Piraeus reactioneaza la scrisoarea senatorului Urban in scandalul Planorama – 5 milioane de euro pentru finalizarea lucrarilor
Urmare a acestei interventii http://www.urbaniulian.ro/2009/11/01/scandalul-planorama-senatorul-urban-trimite-o-scrisoare-deschisa-catre-piraeus-bank/ , sunt bucuros sa anunt faptul banca Piraeus si dezvoltatorul imobiliar au ajuns la o intelegere , in interesul celor care au cumparat locuinte in acest ansamblu rezidential; iata ca se poate cand se doreste.
---------- Forwarded message ----------
From: Adrian Mihailoaie
Date: 2009/11/17
Subject: Planorama - Euro Habitat
To: iulian.urban@gmail.com
Stimate Domnule Senator,
Doresc sa va multumesc pentru implicarea Dvs in intreaga situatie deoarece in urma tuturor acestor eforturi se pare ca situatia incepe sa se miste spre o rezolvare.
Detaliile le gasiti in link-ul de mai jos!
Pentru finalizarea primelor doua blocuri din proiectul rezidential Planorama sunt necesari 5 mil. euro, aceasta suma fiind la baza planului de reluare a proiectului realizat de noul manager, firma israeliana BSR Europe.
"Ca urmare a intelegerii dintre banca si EuroHabitat (dezvoltatorul proiectului - n.r.), am pregatit un plan de reluare a proiectului, bazat pe suma suplimentara de 5 mil. euro injectata in proiect de catre proprietarii proiectului si banca", a spus pentru DailyBusiness.ro Joseph Etstein, managing director al BSR Europe.
Banca finantatoare, Piraeus Bank, a impus conditii foarte stricte vizavi de noile termene de finalizare ale locuintelor din primele doua blocuri ale proiectului, conform unor surse din piata.
"Pentru ca planul sa se materializeze, trebuie ca noile date de livrare sa fie agreate de cumparatori si impreuna cu acestia sa semnam un act aditional la contracte in care sa se consemneze aceste noi date si alte probleme comerciale", spun reprezentantii BSR, care adauga ca intentioneaza sa se intalneasca cu clientii pana la finalul lunii.
"Dupa rezolvarea acestor probleme, contractul de manageriere al proiectului Planorama va intra in vigoare si credem ca lucrarile pot fi reluate imediat dupa Anul Nou", au mai spus reprezentantii BSR.
Anterior, managementul proiectului a fost realizat in-house de catre Euro Habitat. Sharon Fisher, directorul financiar al companiei, a precizat ca a luat hotararea de a externaliza serviciile de management pentru ca "asa este mai bine", si ca nu a fost o conditie impusa de banca.
Complexul este situat in zona Doamna Ghica din Bucuresti, si este dezvoltat pe o suprafata de 18.000 mp. Planorama va cuprinde patru imobile a cate 15 etaje, cu aproximativ 1.200 de apartamente de 1, 2 si 3 camere. Dintre cele 4 blocuri, doar doua sunt in stadii avansate de constructie.
Proiectul Planorama are la activ o intarziere de 2 ani fata de termenul initial. In cadrul proiectului au fost achizitionate cateva sute de locuinte de catre utilizatori finali.
Banca finantatoare, Piraeus Bank, a impus conditii foarte stricte vizavi de noile termene de finalizare ale locuintelor din primele doua blocuri ale proiectului, conform unor surse din piata.
"Pentru ca planul sa se materializeze, trebuie ca noile date de livrare sa fie agreate de cumparatori si impreuna cu acestia sa semnam un act aditional la contracte in care sa se consemneze aceste noi date si alte probleme comerciale", spun reprezentantii BSR, care adauga ca intentioneaza sa se intalneasca cu clientii pana la finalul lunii.
"Dupa rezolvarea acestor probleme, contractul de manageriere al proiectului Planorama va intra in vigoare si credem ca lucrarile pot fi reluate imediat dupa Anul Nou", au mai spus reprezentantii BSR.
Anterior, managementul proiectului a fost realizat in-house de catre Euro Habitat. Sharon Fisher, directorul financiar al companiei, a precizat ca a luat hotararea de a externaliza serviciile de management pentru ca "asa este mai bine", si ca nu a fost o conditie impusa de banca.
Complexul este situat in zona Doamna Ghica din Bucuresti, si este dezvoltat pe o suprafata de 18.000 mp. Planorama va cuprinde patru imobile a cate 15 etaje, cu aproximativ 1.200 de apartamente de 1, 2 si 3 camere. Dintre cele 4 blocuri, doar doua sunt in stadii avansate de constructie.
Proiectul Planorama are la activ o intarziere de 2 ani fata de termenul initial. In cadrul proiectului au fost achizitionate cateva sute de locuinte de catre utilizatori finali.
Reclamati abuzurile la adresa office@asistentapentruconsumatori.ro sau la adresa Senatorului : iulian.urban@gmail.com
Redirectioneaza 2% pentru Asociatia www.asistentapentruconsumatori.ro
Afisari: 1465
Arh. Radu Patzelt said
am November 17 2009 @ 6:35 pm
Stimate D-le. Urban,
Pentru inceput as dori sa ma prezint. Ma numesc Radu Patzelt, sunt de profesie arhitect si locuiesc in Bucuresti impreuna cu sotia si cei doi copii.
Am descoperit cu placere, de curand, actiunile dvs. referitoare la problema Planorama.
Ma bucur sa vad ca mai exista oameni aflati in functii publice care se apleaca si spre cele ce se petrec zi de zi in aceste vremuri tulburi.
Se pare ca scrisoarea adresata bancii Piraeus are urmari, in bine, pentru oamenii disperati ce, spre nefericirea lor, au ajuns sa fie victimele acestei “gauri negre” – “Cel mai de succces proiect imobiliar”, asa cum se laudau in pliantele de prezentare dezvoltatorii proiectului.
Printre victimele acestui esec imobiliar ma numar si eu si as dori sa va solicit parerea si, daca se poate, o solutie pentru rezolvarea problemei mele.
Astfel, in 2007 am contractat un apartament de 3 camere in complexul Planorama. Am platit avansul si trebuia sa stam in chirie 6 luni pana la darea in folosinta a complexului.
Este inutil sa va mai spun ca cele 6 luni s-au transformat in 2 ani. Asta in conditii de chirie cu doi copii mici in doua camere. In iarna anului 2008, vazand ca nu se mai petrece nimic pe santier si ca dezvoltatorii nu dau nici un semn ca ar mai fi interesati de finalizare, am decis sa reziliem contractul si sa ne recuperam banii platiti pana atunci (cca. 80%).
Dupa multe tergiversari conducerea Planorama a “binevoit” sa ne convoace la reziliere, dar introducand in Conventia de rezolutiune conditiile lor fara sa ia in considerare ca la discutiile initiale nu am fost de acord cu acele conditii. Astfel, nu au fost de acord sa ne acorde penalizarile stipulate in contract si ne-au fortat sa acceptam returnarea sumelor in lei pe care le-am virat catre ei, desi in Contractul semnat cu ei exista un paragraf care face referire la faptul ca “toate platile se vor face in lei la cursul de schimb al Piraeus Bank din ziua efectuarii platii”.
Firma Euro Habitat ne-a cerut, de fiecare data (la fiecarea factura) o contravaloare in lei a unei sume in euro. Diferenta de curs valutar a facut ca la suma totala virata catre ei, cca. 97.000 euro, sa primim inapoi, in lei, echivalentul a 78.000 euro – la cursul curent.
Nici banii acestia nu i-au eliberat “domniile” lor la termenul din Conventie, ci am fost nevoit sa apelez la un executor judecatoresc pentru recuperarea banilor. Am fost printre putinii care au reusit sa recupereze ceva de la Planorama si primul care le-a poprit toate conturile si i-a executat silit.
Inaintea mea au reusit 1-2 persoane sa obtina banii si dupa mine 2 persoane – asta din cate cunosc din informatiile de pe forumul Softpedia.
Intrebarea mea ar fi daca dvs. vedeti o posibilitate legala de recuperare a sumei de cca. 20.000 euro pe care am pierdut-o prin diferenta de schimb valutar. Mentionez ca am semnat Conventia de Rezolutiune in conditiile impuse de ei fortat fiind de situatia locativa precara la care am fost nevoiti sa apelam, mai mult decat atat in Martie 2009 trebuia sa eliberam apartamentul in care stateam deoarece proprietarul se intorcea de la studiile pe care le efectua in strainatate.
Va multumesc si va doresc succes in tot ceea ce intreprindeti.
Cu stima,
Arh. Radu Patzelt
Dorin said
am November 19 2009 @ 4:45 pm
Ghid de evitare a „?epelor” date de dezvoltatorii imobiliari
Alegerea unui dezvoltator cu scrisoare de garan?ie bancar?, cu proiecte finalizate ?i asisten?a unui avocat sunt solu?ii care reduc riscurile cump?r?torilor
Foto
Dac? în trecut dezvoltatorii f?ceau adesea contractele de vânzare a apartamentelor dup? bunul plac, în prezent cump?r?torii au posibilitatea s? se asigure mai mult. Asta pentru c? acum cei care vor s? vând? accept? mult mai u?or negocierea unor contracte ferme, cu clauze de asigurare a cump?r?torilor. Dup? ?epele din trecut, aproape totul depinde acum de cump?r?tori.
Exist? înc? foarte mul?i oameni care au de dat zeci de mii de euro la b?nci pentru casa dorit?, dar pe care nu o vor avea niciodat? fiindc? dezvoltatorii au intrat în faliment. Al?ii risc? s? fie da?i afar? din casa pus? garan?ie pentru a cump?ra o locuin?? nou? care nu s-a mai construit. Mai sunt, de asemenea, extrem de mul?i cump?r?tori care trebuiau s? aib? cheile de la viitoarea lor cas? înc? din 2008, dar nu se pot bucura de aceasta, fiind amâna?i cu lunile, în continuare.
Vina pentru toate acestea nu o au doar dezvoltatorii, sau criza actual?. ?i cump?r?torii au partea lor de vin? fiindc? s-au gr?bit s? semneze contracte cu ochii închi?i, f?r? a încerca s? se protejeze într-un fel. De condamnat este ?i atitudinea b?ncilor, care au dat credite oric?rui dezvoltator ?i oric?rui poten?ial cump?r?tor. Nici legisla?ia româneasc? nu a ajutat cu nimic în sensul protej?rii investi?iilor, a?a cum se întâmpl? în Vest. Cu toate acestea, au existat ?i în anii trecu?i cump?r?tori care au deschis ochii mai bine când au negociat cu un dezvoltator. Cu atât mai mult ar putea cump?r?torii s? fie pruden?i acum, când deschiderea vânz?torilor spre negociere este mai mare.
Cum cump?r?m cu riscuri minime
Decizia cump?r?rii unui apartament trebuie corelat? cu asisten?a unui specialist. Legisla?ia româneasc? nu ofer? decât o vag? protec?ie a cump?r?torului în absen?a unei atitudini active a acestuia în sensul inform?rii specializate. Sunt importante atât alegerea dezvoltatorului, cât ?i modul în care se negociaz? clauzele din contract. „Exist? metode prin care se pot achizi?iona apartamente off-plan într-un mod diligent (v?zând istoricul unor proiecte deja finalizate de respectivul dezvoltator, negocierea contractului), astfel încât drepturile ?i obliga?iile p?r?ilor s? fie bine stabilite”, a declarat Mihai Cuc, avocat partener SCA Enescu & Cuc. Scrisoarea de garan?ie bancar? este, de asemenea, una dintre metodele de minimizare a riscului cump?r?torului. „Refuzul vânz?torului de a pune la dispozi?ie garan?ii contractuale ridic? mari semne de întrebare asupra seriozit??ii dezvoltatorului ?i chiar asupra bonit??ii sale, când nu poate furniza o scrisoare de garan?ie bancar?”, a declarat Cristina Maxim, avocat partener Bo?tin? ?i Asocia?ii.
La acestea se poate ad?uga autentificarea la notar a promisiunii de vânzare-cump?rare, în care s? se prevad? „dreptul promitentului cump?r?tor de a dispune rezolu?iunea contractului în caz de culp? a dezvoltatorului f?r? alte formalit??i, în baza pactului comisoriu de grad IV”, declar? avocatul Lauren?iu Ve?eleanu. „În acest din urm? caz, am avea situa?ia în care promitentul cump?r?tor poate s?-?i recupereze banii direct prin executarea silit? a conturilor bancare sau a bunurilor dezvoltatorului imobiliar”, adaug? Ve?eleanu.
Pân? s? se ajung? la a?a ceva îns? e bine s? se evite dezvoltatorii „no name” sau m?car cei care refuz? s? ofere o scrisoare de garan?ie bancar?. Simpla întabulare a unei promisiuni de vânzare-cump?rare nu-l protejeaz? pe cump?r?tor de riscul neexecut?rii contractului de c?tre vânz?tor. Astfel, „dac? dezvoltatorul nu poate finaliza imobilul la termenul stabilit, simpla existen?? a unei promisiuni întabulate nu-i este de folos cump?r?torului, care nu are niciun interes s? o transforme în instan?? în contract de vânzare-cump?rare, dac? nu exist? un imobil finalizat”, precizeaz? Cristina Maxim.
Citeste si …
* Locuin?ele finalizate – punctul de atrac?ie al dezvoltatorilor
* Falimentele constructorilor se înmul?esc
* „Prima Cas?” a ajuns la 8.000 de dosare aprobate
* Apartamentele comuniste se ieftinesc în toat? ?ara
* Turnurile Asmita încep s? livreze apartamente
* Tombola cu case de la OTV nu e acas?
* EXCLUSIV: Apartamente ieftine, vândute în procedura de executare silit? (IV)
* Luxul imobiliar bucure?tean se bazeaz? în continuare pe str?ini
* Reabilitarea termic? a locuin?elor nu ne înc?lze?te cu nimic
* Tarifele notarilor pe tranzac?iile imobiliare, f?r? concuren??
Banii din penaliz?ri, fals? consolare
Dac? un proiect este în curs de fi-nalizare, dar are întârzieri, discu?ia se poart? doar în cazul în care contractele au fost semnate cu clauze favorabile atât vânz?torului, cât ?i cump?r?torului. Dezvoltatorul trebuie s? fie îns? solvabil. În alte situa?ii nu prea exist? ?anse de recuperare, par?ial? sau total?, a banilor de la dezvoltatori, în cazul în care cump?r?torul alege rezolu?iunea (denun?area) contractului. Cu alte cuvinte, dac? dezvoltatorul e insolvabil ?i contractul nu a fost bine f?cut, banii sunt ca ?i arunca?i pe geam, situa?ie în care se afl? foarte mul?i dintre cei care ?i-au propus s? cumpere un apartament în anii trecu?i.
Dac? îns? dezvoltatorul este solvabil ?i contractul e bine f?cut, întârzierile f?r? sfâr?it în predarea apartamentului pot da ocazia cump?r?torului ca, asistat de un avocat, s?-?i recupereze într-un târziu banii. Totul depinde ?i aici îns? de fiecare contract în parte. Acceptarea încas?rii banilor de la dezvoltator de pe urma penaliz?rilor de întârziere e doar o fals? consolare dac? se pune în balan?? valoarea actual? a apartamentelor ?i suma care s-a pl?tit la pre?ul vechi. „A te mul?umi cu banii din penaliz?ri este bine pe termen scurt, dac? dezvoltatorul are capacitatea de a finaliza proiectul ?i r?måne în pia??, dar e gre?it pe termen lung”, declar? Ve?eleanu.
Trecut f?r?… speran??
În cea mai mare parte, contractele din trecut s-au f?cut pe grab?, iar dac? poten?ialul cump?r?tor încerca s? negocieze era trimis la plimbare. Frecvent, dezvoltatorii înfiin?eaz? firme dedicate pentru fiecare proiect imobiliar, astfel încât singurul bun din patrimoniu const? în terenul aferent investi?iei. În ceea ce prive?te disponibilul financiar din conturi, acesta este utilizat imediat, în general, în activitatea curent? a dezvoltatorului. „Dac? au fost f?cute contracte cu astfel de dezvoltatori, recuperarea efectiv? a banilor devine foarte dificil?. Au existat cazuri în care banii au fost recupera?i, dar numai pentru situa?iile în care dezvoltatorii realizaser? proiectul ?i aveau astfel ceva de pierdut, fie ?i numai pentru reclama negativ? ca urmare a litigiilor”, explic? Mihai Cuc.
Varianta execut?rii dezvoltatorului, dac? e în insolven??, este cea mai lung? cale, dar uneori de neevitat. În acest caz, dac? vânz?torul are bani de la b?nci, cump?r?torul, dac? va primi ceva, va primi abia la urm?, dup? b?nci ?i furnizorii de materiale. „Poate c? dac? îi d?deam în judecat? la sfâr?itul lui 2008 recuperam ceva bani, acum nu m? mai a?tept s? primesc ceva”, spune Drago? Dehelean, unul dintre p?gubi?ii proiectului Planorama. „Dac? dezvoltatorul are doar o problem? temporar? cu lichiditatea, cump?r?torul î?i poate negocia m?car ni?te garan?ii în schimbul întârzierii la restituirea banilor”, a precizat partenerul firmei Bo?tin? ?i Asocia?ii.
Str?ini de situa?ie
Nu exist? diferen?e importante între cump?r?torii str?ini ?i cei români. În cazul proiectelor cu probleme mari, ambele categorii doresc recuperarea banilor fie amiabil, fie în instan??. „Chiar dac? în spatele afacerilor cu proiecte imobiliare se afl? deseori tot str?ini, «?epele» se datoreaz? legisla?iei lacunare a României ?i absen?ei unor m?suri de siguran?? juridic? a opera?iunilor întreprinse în interiorul grani?elor ??rii noastre”, a declarat Mihai Cuc. Acesta a enumerat câ?iva dezvoltatori de proiecte care au fost sau urmeaz? a fi da?i în judecat? de c?tre clien?i str?ini, amintind MRI Residence, South Pacific, Casarom Arad.