Plafonul de 12.1 mii de miliarde dolari al datoriei se apropie cu repeziciune "peste limită". Cu excepţia cazului în care Congresul ridică plafonul, Unchiul Sam nu va putea să plătească ceea ce datorează ţara.

Septembrie 2009

NEW YORK (CNNMoney.com) - Congresul a ridicat plafonul datoriei de patru ori în ultimii doi ani şi va trebui, probabil, să o fac din nou în luna următoare.
Cu sume de bani record pe care le împrumuta guvernul, actualul plafon al datoriei de 12.1 mii de miliarde dolari va fi străpuns în curând.

Plafonul este acel maxim pe care si-l permite o ţara pentru a avea datorii. În limbajul cartilor de credit, plafonul este limita de credit din SUA. La sfârşitul lunii August, datoriile SUA au totalizat 11.8 mii de miliarde dolari. Asta inseamna o depasire cu aproximativ 349 miliarde dolari peste limita de statut.

Plafonul are menirea de a servi ca o frână privind cheltuielile parlamentarilor, deoarece legiuitorii vor trebui să se gândeasca foarte serios înainte sa încalce limita şi să voteze intr-o situatie foarte dificila din punct de cedere politic în acest sens. În realitate, parlamentarii nu au într-adevăr de ales, decat să majoreze plafonul şi ei ştiu asta.
Mai simplu, dacă acestia nu  majoreze plafonul, ţara va fi indatorata la datoriile sale. Efectul de domino ar fi dureros, în cel mai bun caz.

Obligaţiunile de trezorerie ar putea deveni scadente, dar  Trezoreria nu ar avea autoritatea de a împrumuta mai multi bani pentru a plăti deţinătorii de astfel de valori.
Guvernul ar putea fi în măsură să vină cu nişte bani, de exemplu, împrumutati de la Fondul federal de pensii.

Departamentul Trezoreriei, de asemenea, a declarat zilele trecute că este pe cale sa ia măsuri pentru a "păstra flexibilitatea" în modul în care isi gestionează datoria. Aceasta va reduce suma de bani din rezerva sa de salvare financiară - în esenţă, pastrarea de numerar în cazul în care parlamentarii nu majoreaza plafonul în timp util.
Dar astfel de măsuri ofera amanari temporare pentru ceva inevitabil. Dupa ce Trezoreria isi epuizează opţiunile, restricţionand o creştere a plafonului, valoarea obligaţiunilor din SUA  ar cadea brusc, punand în pericol portofoliile ţărilor şi ale investitorilor din întreaga lume care investesc în datoria SUA.

"Creditul nostru ca naţiune s-ar prabusi imediat şi ar arunca economia mondială într-o recesiune", a declarat Charles Konigsberg, consilier şef pe  buget pentru Coaliţia Concord, un grup care urmareste deficitul.

În mâinile Congresului

Plafonul datoriei a fost implementat cu decenii în urmă. Parlamentarii l-au ridicat de 90 de ori în ultimii 69 ani, conform datelor de la Biroul de Management si Buget.
La începutul acestui an, Camera a adoptat o rezoluţie comună, conform careia ar ridica plafonul de credit la 13 029 miliarde $ pentru anul fiscal 2010. Senatul încă evalueaza acest fapt.

În timp ce parlamentarii sunt aproape siguri ca vor sprijini o creştere, problema se aşteapta să aprinda spiritele din Camera si Senat.

Asta pentru ca limită legala a datoria este mai mult “un ciocan politic” folosit de cele mai multe ori de către oricare dintre părţi aflate în minoritate pentru a da vina pe majoritate pentru creşterea datoriei. Konigsberg a spus că se aşteaptă ca dezbaterile sa fie, cel mai probabil,  "0% substanţă şi 100% politica. Totul se reduce la două partide care se cearta si dau vina unul pe celalat pentru datorie."

Dar un schimb pe care conservatorii fiscali l-ar putea propune este un amendament pentru a crea o Comisie de reducere a deficitului, care este o idee ce ar putea genera sprijin bipartizan, a spus el.

În orice caz, dezbaterile cu privire la plafonul datoriei pot fi foarte incinse, din cauza intervenţiilor fără precedent ale guvernului, interventii care au fost lansate în ultimele 18 luni pentru a reduce criza financiara şi economica.

O dezbatere privind plafonul datoriei se va intersecta, de asemenea, cu lupta pentru reforma din sănătate, care ar putea costa de la  800 miliarde $, ajungand la o mie de miliarde $ în următorul deceniu.