scris de Simona Fica, exploziv-news.ro


Valentin Vasilescu, inculpat fara vina in Tigareta II doar pentru ca se cerea imperios un tap ispasitor pentru un transport ilegal de tigari ce s-a dovedit a fi ditamai traficul de arme de calibru greu in zone de conflict ale lumii, este batjocorit in continuare de trei procurori ce fac de rusine tagma magistratilor si, de 11 ani se joaca cu viata si demnitatea unui OM, ii calca in picioare drepturile si il priveaza pana si de un proces echitabil in care sa i se permita macar probe in aparare. Seful DIICOT, Codrut Olaru, alaturi de tandemul Remus Jurj si Ciprian Nastasiu - subalternii sai - ar trebui sa se ia "di" cot si sa-si dea demisia din DIICOT unde se cred pe propriile lor mosii!
"Subsemnatul VASILESCU VALENTIN domiciliat în localitatea BUCURESTI sect. 4, sos.OLTENITEI, nr.240, bloc 48, scara 1, etaj 3, apartament 7, cod postal 041331, în calitate de petent vă aduc la cunoştinţă anumite aspecte constatate în activitatea procurorilor JURJ REMUS si NASTASIU CIPRIAN-Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) si a dlui.OLARU CODRUT procurorul sef al DIICOT care de peste 4 ani impiedica, cel putin solutionarea pe o durata rezonabila a procedurilor in dosarului meu nr. 26/D/P/2005. Consecintele acestei practici incorecte sunt extreme de grave in ceea ce ma priveste, cu atit mai mult cu cit in ultimii11 ani, adica pe parcursul unei cercetarii penale si judecatoresti, ce se lungeste la infinit, n-am beneficiat nici macar de un proces echitabil, in care sa mi se permita probe in aparare. Pe cale de consecinta vă solicit să luaţi măsurile legale pentru înlăturarea deficienţelor pe care vi le învederez.

Motivele sesizării sunt următoarele:
Procurorii militari de pe linga Curtea Militara de Apel m-au trimis in judecata, prin rechizitoriul nr. 70/P/1998 din 23.07.1998 pentru savirsirea infractiunilor de asociere in vederea comiterii de infractiuni ( art. 323 al. 1 si 2 Cp ) si complicitate la savirsirea infractiunii de contrabanda ( art. 26 Cp. rap. la art. 175 comb. cu art. 179 din Legea 141/1997; cu aplic. art. 41 al. 2 Cp; totul cu aplic. Art. 33 lit.a. ). Pe scurt, anchetatorii au crezut ca, profitind de calitatea de comandant adjunct al Aeroportului International Bucuresti-Otopeni ( AIBO ), as fi constituit impreuna cu alte 18 persoane, printre care cetateanul strain Jamal al Atm, impreuna cu alti arabi ( din care in afara cmdr. Suciu Ioan, comandantul Bazei Aeriene 90 Tp, cu care avem relatii de serviciu, nu cunosteam pe nimeni ), o grupare de criminalitate organizata, cu scopul achizitionarii unei cantitati de tigari, transportarii ei cu o aeronava a companiei AIR SOFIA, introducerii ei in tara, in conditii ilegale, prin facilitarea de catre mine prin primirea pe aeroport a aeronavei IL-76 in noptile de 23.03.si 16/17.04.1998.

In prima instanta, Tribunalul Militar Teritorial Bucuresti a solutionat dosarul nr. 519/1998 prin sentinta din 18.02.1999 de condamnarea mea la 8 ani de inchisoare si 4 ani interzicerea drepturilor prev. la art. 64 lit.a, b, c Cp. . Prin sentinta nr. 67/08.06.2000 in dosarul nr. 20/1999, Curtea Militara de Apel mi-a redus pedeapsa la 5 ani de inchisoare.

Prin sentinta nr. 992 din 26.02.2001 Curtea Suprema de Justitie a decis in dosarul 3138/2000 referitor la mine : casarea sentintelor anterioare si refacerea cercetarii de catre Parchetul Militar si totodata inlaturarea de la plata despagubirilor catre partea vatamata: Directia Generala a Vamilor. De la Parchetul Militar, cercetarea mea penala a fost transferata la DNA dosarul avind nr. 65/P/2003 si 13/P/2004. Ordonanta din 24.09.2004 inchidea prin N.U.P. dosarul meu nr. 13/P/2004 referitor la art. 254 al.2 Cp si isi declina competenta in favoarea Parchetului de pe linga Curtea Militara de Apel pentru completarea urmaririi penale conform deciziei 992/26.02.2001. De acolo a urmat o alta declinare de competenta, dosarul cu nr. 26/D/P/2005 fiind preluat si tinut nelucrat de catre procurorul Nastasiu Ciprian si ulterior de JURJ REMUS din Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT).
In fapt :
Serviciului de Securitate Aeronautica al AIBO dispunea la momentul producerii evenimentului, de un Dispecerat Operativ incadrat cu dispeceri care operau cele 56 de camere fixe si mobile montate in diferite zone sensibile din aeroport. In noaptea de 16/17 aprilie 1998, sistemul de supraveghere al AIBO a functionat fara intrerupere. Monitorizarea la intervale regulate de timp, in cadrul ciclului normal de control cu Camera nr. 38-de inalta rezolutie cu transfocator, plasata la 900 m de platforma militara, pe Turnul de Control, a reliefat ca pina la orele 01.30.LT ( ora locala ) nu s-a inregistrat nimic semnificativ in jurul aeronavei IL-76, parcata la Baza Aeriena 90 Tp. Abia in jurul orelor 02.00.LT, pe monitoare s-a inregistrat aparitia unor autotiruri cu remorca in apropierea avionului, urmata de descarcarea de lazi lungi de tip militar din aceste camioane. Operatiunea de handling a constat apoi exclusiv in incarcarea lazilor de pe platforma in avionul gol si a durat pina aproape de orele 05.00. LT. Mentionez ca unitatea brigazii Antiteroriste a SRI dispusa pe AIBO, dispunea si ea de o cale optica trasa de la Dispeceratul Operativ al AIBO, primind de la acesta exact aceleasi imagini, pe care si ea la rindul ei le inregistra pe caseta. Desi ambele aveau regim de acces restrictionat si termen précis de pastrare, procurorii militari n-au retinut nici una din aceste casete filmate, prejudiciind in acest mod aflarea adevarului si dreptul la o judecata corecta, asa cum veti remarca citind capitolul 2.2. Diversiunea pe care il gasiti pe internet : http://www.expostar.ro/index.php/dosare/20-ii-culisele-operatiunii-speciale-tigareta-2
Compania aeriana AIR SOFIA nu a operat pentru prima data pe aeroportul Otopeni in zilele de 23.03. si 16/17.04.1998 asa cum eronat s-a concluzionat in Rechizitoriu retinind o simpla declaratie falsa ale martorului TOCU VASILE-DAN. Audiat in proces, in aceasi calitate de martor la Tribunalul Militar Teritorial Bucuresti ( TMTB ), TOCU a fost crezut pe cuvint, ca el, cit a fost comandant adjunct al aeroportului International Bucuresti- Otopeni ( AIBO ), nu stia sa fi fost parcat un singur avion, cu atit mai putin apartinind companiei Air Sofia, la platforma militara, operat in aceleasi conditii ca cel din 16/17.04.1998. O simpla rasfoire a arhivei cu evidenta planurilor de zbor ale aeroportului international Bucuresti-Otopeni ( AIBO ) ar fi contabilizat cel putin zece operari ale acestei companii, toate la platforma militara, inainte ca eu sa fiu numit comandant adjunct ( noiembrie 1997 ). Spre exemplificare, in probatorul meu, consemnat ca acceptat in incheierea de sedinta din 19.07.1999, predat la termen la Curtea Militara de Apel si inapoiat fara nici o explicatie la urmatoarea sedinta de catre presedintele completului, judecator lt. col. Buga Cezar, am inclus o copie dupa planul zilnic de zbor ( evidenta aeronavelor aterizate si decolate ) de joi 14.09.1995 unde figureaza aeronava AN-12 inmatriculata LZ-BFB ( apartinind Air Sofia ) aterizata la 19.35 LT, parcata la platforma militara si decolata la 21.55 LT, urmata de alt AN-12 inmatriculat LZ-BFD ( tot Air Sofia ) aterizat la 23.20 LT parcat la platforma militara si decolat la 01.40. Am mai inclus si planul zilnic de zbor de duminica 14.05.1995 unde in dreptul comandantului adjunct de serviciu figureaza : TOCU DAN, adica martorul citat de procurorii militari. Cursa SFB-501/2 operata in acea zi de Air Sofia de la platforma militara a fost efectuata cu aeronava IL-18 inmatriculata YR-IMZ, inchiriata de la compania ROMAVIA. Desi nu exista nici o interdictie ferma, transmisa oficial de catre Autoritatea Aeriana Civila Romana ( AACR ) cu privire la operarea avioanelor companiei AIR SOFIA pe aeroporturile din Romania, comandantilor adjuncti li s-a recomandat sa evite pe cit posibil deservirea lor la facilitatile aeroportuare civile, dat fiind faptul ca ele fiind proiectate sa transporte numai marfuri din categoria “Bunuri periculoase”, constituiau un potential de risc ridicat. In luna martie 1997 presa internationala difuza o stire a agentiei Associated Press, semnata de jurnalista australiana Mary-Louise O’Callahan, care semnala faptul ca avioane militare australiene interceptasera un AN-12 plin cu arme, apartinind companiei bulgare Air Sofia, in timp ce survola apele teritoriale ale Australiei, avind ca destinatie aeroportul Jackson din Port Moresby, capitala statului Paupua Noua Guinee. Aceasta tara era supusa embargoului ONU, intrucit se afla in plin razboi civil. Ulterior, cotidianul Canberra Times a fost autorizat de guvernul australian sa dezvaluie ca prin aeroporturile din Port Moresby si Wewak compania Air Sofia a derulat un adevarat pod aerian utilizind atit propriile AN-12 ( LZ-BFD prezent la platforma militara Otopeni pe 23.04.1998 si pe 14.09.1995 ) cit si avioane gigant tip AN-124 inchiriate.
Associated Press, 28 March 1997/Mary-Louise O’Callahan
Australian Jets Intercept Plane Carrying Mercenaries’ Weapons`
The Weekend Australian, 22 February 1997, writes that ‘two Russian built aircraft, flying under the Bulgarian flag of Air Sofia, had indeed arrived in Port Moresby under the cover of darkness. One of the aircraft and its Russian crew had been carrying foreign operatives and sophisticated military equipment to the provincial PNG town of Wewak, where the mercenaries were understood to be training.’ A report in the Canberra Times said the activities of the Antonov planes between Port Moresby’s Jackson Airport and Wewak had been confirmed. Ian Davies et al., ‘PNG Mercenary Move Risks $320m Aid’, The Canberra Times, 24 February 1997.
MW - 24.02.1997.
According to reports from Port Moresby the Papua New Guinea government under Prime Minister Sir Julius Chan is preparing another "Final Offensive" against Bougainville. As, according to all news from Bougainville, the PNG army itself is totally demoralised and now quite unwilling to engage the BRA, this operation will apparently be executed by mercenaries. According to Mary Louise O'Callaghan, Murdoch correspondent now in Port Moresby, these mercenaries have been flown to Wewak, PNG, by Soviet built Antonov 12 and 124 aircraft, flying under Bulgarian flag for "Air Sofia". The aircraft and the mercenaries are operating for SANDLINES INTERNATIONAL, a subsidiary of the UK registered EXECUTIVE OUTCOMES.
Concluziile Raportului final al Mecanismului de Monitorizare al embargoului cu arme impus Angolei prin rezolutia nr. 864/1993 evidentiau la capitolul dedicat Romaniei printre altele ca : ROMTEHNICA ( firma subordonata Directiei Logistice din MapN, prin care MapN deruleaza exportul de arme ), folosind un certificat de utilizator final fals a incalcat embargoul ONU, livrind citeva mii de pistoale-mitraliera de tip AK-47 rebelilor UNITA din Angola. Investigatia Consiliului de Securitate ONU a identificat cursa MRV-601 (AVIA Services, Bulgaria) efectuata cu avionul B-707 inmatriculat in Liberia EL-JNS si ca armele de contrabanda au fost incarcate la platforma militara a aeroportului Otopeni pe 28.03.1998, adica exact pe tura comandantului adjunct Tocu Vasile. http://i230.photobucket.com/albums/ee82/vasilescu_album/tocu/q567b4.jpg

S/2000/1225 December 21, 2000
Final Report of the Monitoring Mechanism on Angola Sanctions of the Security Council Committee established pursuant to resolution 864 (1993)
B. Romania
………………………………………………………………………………
39. The Romanian authorities informed the Mechanism that Romanian state-owned arms firm Romtehnica had exported arms between 1996 and 1999 on the basis of end-user certificates from Togo and Burkina Faso.The Romanian authorities presented the Mechanism with the end-user certificates showing Togo and Burkina Faso as the countries of origin. In a direct violation of United Nations sanctions, the final destination of the arms appears to have been UNITA rebels in Angola. The following Romanian military equipment was exported under the said end- user certificates

Date Type Quantity
28/3/1996 7.62 mm AK47 rifle type: assault 2,000

40. The broker of the arms purchased on the basis of the end-user certificate from Togo in March 28, 1996 was Starco Investment and Trade, registered in Israel. The shipment, “technical equipment”, was transported on board MRV/601 (AVIA Services, Bulgaria) with the destination indicated as Lomé.
Reamintesc faptul ca prin ordinul nr. 220/25.04.1998 dl. Tocu Vasile fusese desemnat de ministrul Transporturilor, dl. Traian Basescu, sa conduca ancheta administrativa si a intocmit in mod eronat raportul din care reiesea ca din ordinul comandantului adjunct Valentin Vasilescu, avionul IL-76 implicat in evenimentul din 16/17.04.1998 fusese dirijat la platforma militara. Ulterior, pe timpul cat eu, inculpatul Valentin Vasilescu eram in arest preventiv, iar procurorii Parchetului Militar desfasurau ancheta penala in colaborare cu oficialii MapN si ai ministerului Transporturilor, dl Tocu Vasile, avind atunci functia de inspector sef al Aviatiei Civile, transmitea dlui. Gabriel Tara, directorul AIBO adresa nr.31/501 a ministerului Transporturilor din 19.07.1998 prin care solicita trimiterea fiselor de taxare si planurilor de zbor din 28.03.1996 ( a se vedea cursa MRV-601/2 ), 29.03.1996, 04.04.1996, 30.05.1996, 04.06.1996, 25.06.1996, 08.06.1996, 05.08.1996, 08.08.1996, 29.09.1996, 10.12.1996. http://i230.photobucket.com/albums/ee82/vasilescu_album/tocu/q567b3.jpg
http://i230.photobucket.com/albums/ee82/vasilescu_album/tocu/q567b5.jpg
Plecind de la faptul ca in toate datele mentionate, comandant adjunct de tura la AIBO fusese dl. TOCU VASILE si ca in toate cazurile fusese aplicata aceasi procedura ca si in 16.04.1998, am cautat, am gasit si am incercat fara succes la judecarea pe fond la TMTB si la apel la CMA sa mi se admita probe in aparare. Eu incluzind in Probatoriul meu toate aceste documente impreuna cu indoiala cu privire la veridicitatea motivului invocat de domnia sa in adresa: “ in vederea clarificarii a unor zboruri din 1996 parcate in zona militara Inspectoratul General al Ministerului Apararii Nationale a solicitat sprijinul Inspectoratului Aviatiei Civile “, intrucit nici un document din adresa nu a fost adus ca proba depusa la dosarul cauzei de catre reprezentantii Parchetului Militar, nici pe timpul cercetarii penale si nici celei judecatoresti. Desi, odata declansata ancheta penala de catre Parchetul de pe linga Curtea Militara de Apel, orice investigatie referitoare la cazul respectiv, nu avea cum sa fie facuta decit cu aprobarea si din ordinul procurorilor militari. Surprinzator si faptul ca atunci cind Probatoriul meu a fost in cele din urma admis in faza de recurs la Curtea Suprema de Justitie, nimeni nu a contestat veridicitatea acestor documente. Asadar, nu mai incape nici o indoiala ca zborul din 28.03.1996 ( considerat ca perfect legal de catre procurorii militari coordonati de col. Popov Mihai ), a fost ilegal din punctul de vedere al Consiliului de Securitate al ONU. Probabil ca si celelalte mentionate in adresa nr.31/501din 19.07.1998 au fost la fel. Si cu toate acestea, tuturor acestor aeronave li s-a acordat, de catre Statul Major General al MapN, statutul de “aeronave de stat” ca si celor incriminate in dosarul Tigareta 2 ( din 23.03. si 16/17.04.1998 ) in conformitate cu Regimul de zbor in spatiul aerian al Republicii Romania ( Decretul nr. 688 din 28.12.1973/privind reglementarea activitatii de zbor in spatiul aerian al Romaniei- in vigoare si azi ). In cazul lor, fiind puse in aplicare de catre conducerea MapN “Procedurile de tratare a zborurilor speciale in sistem C.F.M.U.” elaborate si aplicate in comun de Statul Major General al M.Ap.N. si A.A.C.R. asa cum au fost ele anexate Probatoriului meu si explicate pe scurt in capitolul 3.1. Procedurile de tratare a zborurilor speciale, pe care il gasiti :
http://www.expostar.ro/index.php/dosare/19-iii-culisele-operatiunii-speciale-tigareta-2
http://i230.photobucket.com/albums/ee82/vasilescu_album/protocol%20tratare%20zboruri%20speciale/3Aproced_zbor_speciale1.jpg
http://i230.photobucket.com/albums/ee82/vasilescu_album/protocol%20tratare%20zboruri%20speciale/3Bproced_zbor_speciale4.jpg
http://i230.photobucket.com/albums/ee82/vasilescu_album/protocol%20tratare%20zboruri%20speciale/3Dproced_zbor_speciale3.jpg
Criteriile, definirea, statutul, precum si pasii obligatorii de parcurs in cazul unui transport special marfa, efectuat cu o “aeronava de stat”, in acceptiunea, stabilita ca atare prin doc. LE 4/50-1994/1 emis de secretarul general al OACI ( Organizatia Internationala a Aviatiei Civile ), document obligatoriu pentru statele semnatare ale Conventiei Aviatiei Civile de la Chicago, sunt prezentati in Probatoriul meu dar partial si in capitolul 4.4. Cum se deruleaza de fapt un transport special ? pe care-l gasiti : http://www.expostar.ro/index.php/dosare/27-iv-culisele-operatiunii-speciale-tigareta-2
http://i230.photobucket.com/albums/ee82/vasilescu_album/protocol%20tratare%20zboruri%20speciale/le4_50-94_1.jpg
http://i230.photobucket.com/albums/ee82/vasilescu_album/AN-12%20UZB/4NUZB2.jpg
http://i230.photobucket.com/albums/ee82/vasilescu_album/AN-12%20UZB/4MUZB01.jpg
http://i230.photobucket.com/albums/ee82/vasilescu_album/AN-12%20UZB/4OUZB3.jpg
http://i230.photobucket.com/albums/ee82/vasilescu_album/AN-12%20UZB/4PUZB4.jpg
http://i230.photobucket.com/albums/ee82/vasilescu_album/AN-12%20UZB/4TUZB5.jpg
Povestea TIGARETA 2, asa cum a fost inventata de col. Trutulescu Gheorghe si pe baza careia a fost brodat rechizitoriul si apoi motivatia sentintelor de la TMTB si CMA in dosarul Tigareta nu putea fi reala, decit daca s-ar fi petrecut in schema de organizare de dinainte de 1995 a AIBO. In perioada aceea, nu exista ROMATSA SA, prin urmare dirijarea avioanelor, prin serviciile de trafic aerian era de competenta AIBO, deservirea ( handling-ul ) aeronavelor fiind facuta si ea in totalitate de catre aeroportul civil, cu utilaje si mijloace casate de Baza Aeriana. Controlorii de trafic de la Turnul de control, de la APP ( controlul radar la decolare si aterizare ), de la ACC ( controlul radar pe caile aeriene ) erau subordonati pina in 1995 comandantului adjunct AIBO ( care avea atunci statutul de director adjunct ). Spre deosebire de acea perioada, in 1998, ca si astazi Romatsa SA era o agentie aflata in subordinea directa a ministrului Transporturillor, fiind condusa de cmd. (r.) ing. Tomescu Adrian, absolvent al Academiei Militare Tehnice, repartizat dupa absolvire tot la Baza Aeriana 90 de unde dupa pensionare a fost numit director general la Romatsa. Tomescu Adrian, alaturi de Tocu Vasile au constituit comisia de ancheta preliminara a ministerului Transporturilor care a investigat incidentului Tigareta 2. Facand dovada clara ca au solicitat o expertiza in domeniu si cunostinte temeinice de specialitate cu privire la circuitul documentelor de autorizare in aviatie, procurorii militari coordonati de col. Popov Mihai au falsificat in mod convenabil probe care evidentiau caracterul de urgenta cu care s-au obtinut toate aprobarile nationale si internationale necesare decolarii IL-76/ UR-UCA incarcat cu marfa, in dimineata zilei de 17.04.1998, ca urmare a regimului acordat de conducerea MapN aeronavelor speciale cu statut de “aeronave de stat”. Daca as fi beneficiat de un proces echitabil la TMTB, in care mr. judecator Pistol Stefan ar fi admis o singura proba in aparare a inculpatilor, aceste erori induse de procurori, neverificate si nesanctionate de completul de judecata in nici un fel, nu si-ar fi facut efectul. Ele sunt descrise pe larg in Probatoriul existent la dosarul meu de urmarire penala nr. 26/D/P/2005 dar si in capitolul 3.5. Eroare intentionata a autorilor rechizitoriului comisa cu scopul ascunderii naturii speciale a zborului pe care-l gasiti : http://www.expostar.ro/index.php/dosare/19-iii-culisele-operatiunii-speciale-tigareta-2
Fabricarea si utilizarea de catre procurorii militari in instanta a unui Cargo Manifest de un fals grosolan, ( fapt cat se poate de evident chiar si pentru cine nu e familiarizat cu aviatia civila ) ca document probatoriu capital, este o alta dovada de rea credinta a celor care au anchetatat cazul. Acest cargo manifest il gasiti pe internet la adresa : http://i230.photobucket.com/albums/ee82/vasilescu_album/cargo%20manifest/4Acargo_manifest_IL-76.jpg
Asa zis-ul Cargo Manifest al zborului Air Sofia nu este semnat desi acest lucru il anuleaza din start. El nu a fost completat de o persoana autorizata, codificarea I.A.T.A. pentru aeroportul Atena fiind compusa din 3 litere si nu din 4. Aeroportul Ostend din Belgia are alta codificare aeronautica. Completarea eronata a punctul terminus al marfii, care potrivit procurorilor ar fi fost in realitate aeroportul Bucuresti-Otopeni si nu Ostend, ar fi atras anularea zborului de catre centrul Eurocontrol-Bretigny inainte ca avionul sa se puna in miscare pe aeroportul din Atena. Nici macar utilizarea unui formular tipizat de Cargo Manifest, apartinand companiei de transport aerian de stat OLYMPIC AIRWAYS, completat de mana de catre cineva, care nu se semneaza ( dar despre care presupun procurorii militari romani, ca ar fi angajatul firmei de handling INTERSERVICE S.A. de pe aeroportul din Atena ) n-a ridicat un semn de intrebare pentru judecatorii care nu mi-au permis sa ma apar in proces. Un formular in alb identic, poate fi gasit oricind la biroul reprezentantei companiei OLYMPIC AIRWAYS din Aeroportul International Bucuresti Otopeni. Un cargo manifest autentic, completat corect gasiti pe internet : http://i230.photobucket.com/albums/ee82/vasilescu_album/cargo%20manifest/4CC_M_KLM.jpg
Mai multe detalii din Probatoriul meu in capitolul 4.1. Diversiunea documentelor de transport pe care-l gasiti : http://www.expostar.ro/index.php/dosare/27-iv-culisele-operatiunii-speciale-tigareta-2
Aeronava IL-76 a aterizat pe aeroportul Otopeni la data de 16 aprilie 1998, 22.43 LT ( ora locala ). Dupa parcarea pe platforma Bazei Aeriene, comandantul echipajului a fost urcat la bordul microbuzului firmei de handling Romanian Air Services ( R.A.S.) imperuna cu brokerul Dumitru Popescu care l-a condus la sediul Serviciului Trafic Sol, unde a achitat taxele aeroportuare. Echipajul a fost indrumat de Dumitru Cornel-reprezentant al firmei de handling RAS, spre aerogara pasageri pe fluxul sosiri, unde vama si politia de frontiera le-a efectuat formalitatile de trecere a frontierei de stat. Aceasta operatiune s-a executat dupa orele 23.45. L.T. ( ora locala ). Planul de zbor al zilei urmatoare este transmis de A.C.C. Bucuresti la A.I.B.O. la ora 23.00.L.T. Urmeaza distribuirea lui de catre A.I.B.O. conform unei proceduri care dureaza 10-15 minute si include printre beneficiari atat Politia de Frontiera cat si Vama Otopeni. Din cele prezentate se poate observa faptul ca in momentul in care echipajul ucrainian s-a prezentat la punctul de trecere a frontierei ( 23.45.L.T.) si Politia de Frontiera si Vama erau in posesia programului orarului de zbor al AIBO din data de 17 aprilie 1998, in care figura la decolare pe prima pozitie avionul Il-76 inmatriculat UR-UCA, al companiei Air Sofia, cursa SFB-1653 cu mentiunea - parcat la platforma militara. Prin H.G. nr. 711/ 15.02.1995, Baza Aeriana 90 Tp. Otopeni a fost declarata punct vamal. Codul Vamal ( Legea 141/1997 ) avea la rindul sau un Regulament de aplicare aprobat prin HG. 626 / 1997, care obliga pe proprietarul marfii sau pe delegatul sau in materie de deservire handling autorizat pe aeroport ( Dumitru Cornel-RAS ) sa se prezinte la biroul vamal Cargo din incinta AIBO, in termen de 3 ore de la aterizare ( termen limita : 17.04.1998, orele 01.43.LT ) , cu o copie a cargo manifestului, in situatia in care aeronava sosise incarcata cu marfa. In caz contrar, echipajul aeronavei si reprezentantul RAS cadeau sub incidenta articolului 6 alineat 2 din “Regulamentulul privind modul de efectuare a controlului si de comportare a personalului cu atributii in punctele de control pentru trecerea frontierei de stat” care il obliga pe seful Politiei de Frontiera sa se autosesizeze si sa trimita imediat echipa mixta de control la pozitia de parcare a aeronavei. De ce agentul handling a efectuat formalitatile vamale ocazionate de trecerea frontierei doar pentru echipajul aeronavei IL-76 si pentru marfa transportata nu, si de ce nu s-a autosesizat seful Politiei de Frontiera in acest caz, este un aspect omis de procurorii militari, care au preferat sa puna in sarcina mea atributiuni care nu erau prevazute in fisa postului de comandant adjunct, asa cum puteti oberva in capitolul : 4.2. Diversiunea Politiei de Frontiera pe care-l gasiti : http://www.expostar.ro/index.php/dosare/27-iv-culisele-operatiunii-speciale-tigareta-2

Am luat conoştinţă că sesizarea mea nu poate privi legalitatea hotărârilor judecătoreşti, respectiv a soluţiilor pronunţate de procuror. Îmi asum răspunderea, în condiţiile legii, privind veridicitatea aspectelor sesizate.


de fosti ministri ai Justitiei. Ministrul Chiuariu a oprit o ancheta interna la Iasi, fieful sau si al baronului liberal Relu Fenechiu. Inlocuitorul lui Dumitriu este procurorul Humulescu
de la DNA Bacau.

» Care sunt motivele demiterii dvs.?
— Luni dimineata, un consilier al ministrului a venit la mine si mi-a adus la cunostinta, asta la prima ora, ca incepand din acel moment eu nu mai sunt sef al Corpului de Inspectie si ca domnul ministru a decis sa ma demita.

» V-a dat vreo motivatie?
— Nu mi-a prezentat nici o
hartie. Dupa aceea, a prezentat un domn procuror de la Bacau, care mi-a preluat functia. E vorba de procurorul Humulescu de la DNA Bacau.

» Ati deranjat cu ceva?
— Acum vreo doua saptamani si ceva, am finalizat un raport privind concursurile care au loc in sistemul penitenciar. si in acel raport am constatat lucruri grave, favorizari ale anumitor candidati care erau rude cu persoane din conducerea sistemului penitenciar la nivel inalt.

» Puteti sa-mi dati si cateva nume?
— Este vorba de rudele lui Alexandru serban, directorul general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor. In februarie anul acesta, s-au incadrat cumnatul, sora lui si o cunostinta, respectiv fata celor la care cumnatul lui locuieste in Craiova. Mai e vorba de sotia unui director din ANP, de o alta fata a unor functionari din ANP. Mai mult, am aratat clar defavorizarea contracandidatilor care erau mai bine pregatiti si, in situatia respectiva, imbraca anumite aspecte penale. Este vorba de infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor unor persoane.
» Cum poate fi demonstrata aceasta defavorizare? Ei s-au prezentat totusi la un concurs…
— Este vorba de discrepantele dintre notele luate la examenul scris si cele luate la interviuri, in sensul ca rudele au luat intotdeauna note mai mici la proba scrisa, iar la interviuri au luat note mari. Pe cand situatia contracandidatilor sta tocmai invers.

» Acestea sunt deductii...
— Este o chestie prin deductie, numai ca noi am facut si o analiza a proceselor-verbale, a intrebarilor si raspunsurilor care au fost consemnate in timpul interviului. Am constatat cu stupoare ca o candidata, care raspunsese foarte bine si care luase si nota mare la proba scrisa, la interviu a luat 4 sau 5. Iar contracandidata ei, care a primit 2-3 intrebari foarte simple si care a raspuns mai slab, a luat o nota mai mare. Am intrebat pe membrii comisiilor de ce nu le-au pus intrebari teoretice si cum au reusit sa faca evaluarea si nu au fost in stare sa raspunda.

» Cand a fost finalizat acest raport?
— Pe 25 aprilie.

» L-ati dat noului ministru?
— Da.

» Credeti ca asta a fost cauza demiterii?
— A doua zi, un consilier de-al sau m-a sunat si mi-a spus ca incarcam rolul instantelor degeaba, ca nu are sens sa sesizam Parchetul. Propunerile mele nu se negociaza, le accepta sau nu le accepta. si de atunci nu s-a mai intamplat nimic, raportul sta acolo. Peste cateva zile, inainte de vacanta de 1 Mai, am inaintat la cabinet spre a mi se semna un mandat pentru a efectua un control profesional la Camera Executorilor Judecatoresti Iasi, urmare a sesizarilor primite de la cetateni. Nu mi-a fost semnat acel mandat, fara nici o justificare. Neoficial, am auzit ca s-a exprimat: "Ce cauta astia la Iasi? De Iasi nu se ating!".
» Dar ce s-a intamplat la Iasi?
— Sunt petitii ale cetatenilor cu privire la nereguli in actul de punere in executare a hotararilor judecatoresti.

» si motivatia care a fost?
— Nu am primit nici o motivatie.

» Credeti ca are legatura cu faptul ca ministrul este din Iasi?
— Nu pot decat sa banuiesc, altfel nu-mi explic de ce nu a acceptat aceste mandate. Este prima data cand mi se intampla ca un mandat de efectuare a unui control sa nu-mi fie semnat.

» Dvs., fiind seful Corpului de Control, e clar ca aveati legatura cu toate verificarile in derulare din cadrul ministerului. Credeti ca activitatea dvs. deranjeaza acum mai mult decat inainte?
— Erau verificari de competenta Corpului de Control: notari, executori si penitenciare. Nu era ceva ce ar fi putut deranja in acel moment. Cred ca a deranjat mai mult ce am facut inainte.

» Ce verificari importante ati avut de-a lungul timpului?
— In 2006, vreau sa va spun ca la Corpul de Control s-au facut controale la toate camerele executorilor judecatoresti de pe teritoriul Romaniei, lucru care nu se mai intamplase pana atunci. In urma controlului, am exercitat un numar de 88 de actiuni disciplinare, o parte din ele soldate cu excluderi, de asemenea, cred ca au fost vreo 20 de sesizari penale in urma acestor controale. Ca sa va faceti o imagine, la nivelul tarii sunt aproximativ 300 de executori judecatoresti, asta inseamna ca circa 20% s-au ales cu actiune disciplinara. Am mai avut verificari in ceea ce priveste nereguli la concursuri sau numiri de notari si s-au luat masuri in acest sens.
» Nume mari?
— Sa spunem ca eu am coordonat acea lucrare, care s-a finalizat prin sesizarea penala fata de fostii ministri ai Justitiei. Am mai facut o sesizare penala ca urmare a neregulilor constatate in urma inventarierii Ministerului Justitiei, in 2006, unde s-a constatat un prejudiciu de 4 miliarde de lei.

» In ceea ce va priveste, dvs. spuneti ca ati fost demis, dar nu ati primit nici o decizie in acest sens?
— Nu! Mai mult decat atat, spre stupoarea mea, am cerut, din moment ce nu mai fac nimic in acest minister, sa mi se aprobe concediu, si nici macar acest drept nu-mi este respectat.

» Cum vedeti dvs. ceea ce se intampla sub acest nou ministeriat?
— Sunt stupefiat, nu-mi vine sa cred! Incredibil cum unui profesionist nu i se poate spune din ce motive pleaca.
» Pe cine ati deranjat de v-a demis?
— Nu pot sa fac decat supozitii in legatura cu controalele efectuate. Poate nu se doreste efectuarea unor astfel de controale.

» Puneti aceasta demitere in contextul propunerii de revocare a procurorului Tulus?
— Eu am indeplinit in cadrul ministerului o functie administrativa. Acum nu pot sa consider aceasta demisie o ingerinta in actul de justitie, dar contest modul in care se gestioneaza astfel de probleme. Un profesionist este inlaturat pentru ca si-a facut treaba?!

» In acest context al revocarilor si in toate luarile de pozitie ale societatii civile, merg toate spre blocarea dosarelor de coruptie. Care este opinia dvs.?
— In ceea ce priveste solicitarea de revocare a procurorului Tulus, si eu cred ca este o greseala si este o ingerinta grava in actul de justitie. Nu a adus nici un motiv plauzibil pentru demiterea sa.
60 DE SECUNDE

Lista lui Chiuariu

» Mai sunt si alti procurori in situatia asta?
— Da, din cate am inteles, s-a facut aseara o lista cu persoane care trebuie sa plece urgent din minister.
» Cine a facut lista?
— Domnul ministru Chiuariu.

» si nu stiti cine e pe lista aceea?
— Cunosc doar cateva nume, atat. Este vorba de fosti consilieri.

» In afara de cei
de ieri?
— Da, in afara de ei, mai sunt inca trei: Alina Vrabie, Ioana Banu, Mihai Pruna.

NEPOTISME
» Raportul buclucas

Sub ministeriatul Monicai Macovei, o statistica a aratat ca, la inceputul anului, aproape jumatate (6.000) din angajatii din sistemul penitenciar sunt rude.
Corpul de Inspectie al Ministerului Justitiei a ajuns la concluzia ca mai multe posturi din sistemul penitenciar au fost ocupate, prin favoritism, de rude ale unor persoane cu functii importanta in Administratia Nationala a Penitenciarelor.
Cap de lista este insusi directorul acestei institutii, procurorul Alexandru serban.
Sora, cumnatul si o cunostinta de familie ale acestuia au fost favorizati pentru a castiga posturi la Penitenciarul de Maxima Siguranta Craiova.
Metoda a fost simpla: daca la proba scrisa cei trei au luat notele cele mai mici dintre toti candidatii, la proba interviului au obtinut notele cele mai mari. La interviu nu li s-au pus intrebari teoretice, ci generale.
La Bacau, sotia procurorului-sef al DIICOT, Codrut Olaru, a castigat prin aceeasi metoda un post de ofiter sef birou la Penitenciarul Bacau, in urma unei interventii telefonice a sotului ei.
La Penitenciarul Margineni, doua candidate au fost favorizate si numite in functii, parintii uneia dintre ele lucrand in sistemul penitenciar. (A.P.)

SOLIDARIZARE
» Procurorii liberali il sustin pe Chiuariu

Asociatia Procurorilor din Romania, una din cele noua asociatii ale magistratilor din Romania, considera ca "este dreptul ministrului Justitiei de a cere, in conditiile legii, revocarea unui procuror din functia de conducere pe care o ocupa". Asociatia condusa de procurorul Sorin Stanescu, fost ministru liberal, a luat fiinta in 2005 si nimeni nu stie cati membri cotizanti are.
Asociatia lui Stanescu le recomanda membrilor sa evite luarea de atitudine in conflictele politice si le cere oamenilor politici "sa se abtina de la invocarea magistratilor in actiunile care nu vizeaza decat consolidarea propriei platforme electorale".
Precizarile asociatiei lui Stanescu vin in contextul in care nici un procuror al Directiei Nationale Anticoruptie nu face parte din acest organism, iar comunicatul nu a trecut prin Consiliul de Administratie al ANP.
Mai multi procurori de la structura centrala a DNA si de la serviciile teritoriale si-au exprimat nemultumirea fata de propunerea ministrului Justitiei de revocare din functia de sef al Sectiei a II-a a DNA a lui Doru Tulus. (V.B.)

– DIICOT din Parchetul General continua sa tina la sertar dosarul penal cu procurori, politisti si functionari publici care protejau in 2005 o retea de traficanti de muncitorichinezi si de proxeneti chinezi
Reprezentanti ai Oficiului de Monitorizare si Combatere a Traficului de Persoane din cadrul Departamentului de Stat al SUA se arata ingrijorati de inmultirea in Romania a unor cazuri de trafic de fiinte umane, in special cu cetateni chinezi sau copii, care sunt exploatati sau vanduti de grupari transnationale de crima organizata. O delegatie americana se afla in aceste zile la Bucuresti pentru a analiza acest fenomen. Unul din cazurile spectaculoase de trafic de persoane, rezolvat doar pe jumatate de autoritati, a facut obiectul unei dezvaluiri in premiera a ziarului ZIUA din 11 decembrie 2007, in materialul intitulat “Organul in flagrant”. DIICOT Bucuresti, condus de procurorul Codrut Olaru (foto), a musamalizat cazul si nu a facut nimic din 2005 si pana in prezent in dosarul disjuns in care erau implicati procurori si politisti.Surse judiciare avizate ne-au informat ca in ultimii ani in Romania a luat amploare traficul de persoane, de regula cel cu migranti proveniti din China, care sunt introdusi pe diverse cai in Romania, iar apoi inchisi in locatii bine pazite, fiind fortati sa munceasca de dimineata pana seara, in folosul gruparilor criminale. Traficul de persoane se manifesta si sub forma unor intreprinderi de productie, structurate ca niste localitati inchise, din care angajatii (migranti preponderent adusi din China) nu ies aproape niciodata, fiind sechestrati la locul de munca. Potrivit acelorasi surse, Romania a devenit una din placile turnante ale traficului cu muncitori chinezi, care sunt introdusi in tara noastra sub diferite forme, dupa care, cu complicitatea unor functionari publici co-interesati, beneficiaza ilegal de prelungiri de vize sau pur si simplu sunt tolerati fara forme legale in locurile de exploatare. Oficialii americani sunt interesati si de fenomenul traficului de copii, despre care ar exista indicii ca el continua, fenomen care a starnit in trecut mari scandaluri de presa. Scandaluri in urma carora autoritatile noastre, in mod inexplicabil, nu au trimis in judecata nici o retea de traficanti de copii. Unul din cele mai revoltatoare cazuri legate de traficul cu copii mediatizat de presa - cel privind disparitia de la Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti, in jurul anului 1996, a peste 300 de dosare civile de adoptii internationale - nu a fost elucidat nici azi de autoritati.Bordelul oamenilor legiiZIUA a dezvaluit in materialul intitulat “Organul in flagrant”, ca procurorii DIICOT din Parchetul General au trimis in judecata o grupare de cetateni chinezi si romani, specializata in traficul cu muncitori chinezi, dar si cu fortarea unor minore, din Bucuresti si provincie, sa se prostitueze cu diferiti clienti, intr-un bordel clandestin, camuflat sub titulatura de “salon de masaj”. Bordelul a functionat la Restaurantul “Shanghai” din sectorul 4 al Capitalei. ZIUA a dezvaluit ca, desi proxenetii au fost trimisi in judecata in vara lui 2006 si, ulterior, condamnati, procurorii DIICOT nu au continuat cercetarile intr-o disjungere din dosarul principal, care viza o serie de functionari publici acuzati de acte de coruptie, si de sprijinirea grupului de crima organizata. La 30 noiembrie 2005, echipe de mascati ale SRI, Brigazii de Crima Organizata si Jandarmerie, au descins in forta la Restaurantul “Shanghai”, unde au gasit minore cu varste intre 14 si 17 ani, obligate sa faca sex oral cu clientii. La fata locului au fost filmati si cativa procurori si politisti, care nu au putut sa-si justifice convingator prezenta. Minorele audiate au declarat si au recunoscut din pozele ce le-au fost puse in fata ca mai multi politisti, majoritatea de la Sectia 11, comisari ai Garzii Financiare si functionari de la Autoritatea pentru straini au frecventat localul in repetate randuri.Martori sub acoperire au indicat si prezenta unor procurori de la Parchetul Sectorului 4 - Parchetul Capitalei, la adresa “salonului de masaj”. Dar si faptul ca se plateau politistilor sume intre 10.000 si 15.000 euro, pentru ca raziile acestora sa nu tulbure “afacerea”, mai cu seama pe cea de trafic cu muncitori chinezi, care nu aveau forme legale de sedere. DIICOT Bucuresti, condus de procurorul Codrut Olaru, a musamalizat cazul si nu a facut nimic din 2005 si pana in prezent in dosarul disjuns.Parchetul Inaltei Curti, in pofida insistentelor reporterilor ZIUA, a refuzat sa ne comunice numele procurorilor implicati, pretextand ca astfel de informatii ar afecta “bunul mers” al anchetei. La doua luni de la publicarea anchetei, Parchetul Inaltei Curti continua sa manifeste secretomanie in acest caz in care nu se face nimic".
Sursa