Mai puţin de 1% din firmele care au intrat în insolvenţă în 2009 au apelat la fondul din care le pot plăti angajaţilor drepturile restante.

Doar 3,8 milioane de lei din cele 99 de milioane colectate până acum la Fondul de garantare a salariilor, destinat achitării drep turilor restante ale an gajaţilor din companiile falimentare, au fost cheltuite în primele şase luni ale acestui an. Cu alte cuvinte, patronii „lo viţi” de criză au folosit mai puţin de 4% din suma totală aflată la dispoziţia lor, deşi fiecare dintre ei a cotizat lunar la acest fond cu 0,25% din totalul cheltuielilor salariale. Motivele: fie necunoaşterea legii, fie birocraţia excesivă, care-i determină să lase soarta angajaţilor la mâna instanţelor.

Potrivit legii, proprietarii de firme care intră în faliment au dreptul la maximum trei salarii medii pe economie pentru fiecare angajat pe care nu au mai avut bani să-l plătească înainte de intrarea în insolvenţă. Cu toate acestea, până la jumătatea acestui an, în care criza economică s-a manifestat puternic în România, doar 20 de societăţi comerciale au accesat fondul pentru a achita drepturile restante unui număr de 1.200 de angajaţi, după cum a precizat Eugen Preda, director în cadrul Agenţiei Naţionale de Ocupare a Forţei de Muncă (ANOFM).

Cele 20 de firme reprezintă însă doar 0,1% din totalul societăţilor private care au început procedura de faliment. Aşa arată statisticile Consiliului Superior al Magistraturii, potrivit cărora, doar în primele trei luni ale anului, peste 26.000 de firme au deschis în instanţă procedura de insolvenţă, deoarece nu au mai avut bani să-şi plătească datoriile.

Zeci de acte şi funcţionari prea puţin prietenoşi

E drept că fondul de garantare a fost ignorat de patronii falimentari şi în anii trecuţi. „În 2007, primul an de aplicare a legii, s-au accesat aproape 1,5 milioane de lei pentru plata creanţelor salariale a peste 600 de angajaţi din patru societăţi comerciale aflate în lichidare. În 2008, sumele cheltuite din fond au crescut la aproape 4 milioane de lei, pentru 1.752 de angajaţi, din

11 firme. O creştere s-a înregistrat totuşi anul acesta, dar ne aşteptam la mult mai multe cereri”, a explicat directorul ANOFM.

Subordonaţii săi, care gestionează fondul de garantare, au pus rata extrem de mică de absorbţie a fondurilor pe faptul că patronii nu cunosc legea. Specialiştii în insolvenţă reclamă însă două lucruri tipice pentru România: birocraţia excesivă şi atitudinea „nu foarte binevoitoare” a funcţionarilor ANOFM. „Dosarul de accesare a fondului, pe care în mod obişnuit trebuie să-l întocmească o societate în insolvenţă, cuprinde peste 10 tipuri de

acte şi are un volum respectabil - în jur de 100 de pagini. Iar la nivelul agenţiilor judeţene de ocupare a forţei de muncă nu există o practică unitară de întocmire şi rezolvare a acestor solicitări”, a explicat Nicolae Rusu, reprezentantul Casei de Insolvenţă Transilvania. Acesta adaugă şi durata mare

de soluţionare a cererilor depuse la agenţiile de ocupare: trei luni, în loc de 45 de zile, cum prevede legea. „Iar, în unele cazuri, o problemă este chiar atitudinea - să-i zicem nu foarte binevoitoare -, a reprezentanţilor a genţiilor de ocupare”, a explicat Rusu.

În opinia lui, patronii - şi aşa des curajaţi de aceste piedici - nu pot fi motivaţi nici măcar de sumele pe care le pot obţine din fond

. „În multe cazuri, societatea debitoare datorează mai mult de trei salarii către angajaţii săi. Aşadar, prin accesarea fondului, de multe ori nu se obţine achitarea totală a salariilor res tante, ci doar una parţială”, a conchis avocatul.

Nici angajaţii nu luptă pentru drepturile lor

Aceeaşi lege prevede că, în cazul în care patronii nu se mobilizează, angajaţii îşi pot cere singuri drepturile. „Aici intervine însă o altă problemă: oamenii se pot lovi de refuzul patronului de a le înmâna actele. Şi atunci, ar trebui să intervină sindicatele. Sindicatele ar trebui să fie mai active din acest punct de vedere”, arată specialiştii.

Potrivit acestora, este posibil ca, în următoarele luni, odată cu accentuarea crizei, tot mai mulţi patroni să înceapă să se gândească la acest fond ca la o soluţie de a-şi acoperi o parte dintre datoriile către salariaţi. În ţară există companii mici care încep să-şi pregătească dosarele pentru a cere bani din Fond.

Spre exemplu, cei de la firma gorjeană Mirfo Industries, care se ocupă de maşini unelte şi prelucrări metalice şi care a intrat în faliment de curând, spun că vor să apeleze la fond pentru a achita, în principal, salariile restante pe două luni, dar şi eventualele plăţi compensatorii.

„E o variantă foarte bună în criza asta să accesăm banii de la fond, încercăm acum să facem dosarul. Chiar dacă am înţeles că e mai greu şi sunt acte de depus, cine are nevoie de bani, poate reuşi să îndeplinească toate condiţiile. Noi vrem să luăm bani pentru 380 de angajaţi”, au declarat reprezentanţii companiei.

CUM POT FI ACCESAŢI BANII

Lefurile şi plăţile compensatorii sunt asigurate

Legea, impusă României de Uniunea Europeană şi de Organizaţia Internaţională a Muncii, prevede că din Fondul de garantare pentru plata salariilor restante se pot achita creanţele salariale existente cu maximum trei luni înainte de depunerea cererii. În această categorie, intră nu doar salariile restante, ci şi compensaţiile băneşti datorate de angajator pentru concediul de odihnă neefectuat de salariaţi (pentru maximum un an de muncă), plăţile compensatorii, dar şi indemnizaţiile pentru accidentele de muncă, bolile profesionale sau cele ce ar fi trebuit acordate pe durata întreruperii temporare a activităţii.

Însă, suma maximă acordată din Fond pentru fiecare angajat nu poate depăşi echivalentul a trei salarii medii brute pe economie - ceea ce anul acesta înseamnă în jur de 5.000 de lei. Cererea pentru aceste sume poate fi depusă atât de angajator, cât şi de sala - riaţi ori de sindicat şi ar trebui să fie soluţionată în 45 de zile. Pe lângă cerere, dosarul, ce se depune la agenţia locală de ocupare a forţei de muncă, mai trebuie să cuprindă: o copie

de pe hotărârea judecătorească definitivă de deschidere a procedurii de insolvenţă; situaţia datoriilor salariale; copii de pe statele de plată de pe fişele de lichidare ale persoanelor ale căror raporturi de muncă au încetat.
Sursa :
http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/875025/Falimentarii-ignora-banii-de-la-stat-pentru-salarii/