Grupul PDL din Senatul Romaniei, va depune luni o cerere la Biroul Permanent prin care va solicita Comisiei Juridice din Senat, anchetarea senatorului Mircea Geoana pentru incalcarea flagranta a Regulamentelor de organizare ale celor doua Camere ale Parlamentului.

In mod concret, faptele s-au desfăşurat astfel:

In data de  07.10.2009 a avut loc Şedinţa Comună a Birourilor Permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului.

Şedinţa a fost condusă de către doamna deputat Roberta Alma Anastase, Preşedinte al Camerei Deputaţilor, potrivit art. 3. din Regulamentul Şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului: „Lucrările şedinţelor comune ale birourilor permanente ale celor două Camere sunt conduse, prin rotaţie, de preşedinţii acestora sau, în absenţa lor, de către unul din vicepreşedinţi”.

S-a luat în discuţie punctul unu al ordinii de zi a Şedinţei Comune a Birourilor Permanente ale Senatului si Camerei Deputaţilor şi anume scrisoarea din partea domnului Traian Băsescu, Preşedintele României, referitoare la organizarea unui referendum cu privire la probleme de interes naţional.

Potrivit art. 87, alin. (6) din Regulamentul Camerei Deputaţilor „Cererile Preşedintelui României, rapoartele şi declaraţiile primului-ministru se înscriu cu prioritate pe ordinea de zi”, fapt care a fost adus la cunoştinţă membrilor Birourilor Permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului de către doamna Preşedinte Roberta Alma Anastase încă de la început:

„Scrisoarea este referitoare la organizarea unui referendum cu privire la probleme de interes naţional. Se înscrie cu prioritate pe ordinea de zi a plenului”^*.

În urma dezvoltări discuţiilor dintre membrii birourilor permanente, s-au desprins mai multe propuneri cu privire la subiectul ce forma obiectul punctului unu al ordinii de zi.

Domnul senator Dan Radu Ruşanu a solicitat să fie pusă la vot şi propunerea de a trimite scrisoarea Preşedintelui României la Comisiile juridice reunite din Camera Deputaţilor şi Senat:

„Da, doamnă preşedinte, şi după aceea vă rog frumos supuneţi propunerea PNL-ului de a se trimite la Comisiile juridice reunite. Este a doua propunere”.

Având în vedere că  această propunere contravenea principiilor constituţionale (art. 90, Constituţia României), Regulamentului Camerei Deputaţilor (art. 87, alin. (6)), doamna preşedinte Roberta Alma Anastase a refuzat să încalce dispoziţiile legale imperative şi l-a invitat pe domnul senator Mircea Dan Geoană să supună la vot o propunere ce încalcă normele constituţionale şi regulamentare.

„Doamna Roberta Alma Anastase:

Nu, nu. Vroiam să  spun că-i dau domnului preşedinte Mircea Geoană  să supună dumnealui la vot această  propunere care nu este regulamentară”.

„Domnul Mircea Geoană:

Trebuie să  menajăm susceptibilităţile pe linie politică.

Cine este în favoarea propunerii avansate de domnul Dan Ruşanu? Vă  rog să votaţi”.

În acest context, propunerea fiind supusă la vot în mod neregulamentar şi neconstituţional, domnul Mircea Dan Geoană a constatat rezultatul votului:

„Domnul Mircea Geoană:

Cine este în favoarea propunerii avansate de domnul Dan Ruşanu? Vă  rog să votaţi. 12. Împotrivă? Vă rog să votaţi. 10 voturi împotrivă. Abţineri? Cu două voturi, această propunere a fost aprobată”.

Necunoscând dispoziţiile regulamentare, domnul Mircea Dan Geoană a anunţat că propunerea a fost aprobată, fiind corectat de doamna Roberta Alma Anastase:

„Doamna Roberta Alma Anastase:

Este 12 la 12, este respinsă”.

„Domnul Mircea Geoană:

N-a trecut nici asta”.

Domnul Márton Árpád-Francisc a intervenit, invocând doar primul aliniat al unui articol din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului.

„Domnul Márton Árpád-Francisc:

Doamnelor şi domnilor, în momentul acesta, doamna preşedinte a cedat conducerea şedinţei domnului preşedinte Geoană. Deci, în cazul parităţii de voturi, decide cel care conducea şedinţa”.

Dând dovadă de necunoaştere a dispoziţiilor regulamentare şi profitând abuziv de situaţia creată, Mircea Geoană şi-a mai exercitat o dată votul, deşi şi-l exprimase, valabil, anterior!

„Domnul Mircea Geoană:

Cu supervotul preşedintelui Senatului, propunerea a fost aprobată”.

În felul acesta, Mircea Geoană şi-a atribuit un „supervot”, după cum însuşi s-a exprimat. Un „supervot” nevalabil şi nelegal, care a încălcat orice principiu de drept şi a sfidat principiile de bază ale democraţiei.

Art. 40 din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, stipulează că „Preşedinţii celor două Camere îşi exercită votul după exprimarea voinţei tuturor deputaţilor şi senatorilor”, în cazul în care se constată paritate de voturi, iar votul preşedintelui care conduce lucrările şedinţei comune este decisiv. Ori, Mircea Geoană şi-a exprimat opţiunea o dată, votul său fiind consemnat şi apoi şi-a mai atribuit un „supervot”, care a constituit, de fapt, un al doilea vot, deci votul dublu. Preşedintele Senatului a votat împreună cu toţi deputaţii şi senatorii din Birourile permanente şi nu ultimul. Prin urmare, pentru acest motiv, votul exprimat ulterior nu putea să fie decisiv.

Preşedintele Senatului a acţionat în mod intenţionat abuziv pentru a influenţa decisiv adoptarea propunerii de trimitere a cererii Preşedintelui României la Comisiile juridice ale clor două Camere ale Parlamentului, afirmând că votul său este un „supervot” cu care, în final, propunerea în cauză a fost adoptată. Altfel spus, dacă votul Preşedintelui Senatului nu ar fi fost un „supervot”, propunerea nu era adoptată, iar cererea Preşedintelui României nu era trimisă la Comisiile juridice. Procedând, însă, în mod abuziv, Mircea Geoană a influenţat trimiterea la Comisiile juridice ale celor două camere ale Parlamentului şi ca urmare, perioada necesară pentru ca Parlamentul să hotărască asupra cererii acestuia s-a prelungit, punându-se astfel în pericol posibilitatea organizării şi desfăşurării referendumului în cauză, pe data de 22 noiembrie 2009.

Datorită exercitării abuzive a mandatului de senator de către Mircea Geoană, prin utilizarea artificiului „supervotului”, procedura de vot referitoare la cererea Preşedintelui României a fost reluat, în mod neregulamentar, după ce membrii celor două Birouri permanente votaseră deja şi, prin urmare, cererea a fost trimisă Comisiilor juridice ale celor două Camere ale Parlamentului. Nici Constituţia, nici legea şi nici un alt text, din nici un regulament, nu prevăd vreo regulă care să reglementeze reluarea votului într-o asemenea situaţie.

Efectul unui asemenea comportament abuziv şi măsurii adoptate este dublarea cheltuielilor necesare organizării şi desfăşurării referendumului, la o altă dată, cheltuieli care oricum sunt foarte mari, într-o perioadă de criză economică. Trebuie menţionat că dreptul Preşedintelui României de a cere poporului să se pronunţe prin referendum îşi are sorgintea în art. 90 din Constituţie şi nu poate fi contestat de Parlament. Ca urmare, orice obstrucţie din partea acestuia este o încălcare grosolană a Constituţiei.

Pentru toate aceste motive, dar şi pentru faptul că domnul Mircea Geoană a abuzat în mod excesiv de funcţia pe care o deţine, sfidând principiile de bază al democraţiei şi ale statului de drept, considerăm că domnul senator Mircea Geoană şi-a exercitat abuziv mandatul în situaţia descrisă, fapt considerat „abatere disciplinară” de art. 52, lit. c) din Statutul deputaţilor şi al senatorilor.

Este evidentă necunoaşterea dispoziţiilor constituţionale şi regulamentare de către Mircea Geoană – în speţă a art. 87, alin. (6) din Regulamentul Camerei Deputaţilor şi a art. 90 din Constituţia României, dar acestea i-au fost aduse la cunoştinţă de membrii celor două birouri reunite, inclusiv de către doamna Preşedinte Roberta Alma Anastase. Prin urmare, domnul senator Mircea Goană se face vinovat de abaterea de la regulament, fapt ce intră în sfera de incidenţă a art. 52, lit. b) din Statutul deputaţilor şi al senatorilor.

Ţinând cont de faptul că domnul senator Mircea Geoană şi-a exercitat în mod abuziv mandatul, săvârşind abateri disciplinare grave, solicităm trimiterea prezentei sesizări la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări a Senatului spre soluţionare, în condiţiile art. 53 şi 54 alin. (4) şi (5) din Statutul deputaţilor şi al senatorilor, adoptat prin Legea nr. 96/2006, în vederea constatării săvârşirii abaterii disciplinare mai sus citate şi, ca urmare, datorită gravităţii consecinţelor produse, să dispună aplicarea sancţiunii interzicerii participării la lucrările Senatului pe o perioadă de 30 de zile calendaristice.

Supervot
Scris de Tia Serbanescu

Cum era de aşteptat, Birourile Permanente ale Camerelor (unde PSD, PNL şi UDMR şi-au refăcut majoritatea tacită care le-a consacrat) au programat cele trei solicitări ale momentului - scrisoarea preşedintelui Băsescu privind referendumul, moţiunea de cenzură a opoziţiei şi asumarea răspunderii guvernului pentru legea pensionării unitare - în ordinea inversă a importanţei şi în concordanţă cu interesele crizei politice. Moţiunea de cenzură care va executa guvernul a devenit prima (marţi, 13 oct.) astfel încât legea pensionării s-a dus acasă iar scrisoarea preşedintelui a fost trimisă la plimbare prin Comisia juridică. Pentru ca programul să se realizeze întocmai, dl Geoană şi-a atribuit, ca preşedinte al Senatului, un „supervot“ în virtutea căruia a votat de două ori. SuperGeoană! Nu-i rău că dl Geoană şi-a dat arama pe faţă ca să ştie lumea la ce să se aştepte. Asta aşa, teoretic. Practica a arătat însă (de câteva ori) că atunci când se declanşează operaţiunea împotriva unui preşedinte (sau partid) orice analiză corectă dispare şi câştigă argumentele hormonale. Scenariştii schimbărilor controlate (roata, cum îi zicea dl Geoană) ştiu foarte bine că ura este un vector electoral mult mai puternic decât luciditatea şi că nimic nu e mai eficient decât întreţinerea urii. În momentul de faţă, e clar că dl Băsescu este pus la zid. Nu mai contează mandatul său real - ci demonizarea sa cotidiană („are o personalitate diabolică“, „este un scorpion“) de un sobor de inchizitori cu atât mai motivaţi cu cât par ei înşişi posedaţi. Ce este deprimant la aceste scheme nu e atât că se repetă cu acelaşi succes din ‘90 (când partidele istorice erau acuzate că vor să ia „casele, moşiile şi fabricile poporului“ de la gura securităţii şi nomenclaturii) ci faptul că mizează pe absenţa logicii: mesajul lor merge direct la ficaţi şi nu la creier. De ce nu mai luptă nimeni corect? De-aia! Fiindcă procedura s-a aplicat mereu la fel, inclusiv împotriva dlui Năstase. Structurile pun ştampila înaintea electoratului. Supervotul, cum ar veni. După care urmează aplicaţia electorală, unde, ce-i drept, mai apar şi surprize şi defecţiuni întrucât, nu-i aşa? nimeni nu e perfect, nici măcar sistemul „ticăloşit“ - care-şi devorează fiii pentru a supravieţui. Dar cum sistemul ticăloşit e şi el corupt şi divizat - şi scenariile sale pot fi cumpărate (sau furate) şi înlocuite cu altele. Lupta sistemului cu el însuşi e întotdeauna palpitantă: chiar şi când pare pe locul doi.