PARLAMENTUL ROMÂNIEI

Grupurile Parlamentare ale Partidului Democrat Liberal

DOMNULUI PROF. UNIV. DR. IOAN VIDA

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

STIMATE DOMNULE PREŞEDINTE,

În temeiul prevederilor Art. 146 lit. c) din Constituţia României, coroborat cu Art. 11, lit. c) şi Art. 27-28 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionare Curţii Constituţionale, republicată, deputaţii şi senatorii înscrişi pe lista anexată, formulează prezenta:

SESIZARE

Grupurile Parlamentare al Partidului Democrat Liberal sesizează Curtea Constituţională pentru constatarea neconstituţionalităţii prevederilor Art. 40 din Regulamentul sedintelor comune ale Camerei Deputatilor si Senatului care stipuleaza: „In caz de paritate de voturi, votul presedintelui care conduce lucrarile sedintei comune este decisiv. Presedintii celor doua Camere isi exercita votul dupa exprimarea vointei tuturor deputatilor si senatorilor.”

MOTIVELE DE NECONSTITUŢIONALITATE SUNT URMĂTOARELE:

In data de  07.10.2009 a avut loc Şedinţa Comună a Birourilor Permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului.

Şedinţa a fost condusă de către doamna deputat Roberta Alma Anastase, Preşedinte al Camerei Deputaţilor, potrivit art. 3. din Regulamentul Şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului: „Lucrările şedinţelor comune ale birourilor permanente ale celor două Camere sunt conduse, prin rotaţie, de preşedinţii acestora sau, în absenţa lor, de către unul din vicepreşedinţi”.

S-a luat în discuţie punctul unu al ordinii de zi a Şedinţei Comune a Birourilor Permanente ale Senatului si Camerei Deputaţilor şi anume scrisoarea din partea domnului Traian Băsescu, Preşedintele României, referitoare la organizarea unui referendum cu privire la probleme de interes naţional.

Potrivit art. 87, alin. (6) din Regulamentul Camerei Deputaţilor „Cererile Preşedintelui României, rapoartele şi declaraţiile primului-ministru se înscriu cu prioritate pe ordinea de zi”, fapt care a fost adus la cunoştinţă membrilor Birourilor Permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului de către doamna Preşedinte Roberta Alma Anastase încă de la început:

„Scrisoarea este referitoare la organizarea unui referendum cu privire la probleme de interes naţional. Se înscrie cu prioritate pe ordinea de zi a plenului”^*.

În urma dezvoltări discuţiilor dintre membrii birourilor permanente, s-au desprins mai multe propuneri cu privire la subiectul ce forma obiectul punctului unu al ordinii de zi.

Domnul senator Dan Radu Ruşanu a solicitat să fie pusă la vot şi propunerea de a trimite scrisoarea Preşedintelui României la Comisiile juridice reunite din Camera Deputaţilor şi Senat:

„Da, doamnă preşedinte, şi după aceea vă rog frumos supuneţi propunerea PNL-ului de a se trimite la Comisiile juridice reunite. Este a doua propunere”.

Având în vedere că această propunere contravenea principiilor constituţionale (art. 90, Constituţia României), Regulamentului Camerei Deputaţilor (art. 87, alin. (6)), doamna preşedinte Roberta Alma Anastase a refuzat să încalce dispoziţiile legale imperative şi l-a invitat pe domnul senator Mircea Dan Geoană să supună la vot o propunere ce încalcă normele constituţionale şi regulamentare.

„Doamna Roberta Alma Anastase:

Nu, nu. Vroiam să spun că-i dau domnului preşedinte Mircea Geoană  să supună dumnealui la vot această propunere care nu este regulamentară”.

„Domnul Mircea Geoană:

Trebuie să menajăm susceptibilităţile pe linie politică.

Cine este în favoarea propunerii avansate de domnul Dan Ruşanu? Vă  rog să votaţi”.

În acest context, propunerea fiind supusă la vot în mod neregulamentar şi neconstituţional, domnul Mircea Dan Geoană a constatat rezultatul votului:

„Domnul Mircea Geoană:

Cine este în favoarea propunerii avansate de domnul Dan Ruşanu? Vă  rog să votaţi. 12. Împotrivă? Vă  rog să votaţi. 10 voturi împotrivă. Abţineri? Cu două voturi, această propunere a fost aprobată”.

Necunoscând dispoziţiile regulamentare, domnul Mircea Dan Geoană a anunţat că propunerea a fost aprobată, fiind corectat de doamna Roberta Alma Anastase:

„Doamna Roberta Alma Anastase:

Este 12 la 12, este respinsă”.

„Domnul Mircea Geoană:

N-a trecut nici asta”.

Domnul Márton Árpád-Francisc a intervenit, invocând doar primul aliniat al unui articol din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului.

„Domnul Márton Árpád-Francisc:

Doamnelor şi domnilor, în momentul acesta, doamna preşedinte a cedat conducerea şedinţei domnului preşedinte Geoană. Deci, în cazul parităţii de voturi, decide cel care conducea şedinţa”.

Dând dovadă de necunoaştere a dispoziţiilor regulamentare şi profitând abuziv de situaţia creată, D-nul. Mircea Geoană şi-a mai exercitat o dată votul, deşi şi-l exprimase, valabil, anterior!

„Domnul Mircea Geoană:

Cu supervotul preşedintelui Senatului, propunerea a fost aprobată”.

În felul acesta, D-nul. Mircea Geoană şi-a atribuit un „supervot”, după cum însuşi s-a exprimat. Un „supervot” nevalabil şi nelegal, care a încălcat orice principiu de drept şi a sfidat principiile de bază ale democraţiei.

Art. 40 din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, stipulează că „Preşedinţii celor două Camere îşi exercită votul după exprimarea voinţei tuturor deputaţilor şi senatorilor”, în cazul în care se constată paritate de voturi, iar votul preşedintelui care conduce lucrările şedinţei comune este decisiv. Ori, Mircea Geoană şi-a exprimat opţiunea o dată, votul său fiind consemnat şi apoi şi-a mai atribuit un „supervot”, care a constituit, de fapt, un al doilea vot, deci votul dublu. Preşedintele Senatului a votat împreună cu toţi deputaţii şi senatorii din Birourile permanente şi nu ultimul. Prin urmare, pentru acest motiv, votul exprimat ulterior nu putea să fie decisiv.

Preşedintele Senatului a acţionat în mod intenţionat abuziv pentru a influenţa decisiv adoptarea propunerii de trimitere a cererii Preşedintelui României la Comisiile juridice ale clor două Camere ale Parlamentului, afirmând că votul său este un „supervot” cu care, în final, propunerea în cauză a fost adoptată. Altfel spus, dacă votul Preşedintelui Senatului nu ar fi fost un „supervot”, propunerea nu era adoptată, iar cererea Preşedintelui României nu era trimisă la Comisiile juridice. Procedând, însă, în mod abuziv, Mircea Geoană a influenţat trimiterea la Comisiile juridice ale celor două camere ale Parlamentului şi ca urmare, perioada necesară pentru ca Parlamentul să hotărască asupra cererii acestuia s-a prelungit, punându-se astfel în pericol posibilitatea organizării şi desfăşurării referendumului în cauză, pe data de 22 noiembrie 2009.

Datorită  exercitării abuzive a mandatului de senator de către Mircea Geoană, prin utilizarea artificiului „supervotului”, procedura de vot referitoare la cererea Preşedintelui României a fost reluata, în mod neregulamentar, după ce membrii celor două Birouri permanente votaseră deja şi, prin urmare, cererea a fost trimisă Comisiilor juridice ale celor două Camere ale Parlamentului. Nici Constituţia, nici legea şi nici un alt text, din nici un regulament, nu prevăd vreo regulă care să reglementeze reluarea votului într-o asemenea situaţie.

Efectul unui asemenea comportament abuziv şi măsurii adoptate este dublarea cheltuielilor necesare organizării şi desfăşurării referendumului, la o altă  dată, cheltuieli care oricum sunt foarte mari, într-o perioadă  de criză economică. Trebuie menţionat că dreptul Preşedintelui României de a cere poporului să se pronunţe prin referendum îşi are sorgintea în art. 90 din Constituţie şi nu poate fi contestat de Parlament. Ca urmare, orice obstrucţie din partea acestuia este o încălcare grosolană a Constituţiei.

Apreciem ca dreptul de vot este un atribut esential al parlamentarului aflat in serviciul poporului in exercitarea mandatului sau. Indiferent de faptul ca unii parlamentari sunt  fie simplii membrii, fie  indeplinesc functia de  Presedinti ai Camerelor, fie de presedinti ai comisiilor, votul acestora se impune a fi  apreciat in egala masura  si nu diferentiat valoric, conform functiilor indeplinite de parlamentar.

Apreciem astfel, ca fiind  neconstitutionale prevederile Art. 40  din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului,  care stipulează că ” In caz de paritate de voturi, votul presedintelui care conduce lucrarile sedintei comune este decisiv. Presedintii celor doua Camere isi exercita votul dupa exprimarea vointei tuturor deputatilor si senatorilor,” ce confera presedintilor Camerelor, CONTRAR prevederilor Art. 76 din Constitutia Romaniei, posibilitatea exercitarii unui vot decisiv, „un supervot” ce poate arunca interesele unui intreg popor la vointa discretionara a unui singur parlamentar.

Precizam ca pe langa aspectele semnalate mai sus,  actualul format al textului de lege  este neconstitutional si prin prisma faptului ca nu clarifica situatia in care votul decisiv al Presedintilor Camerelor poate fi exercitat, respectiv in sedintele comune de plen sau in sedintele comune ale birourilor permanente.

Mentionam ca,   in anul 1994 Curtea Constitutionala s-a pronuntat prin decizia nr. 45 din 17 Mai (publicata in M.Of. nr. 131 din 27 Mai 1994 si  atasata prezentei) asupra neconstitutionalitatii unor prevederi similare existente in Regulamentul Camerei Deputatilor (publicat in M. Of. in 1994), prevederi care confereau un rol decisiv presedintelui Camerei in caz de paritate de voturi, apreciindu-se ca acestea contravin dispozitiilor constitutionale privind majoritatile cerute pentru adoptarea actelor, dispozitii ce nu faceau asemenea delimitari (art. 74 din Constitutia Romaniei in forma initiala -1991). In sustinerea deciziei sale Curtea Constitutionala a apreciat la aceea data ca „Regulamentul Camerei, fiind un act juridic inferior Constitutiei si legilor nu poate cuprinde reguli de fond ce sunt de domeniul acestora, dar poate cuprinde reguli de procedura pentru realizarea acestor reglementari”, reguli ce „trebuie sa permita doar valorificarea dispozitiilor constitutionale si legale, neputandu-le afecta in ceea ce priveste domeniul de reglementare si continutul”.

Conform  art. 11 alin. [1] lit. c) din Legea 47/1992 republicata, privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale a României, “ (1) Curtea Constituţională pronunţă decizii, hotărâri şi emite avize, după cum urmează:

A) Decizii în cazurile în care: ...

c) se pronunţă asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului, la sesizarea unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a unui grup parlamentar sau a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori;”

În temeiul celor  invocate mai sus, solicităm Curţii să constate neconstituţionalitatea prevederilor Art. 40 din Regulamentul sedintelor comune ale Camerei Deputatilor si Senatului.

Anexăm :

1. Lista cu semnatarii prezentei;


2. Extras din stenograma Sedintei comune a Birourilor reunite ale Camerei Deputatilor si Senatului din date de 07.10.200