A doua întâlnire între reprezentanţi ai puterii judecătoreşti, legislative şi executive, moderată de:

Cristian Pîrvulescu; Mircea Toma; Victor Alistar; Georgiana Iorgulescu




Au participat : Mircea Geoana, Victor Ponta, Dan Sova, Florin Iordache [ PSD ] ,  Mircea Toader , Urban Iulian, Igas Traian [ PDL ] , Eugen Nicolaescu [ PNL]

Agenda:

1. Independenţa justiţiei în realizarea actului de justiţie


2. Finanţarea sistemului


3. Relaţia justiţiei cu alte puteri ale statului


4. Răspunderea şi responsabilitatea actului de justiţie


5. Asigurarea bunei administrări în justiţie

Principiile pe care se va construi pactul pentru justiţie sunt prevăzute în Recomandarea R (94) a Comitetului de Miniştri al statelor membre privind independenţa, eficienţa şi rolul judecătorilor, precum şi Principiile fundamentale cu privire la independenţa sistemului judiciar adoptate de Cel de-al Şaptelea Congres al Naţiunilor Unite privind Prevenirea infracţiunilor şi tratamentul infractorilor susţinut la Milano din 26 august – 6 septembrie 1985 şi avizate prin Rezoluţiile 40/32 din 29 noiembrie 1985 si 40/146 decembrie 1985 ale Adunării Generale.

Ca urmare a discuţiilor purtate, participanţii au agreat următoarele direcţii în ceea ce priveşte:

1. Independenţa justiţiei în realizarea actului de justiţie
   
   
   
   • Independenţa justiţiei, în general, şi a judecătorului, în special, reprezintă o garanţie pentru justiţiabil cu privire la calitatea şi corectitudinea actului de justiţie, iar nu un privilegiu al magistraţilor.
   
   
   • Pentru asigurarea independenţei reale sunt necesare aplicarea şi respectarea standardelor europene şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului cu privire la înţelesul şi întinderea independenţei, precum şi cu privire la mecanismele de asigurare a acesteia.
   
   
   • Finanţarea insuficientă a sistemului judiciar creşte vulnerabilitatea şi dependenţa acestuia de celelalte puteri ale statului.
   
   
   
   

1. Finanţarea sistemului

• 
  
  
  
  • În vederea dimensionării corecte a resurselor necesare pentru buna funcţionare a sistemului judiciar este necesară realizarea unei analize de nevoi care să pună în evidenţă în mod distinct necesarul de resurse aferent dezvoltării acestora. Această analiză de nevoi trebuie să aibă în vedere realizarea unei normări a muncii necesare şi raportarea acesteia la numărul de posturi existente şi la cere necesare, atât din perspectiva a magistraţilor, cât şi a personalului auxiliar.
  
  
  
  
  
  
  • Pe baza acestei analize trebuie să se asigure garantarea plafonului necesar de funcţionare, respectiv cheltuieli de personal şi cheltuieli materiale şi de capital, indiferent de valoarea acestuia, dar nu mai puţin de 1% din PIB
  
  
  • Bugetul trebuie să acopere şi cheltuielile de dezvoltarea a sistemului şi să asigure o finanţare adecvată pentru un act de justiţie eficient
  
  
  • Transferarea atribuţiilor Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti referitoare la gestionarea bugetului curţilor de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate şi al judecătoriilor la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi asigurarea prealabilă a managerilor necesari gestionării bugetului la instanţe
  
  
  • Pentru asigurarea independenţei justiţiei şi eliminarea oricăror pârghii de constrângere nu se vor putea realiza rectificări negative pe parcursul anului ale sumelor alocate pentru bugetul justiţiei aprobat de Parlament.
  
  
  • Proiectul bugetului de funcţionare a instanţelor şi parchetelor se elaborează şi înaintează de ICCJ şi de către Ministerul Public, pe baza analizelor şi rapoartelor de fundamentare întocmite de instanţe şi parchete.
  
  
  
  

Având în vedere că  problemele care afectează sistemul judiciar sunt multiple, s-a convenit continuarea discuţiilor pe baza mecanismului de dialog propus şi facilitat de Alianţa pentru Statul de Drept, având ca obiectiv final stabilirea unui set de principii şi standarde de bună funcţionare a justiţiei comun acceptate de toţi reprezentanţii celor trei puteri ale statului, precum şi conduita care va determina relaţiile dintre ei. Acestea urmează a fi principiile fundamentale pe care se va adopta Pactul pentru Justiţie asumat de cele trei puteri, Pact care va constitui documentul cadru pentru elaborarea şi adoptarea viitoarelor politici publice şi acte normative în domeniul justiţiei, precum şi măsurile de finanţare şi administrare a sistemului de justiţie. Principiile astfel elaborate urmează a fi transmise către comisiile speciale parlamentare pentru detalierea lor în măsuri legislative.

De asemenea, s-a convenit ca, la toate întâlnirile ce vor avea loc în acest cadru de discuţii, participanţii să prezinte mandate din partea instituţiilor/ puterilor pe care le reprezintă în vederea asumării principiilor pe baza cărora se va întocmi Pactul.

Următoarea întâlnire va avea următoarele teme de discuţie:

1. Relaţia justiţiei cu alte puteri ale statului


2. Răspunderea şi responsabilitatea în actul de justiţie


3. Asigurarea bunei administrări în justiţie


4. Condiţia judecătorului şi imaginea publică

• 
  
  
  
  • Cele trei puteri în stat îşi garantează respectul reciproc şi confirmă public rolul deosebit al puterii judecătoreşti în societate.