Florin Balu, directorul general si unul dintre actionarii retelei de fast-food Snack Attack, a acceptat relativ repede sa povesteasca despre declinul businessului sau, de 8,3 mil. euro in 2008, mai ales ca perioada "neagra" a fost una scurta, iar afacerea este acum pe o panta ascendenta.
Intrarea in insolventa este o "stampila" de care nu scapi foarte usor, dar Balu nu este managerul ingandurat, care nu stie cum sa faca mai bine sa-si reesaloneze datoriile. Pare detasat, iar discursul sau este presarat cu glume - spune ca a reusit sa faca situatia "simpatica" dupa ce si-a linistit creditorii.

Problemele Snack Attack au inceput din noiembrie 2008, cand criza a inceput sa se simta in Romania. Fabrica de la Balotesti, o investitie de 2,5 mil. euro, avea nevoie de finantare bancara.
Refuzul bancii i-a determinat pe actionari sa suplimenteze investitia, iar tot cash-ul companiei a fost transferat catre noul proiect.

"Toate acestea s-au suprapus peste un management care nu s-a dovedit functional si pe care l-am ales in pripa, in iulie 2008, cand am decis sa ma retrag, cel putin pentru o perioada. M-am grabit din motive personale, dar in momentul in care am cerut rezultate de la directorul financiar nu mi-a placut cum se prezenta compania. In ianuarie am renuntat la el", a declarat pentru ZF Florin Balu, care a preluat din nou functia de director general in februarie 2009, dupa circa opt luni in care pozitia a fost ocupata de Razvan Iancau.

Planul 100

Iancau, care a lucrat anterior ca director de marketing al retelei de retail de electronice si electrocasnice Domo si ca director general pe partea de retail al producatorului de panificatie Vel Pitar, a anuntat din prima luna schimbari importante in companie, printre care francizarea, listarea la bursa sau intrarea pe piata painii. Cu toate acestea, toate planurile Snack Attack au fost intarziate, iar asta i-a facut pe actionari sa-l demita. "Dupa ce m-am intors in firma, am facut un plan care s-a numit '100', stabilind ca in 100 de zile sa aducem compania la rentabilitate. Am reusit in 35 de zile pentru ca avantajul acestui business este ca genereaza cash in fiecare zi", spune Balu, al carui business este generat in proportie de 60% de magazinele proprii. "Mi-am zis: astia sunt banii de care am nevoie, pe care ma pot baza in perioada urmatoare si am atacat cu asta. Restul a fost Doamne Ajuta!", povesteste Balu.

Schimbarea de strategie a inclus insa nu doar inchiderea a trei magazine, unul in Ploiesti si alte doua in Bucuresti, pe Dacia si pe Lipscani, ci si furnizorii, organizarea companiei sau colaboratorii. In companie a renuntat la 30 din cei circa 250 de angajati, si-a triat furnizorii si a renegociat chiriile.

"M-am implicat personal. Am mers si am stat de vorba direct cu proprietarii. Le-am cerut o perioada de trei, sase, noua luni pentru a vedea cum merg magazinele. Cu unii am stabilit sa le dau o chirie minima de 1.000-2.000 de euro pe magazin minim si 12%-13% din vanzari. Majoritatea au fost de acord", conchide Balu.

S-au trezit in insolventa

Cand lucrurile inceapeau sa mearga, actionarii Snack Attack au fost anuntati ca furnizorul de carne de pui Convenience Prod le-a cerut insolventa din cauza unor datorii de 275.000 de lei, chiar daca cei doi jucatori stabilisera deja data cand urma sa fie platita datoria. "La vremea aceea m-a socat", spune Balu.

Compania s-a trezit practic in insolventa, neavand timp sa reactioneze, dupa cum lasa Balu sa se inteleaga. "Avem mai multi avocati pe care ii folosim pentru diverse cauze, dar la prima infatisare am trimis un avocat junior pentru ca era ceva banal de facut- o cerere de renuntare la judecata. Credeam ca cineva verifica macar daca cererea sau factura adusa de furnizor este reala. Cu toate astea, am fost sunat seara si mi s-a comunicat decizia Tribunalului", explica directorul general al retelei de fast-food.

In iunie, Snack Attack a intrat sub observatie judiciara, stabilind care sunt creditorii si cum va inapoia datoriile.

Bancile, cei mai mari creditori

Cei mai mari creditori au fost bancile care au finantat compania cu 2,2 mil. euro. Firmele de leasing aveau de primit circa 600.000 de euro, iar furnizorii aproape jumatate din aceasta suma. Tinand cont ca nu trebuie sa plateasca acum bancile, singurele probleme au fost firmele de leasing, care au inceput sa stranga cu usa compania de teama ca nu-si vor mai incasa banii, si furnizorii, dar contractele acestora erau semnate pe 30-60-90 de zile. In momentul de fata aproape toti furnizorii sunt platiti, iar Balu asteapta scrisori de la creditori prin care sa anunte retragerea de la masa credala.

Chiar daca la urmatoarea infatisare firma ar putea sa iasa din insolventa, imaginea Snack Attack a ramas putin sifonata, iar asta se observa in negocierile cu noii furnizori, mult mai reticenti decat pana acum. "La nivel de furnizori am avut cea mai mare problema. Clientul traieste in Romania, stie ce se poate intampla in tara asta, este fidel si atunci cand eu ii spun ceva, ma crede. Un furnizor, din pacate traind tot in Romania si vazand ce se intampla cu cash-ul, se sperie, vrea sa renegocieze contracte daca afla ca sunt in insolventa. Acum toti sunt mai linistiti pentru ca au trecut cinci luni, iar lucrurile s-au asezat", este de parere Balu, care a prezentat chiar si un business-plan pe trei ani.

"Este important sa pastrez EBITDA sus"

Extinderea va fi mult mai precauta, spune actionarul Snack Attack, iar daca pana acum cele mai multe magazine erau de dimensiuni mici, mulate mai ales pe conceptul take away, in momentul de fata tendinta este de a merge in cladiri de birouri, in spatii mai mari, compartimentate, cu zone de fumatori si coffee corner. Urmatotul restaurant va fi lansat in complexul City Gate zin zona Piata Presei, in prima parte a anului viitor.

Pe partea de productie, in iunie a fost finalizata fabrica de la Balotesti, intrarea pe piata painii urmand sa se faca din noiembrie. Tot la Balotesti vor continua si investitiile intr-o fabrica de sandvisuri si intr-un parc logistic, care urmeaza sa se intinda pe o suprafata de 23.000 de metri patrati, dar daca pana acum planul anunta finalizarea acestor proiecte la finalul lui 2010, criza financiara a determinat conducerea Snack Attack sa foloseasca acest termen pentru inceperea constructiei acestora.

Chiar daca pentru acest an actionarii companiei au facut ajustari in jos cu pana la 15% la cifra de afaceri, care ar putea ajunge la maxim 7,5 mil. euro, Balu spune ca Snack Attack este important sa fie flexibila. "Este foarte important sa pastrez EBITDA sus. Din martie suntem profitabili si mergem pe un EBITDA de 12-13%, chiar daca estimarile erau de 15%, dar sunt multumit si cu atat, pentru ca la anul, cand lucrurile se vor limpezi, finantarea sa fie mai usoara, fie ca vorbim de o banca, fie de un fond de investitii", anunta directorul general al Snack Attack.

Florin Balu nu ia in calcul vanzarea 100% a companie, dar spune ca sunt jucatori interesati sa intre in actionariatul companiei. "Toata lumea ma vrea pe mine sa raman si sa mai muncesc doi-trei ani aici. Eventual vor sa investeasca un milion si sa scoata peste cativa ani de trei ori mai mult", este el de parere, adaugand ca in prezent foarte multe fonduri vor sa investeasca intre unu si doua milioane de euro pentru 25%-30% din companie.

Snack Attack, companie detinuta de Florin Balu in proportie de 41%, restul fiind al englezilor Greig Simon Alastair Benjamin si Alistair Willis, are o valoare de 6-7 mil. euro, potrivit conducerii. Sursa http://www.zf.ro/companii/primul-antreprenor-roman-care-vorbeste-despre-insolventa-cum-au-pus-in-aplicare-actionarii-snack-attack-planul-celor-100-de-zile-pentru-a-rentabiliza-businessul-4993731/