In prezent, TransAG se afla in reorganizare judiciara. Escrocheriile de proportii au fost scoase la iveala de un control recent al Corpului de Control al MAPAM. In paralel, Curtea de Conturi a efectuat o alta verificare. De data aceasta, rezultatele au fost tratate cu discretie desavarsita. Anul trecut, efectele nefaste ale programului ROMAG ‘98 au fost evaluate. In mai 2003, Guvernul a emis ordonanta de urgenta 42/2003, privind preluarea de catre AVAB a creantelor SNIF. In nota de fundamentare a actului normativ se argumenteaza: “Datorita schimbarii structurii de proprietate a pamantului, fata de 1997 cand ROMAG’98 a fost aprobat, actiunea de identificare a terenurilor care sa indeplineasca conditiile cerute de Program este foarte dificila”.
Printr-o coincidenta sau nu, agricultura nationala a Georgiei se afla tot in mana TransChem, aceast? firm? fantom? si plin? de escroci si rechini internationali. Georgia face parte si ea din aria de responsabilitati ale directorului zonal al BERD, Ioan Mircea Costea, c?ruia cumnatul s?u, Mircea Geoan?, i-a aranjat un post c?ldut de milioane de dolari. Sunt tare curios cum o va scoate la cap?t Ionut Mircea Costea cu Mihail Saakasvili, Presedintele Georgiei, care este un nationalist si un patriot des?vârsit. Cred c? va veni cu coada’ntre picioare, dac? nu va face închisoare pe celelalte maluri ale M?rii Ne-gre, adic? pe latura de R?s?rit.
O alta situatie catastrofala pentru statul roman, in care s-a implicat fostul secretar de stat Ioan Mircea Costea, a fost asa-zisa recuperare a unui miliard de dolari, bani trecuti la datoria publica. Potrivit unui raport al Curtii de Conturi, redactat la acea vreme, imensa suma a provenit din angajarea unor plati din fondurile publice pentru importul de titei si dotarea cu echipamente si utilaje ale unor mari rafinarii. Mai multi reprezentanti ai Bancii Nationale, ai defunctului FPS si ai MFP s-au constituit intr-un “Comitet de Coordonare”, al carui presedinte era chiar Costea. Rambursarile au inceput timid, dar totul s-a incheiat foarte repede si intr-o nebuloasa totala. Interesele demnitarilor din acea vreme, legate de recorelarile datoriilor anumitor rafinarii, au primat in fata peticirii unui buget national faramitat.
Pomposul “Comitet de Coordonare” nu s-a dovedit a fi decat un bluf guvernamental. Faptele “patriotice” ale lui Costea au o istorie bogata. La sfarsitul mandatului, guvenul Isarescu a aprobat (HG 1043/2000) un contract de cesiune incheiat intre statul roman si SC Argirom International SA, firma baronului PSD, Iosif Armas. Obiectul contractului era vanzarea de catre Ministerul Finantelor firmei lui Armas a creantelor Romaniei rezultate din activitati de comert exterior in Angola, pana in 1989. Datoria tarii africane catre noi se ridica la aproximativ 18,7 milioane de dolari. Conform documentului, Argirom incasa intreaga datorie, iar statul se alegea cu praful de pe toba, adica doar cu 15% din suma. Cu alte cuvinte, bugetul nu s-ar fi rotunjit din toata aceasta afacere decat cu 2,8 milioane de dolari, din aproape 19 milioane. Dar despre acestea si multe alte fapte de vitejie ale cumnatilor Mircea Geoan? si Ionut Costea, alt?dat?.
Fiindc? Redactorul Sef este un om foarte strict, nu pot s? scriu în acest articol mai multe am?nunte, dar v? promit c? voi reveni. Pân? atunci v? rog s? v? delectati cu câteva r?spunsuri de scoal? primar? ale Domnului Ministru de Externe, date D-nei Valeria Sercan dela Evenimentul Zilei.
“Ce stiti despre cabana Sipa de Busteni care se invecineaza cu terenul detinut de socrul dumneavoastra?
Nu stiu ce-i cu ea. Eu stiu ca acolo au ei niste constructii, dar nu stiu altceva. Nu am idee. Nu, nu stiu.
In declaratia de avere ati trecut ca detineti 50 la suta dintr-un apartament.
Nu eu, sotia mea. Este 50 la suta din apartamentul parintilor ei, care este detinut impreuna cu fratele ei.
Pe ce strada este acest apartament?
S-a schimbat denumirea strazii. Uruguai se numeste acum. Este pe undeva pe linga piata Charles de Gaulle. Acolo au stat mult timp parintii ei, nu noi.
Noi am descoperit un apartament ce va apartine, pe strada dr. Felix Iacob.
Acolo a fost locuinta noastra inainte sa plecam in America. Acolo am stat de cind ne-am casatorit.
Al cui este apartamentul?
Cred ca este… Nu stiu. Nevasta-mea stie. E al nostru. Nu e trecut in declaratie? Eu stiu ca e trecut in declaratie.
Nu este trecut, din moment ce apare doar 50 la suta dintr-un apartament despre care spuneti ca apartine sotiei dvs.
Inseamna ca acolo este. Nu stiu. Efectiv nu stiu. Cu scuzele de rigoare. Sa o intreb pe sotie. Nu e o chestiune de… Daca ma sunati in cinci minute va spun, caci ea e sefa cu lucrurile astea. ”
V? amintiti c? un fermier spunea c? are atâtea ou? c? nu le poate num?ra? Domnul Ministru de Ex-terne are atâtea case si apartamente c? nici el nu le poate num?ra. Cand el, sotia lui si mama soacr?, Margareta Costea, împreun? cu alte rude si prieteni se vor întelege si vor împ?rti cine ce are, ne vom da seama cine este proprietarul celor 3 vile în Prim?verii, vreo 6 apartamente de lux, cabane, locuri intravilane etc. Sic transit gloria mundi!!
Si înc? un am?nunt, de mai mic? important?: Domnul Ministru a trecut în declaratia de avere c? are conturi în str?in?tate în valoare de 195 mii dolari. Domnul ministru a f?cut o mic? eroare: a uitat s? adauge cele trei zerouri dela sfârsit. Domnia Sa are nu 195 de mii, ci 195 de milioane de dolari. În declaratia de avere, Domnul Ministru a spus ca are doar o masina Volkswagen si un teren de 1000 mp.
Si un am?nunt politic. Când Monstruoasa Coalitie a venit la putere, domnului ambasador îi tremurau genunchii c? va fi m?turat. S-a sf?tuit cu sotia lui si i-a trimis o telegramã de felicitare lui Emil Constantinescu, numindu-l pe Ion Iliescu ,,cancerul democratiei românesti”, ca s? se linguseasc? pe lâng? noul presedinte. În 1997, la sugestia cumnatului sãu, Ionut Costea, membru PNTCD, secretar de Stat la Finante (unde era ministru vicepresedintele PNTCD Mircea Ciumara), Mircea Geoanã se înscrie în secret în PNTCD si îsi confirmã atasamentul fatã de Guvernul Ciorbea si presedintele Emil Constantinescu. Când PSD a furat alegerile în 2000 si a venit la putere, tot în secret a rupt carnetul de partid PNTCD si s-a înscris la PSD unde este vicepresedinte!
Emil said
am December 3 2009 @ 1:14 pm
PROTOCOL NR.5-DIABOLIC MASONIC-fragment:
“Pentru a dezbina si castiga opinia publica, trebuie sa o buimacim raspandind din diferite parti si vreme indelungata atatea pareri care se bat cap in cap, incat crestinii vor sfarsi prin a se pierde in labirintul acesta si vor sfarsi prin a considera ca este mult mai bine sa nu ai nici o parere in politica. Vor recunoaste in final ca acestea sunt fapte care nu privesc deloc societatea si ca el nu sunt menite a fi cunoscute decat de acela care o conduce. Acesta este primul secret.
Al doilea secret, necesar pentru a guverna cu succes prin dezbinare, consta in a inmulti in asa fel greselile poporului, apoi obiceiurile rele, patimile si regulile vietii in comun, incat nimeni sa nu mai fie in stare sa descurce acest haos si oamenii sa ajunga sa nu se mai inteleaga unii cu altii. Aceasta tactica va mai avea ca urmare raspandirea discordiei in toate partidele, risipirea in directii divergente a tuturor fortelor colective care nu vor inca sa ni se supuna. Ea va descuraja de asemenea orice initiativa personala oricat de geniala si va fi mai puternica decat milioane de oameni printre care a imprastiat suspiciunea si neintelegerea. Trebuie sa indrumam permanent educatia societatilor crestine astfel incat mainile lor sa cada in jos obosite, intr-o neputinta deznadajduita, in fata oricarui lucru care va cere initiativa, perseverenta si vointa.
Sfortarile, eforurile, care sub regimul libertatii se desfasoara nestanjenite si neingradite, sunt neputincioase in acest caz, deoarece se izbesc de eforturile libere si contrare ale altora. De aici se nasc apoi dureroase conflicte morale, dezamagiri si infrangeri. Noi vom obosi atat de mult pe crestini cu aceasta libertate, incat ii vom sili sa ne ofere o stapanire internationala a carei natura va fi asa de eficienta incat va putea ingloba in mod abil, fara o lupta fatisa, toate Statele lumii pentru a forma Guvernul nostru Suprem care va conduce intreaga planeta
asistentapentruconsumatori.ro said
am December 3 2009 @ 1:15 pm
Reclamati abuzurile la care sunteti supusi la office@asistentapentruconsumatori.ro
Lupta noastra a celor de la Asociatia http://www.AsistentaPentruConsumatori.ro se duce impotriva abuzurilor la care sunt supusi consumatorii romani.
Pentru asta avem nevoie ca voi, sa ne scrieti despre fraudele sau abuzurile la care sunteti supusi de catre comercianti sau autoritati.
Noi preluam sesizarile voastre si ne luptam pentru ca drepturile sa va fie recunoscute.
TOT CE AI DE FACUT ESTE SA NE SCRII LA ADRESA office@asistentapentruconsumatori.ro
www.vrajitorul.eu/ said
am December 3 2009 @ 1:16 pm
INTRATI PE http://www.vrajitorul.eu/ – Magia afacerii dvs.
informatii utile >> http://www.vrajitorul.eu/aplicatia/aplicatia.html
alkm said
am December 3 2009 @ 5:23 pm
uau
ne scot astia din ue si din nato daca il votam pe gioana
adica, pardon, daca nu il votam pe basescu
singurul garant al democratiei
barbatul cel mai barbat dintre toti
luptatorul numarul unu impotriva ciumei rosii
traiasca basescu
huoo la ceilalti