În momente de criză economică locul de muncă nu mai conferă aceeaşi siguranţă, însă unii angajaţi ai statului ar face faţă cu brio nevoilor financiare dacă ar fi daţi afară. Aceştia au avut grijă să îşi negocieze contractele de muncă astfel încât în cazul unei disponibilizări să primească suficienţi bani ca să repare dauna produsă. Spre exemplu, angajaţii Biroului Judeţean de Rentă Viageră obţin în cazul unei disponibilizări 24 de salarii compensatorii, indiferent de postul ocupat sau de vechime. ”În cadrul biroului sunt cinci angajaţi care au prevăzut în contractul colectiv de muncă 24 de salarii compensatorii”, a declarat Ion Oniciuc, şeful Biroului Judeţean de Rentă Viageră.

Cel mai mare angajator din judeţ, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC), are şi cea mai mare grijă de cei pe care îi disponibilizează. În cadrul contractului colectiv de muncă este menţionat că salariaţii disponibilizaţi colectiv pot primi până la 30 de salarii compensatorii dacă au o vechime în muncă de peste 25 de ani. „La data când s-a semnat acest contract colectiv de muncă, conducerea de atunci nici nu s-a uitat ce a semnat. Am încercat să anulăm actul în instanţă, însă nu am reuşit şi din păcate asta este situaţia până în februarie anul viitor, când se va renegocia contractul”, a declarat Liviu Rădăşanu, directorul DGASPC. În condiţiile în care salariul mediu net la instituţie ajunge la 1.700 de lei, valoarea maximă a compensaţiilor ajunge la 51.000 de lei.

Inclusiv societăţile de stat care sunt în pierdere acordă astfel de sprijin. Sindicaliştii Apa Grup au negociat cu membrii conducerii unităţii acordarea a câte şase salarii compensatorii angajaţilor disponibilizaţi. Veniturile salariale medii ajung la societate la nivelul a 1.100 de lei, însă valoarea salariilor compensatorii depinde în mare măsură de posturile restructurate.

Compensaţii criticate şi de sindicate

Există şi domenii, precum Direcţia de Finanţe, unde compensaţiile nu sunt prevăzute în contract, însă sindicaliştii speră totuşi să le obţină. „Dacă se va decide renunţarea la o parte din salariaţi vom negocia acordarea de salarii compensatorii în acel moment, însă acest lucru se va face la nivel central", a declarat Andrei Paramanov, lider al Sed Lex, sindicat de care aparţin angajaţii Direcţiei Generale a Finanţelor Publice.

Chiar şi o parte dintre sindicalişti spun că în cazurile în care s-a trecut în contractul de muncă zeci de salarii compensatorii, s-a depăşit bunul simţ. „În unele locuri s-a mers până la maxim, iar Guvernul va trebui să aibă grijă în viitor să nu mai permită astfel de lucruri”, a declarat Ştefan Ţarcă, liderul CNSRL Frăţia Botoşani.

În mediul privat, doar fostele regii acordă despăgubiri

În mediul privat, situaţia este mult diferită, salariaţii concediaţi primind în cele mai multe cazuri doar ajutorul de şomaj. Minimul ajutorului de şomaj este la nivelul a 75% din salariul minim pe economie, respectiv 450 de lei, sumă la care se mai pot adăuga cote procentuale în funcţie de vechimea în muncă. Sprijinul de la stat se acordă persoanelor care sunt angajate de cel puţin un an pe o perioadă maximă de 15 luni, în funcţie de vechimea în muncă.

Companiile mari acordă în schimb un sprijin angajaţilor, E.ON Gaz anunţând în acest sens că angajaţii care vor rămâne fără locul de muncă vor primi între şase şi 24 de salarii compensatorii. Şi salariaţii Romtelecom disponibilizaţi sunt sprijiniţi de companie cu până la 15 salarii compensatorii.


Sursa :