Contre si dispute intre bancheri si senatorul Urban pe tema insolventei particularilor
Fata de proiectul de lege vizand insolventa particularilor, depus in Parlament de senatorul Urban Iulian, , Asociatia Romana a Bancilor a elaborat un punct de vedere [ vezi atasament ] , precizand poziţia comunităţii bancare faţă de proiectul de lege privind insolvenţa persoanelor fizice. Acest punct de vedere a fost comentat echipa de avocati SCA Piperea si Asociatii si de profesorul Gheorghe Piperea de la Facultatea de Drept a Universitatii Bucuresti, comentariul fiind insusit de senatorul Urban Iulian si comunicat ARB, BNR si Comisiei Juridice din Senat.
1. In actualul context economic orice masuri luate prin orice tip de act trebuie sa vizeze in primul rand stabilitatea economica a tarii. O protectie ,,exagerata’’ a debitorilor persoane fizice in detrimentul protectiei sistemului financiar si a altor creditori, fara a tine cont de interesele acestora, nu se incadreaza in masurile ce trebuie luate la nivel national pentru a se inregistra o redresare economica...
Intr-adevar, bancile si-au facut publica intentia de restructurare a creditelor, dar in realitate, sunt pe rolul instantelor sute de cereri de incuviintare a executarii silite zilnic. Nu se stie cate dosare sunt in proceduri de restructurare, dar partea vizibila a relatiei “prietenoase” a bancilor cu debitorii lor este data de numarul din ce in ce mai crescut al dosarelor de executare silita.
Intentia bancilor de restructurare a creditelor a ramas doar o noua frumoasa reclama, nefiind o politica general pusa in practica. Apropo de reclama, in ultimii 5 ani, primele 10 banci de pe piata au cheltuit aprox. 500 milioane euro pe campanii publicitare. Suma totala cheltuita, de toti jucatorii in sistemul bancar, probabil ca depaseste chiar si cifra indicata in presa saptamina trecuta, avand in vedere ca pe piata exista peste 40 banci.
Conform unui raport al BCE, bancile „romanesti” au avut anul trecut cele mai mari venituri din dobanzi si comisioane raportat la activele totale detinute, dar si cea mai mare rata a rentabilitatii capitalurilor proprii din tot spatiul UE.
Numai in 2008, bancile au castigat 4,5 miliarde euro din dobanzi si comisioane. Rata rentabilitatii capitalurilor proprii a fost de 29,5% la nivelul sistemului bancar, aproape dublu fata de media altor tari membre UE din Europa Centrala si de Est.
Este clar ca raporturile juridice din zona creditului de retail sunt dezechilibrate in favoarea bancilor. De aici se naste datoria statului de a ajuta cetatenii sai.
ARB vorbeste despre „oportunitatea” acestui demers legislativ, de „stabilitatea economica a tarii”. Ni se pare laudabil ca reprezentantii unor comercianti straini, care obtin profituri colosale in Romania, chiar si pe timp de criza, si pe care le exporta imediat, sunt preocupati de oportunitatea acestei legi pentru stabilitatea economica a tarii.
Dincolo de ironia neintentionata a ARB, ramane ca Statul roman sa transeze conflictul de interese si sa decida care sunt coordonatele stabilitatii economice a tarii.
Este evident ca actul normativ la care ne referim are potentialul de a redresa financiar afacerile persoanelor fizice si, implicit, potentialul de evitare in viitorul apropiat a problemelor bancilor generate de numarul din ce in ce mai mare de credite neperformante din zona creditului de retail.
2. Proiectul de lege va oferi foarte multor debitori posibilitatea apelarii la ,,falimentul scuzabil’’ ceea ce va duce la transferarea aproape integrala a consecintelor economice (scaderea pretului imobilelor, deprecierea leului fata de anumite valute, cresterea dobanzilor) si sociale (disponibilizari, reduceri de salarii, cresteri de preturi pentru utilitati, alimente) din ultima perioada in patrimoniul finantatorilor/creditorilor...
In cazul falimentul scuzabil, banca nu pierde nimic, pentru ca oricum nu ar avea de unde sa isi recupereze banii – un debitor care nu are bani si nici active ca sa poata sa isi achite datoriile nu va putea plati fie ca este in faliment, fie ca este pus pe lista neagra a debitorilor neperformanti, lista tinuta de sistemul bancar.
Este adevarata ca bancile ar putea sa fie in situatia de a recupera « doar 75% din valoarea imobilelor la momentul actual, ceea ce ar reprezenta (luand in considerare o depreciere de 50% a acestora fata de momentul achizitiei) un procent recuperat de 37,5% din valoarea de achizitie », dar in vremurile bune le-a putut opri cineva de la a acorda credite la valorile respective (evaluate in anii 2006-2008 dupa criterii atat de fantasmagorice incat se ajunsese la 7.000 Euro/mp in Bucuresti, adica la un pret mai mare decat in Milano) sau sa finanteze de doua ori aceeasi investitie (atat pe constructor, cat si pentru cumparator) ?
Oare banca nu este in culpa pentru acordarea unui credit neperformant, prin neevaluarea corespunzatoare a valorii garantiei a riscului acordarii creditului ?
Trebuie precizat ca falimentul scuzabil nu este optiunea debitorilor : acesta se apreciaza de la caz la caz de un judecator. Daca se constata ca au vreo culpa, debitorii nu pot beneficia de prevederile falimentului scuzabil.
« legea va incuraja debitorii sa se indatoreze in mod excesiv, apeland ulterior la procedura falimentului scuzabil ».
Se intelegem de aici ca, in opinia ARB, toti romanii sunt hoti sau pusi pe smecherii? .
Oare zanii sau piticii de gradina care stiau totul despre creditul pentru orice nu au incurajat indatorarea excesiva ? Oare a fost mai priceput sau mai atent „bancherul” de la BCR care stia ce gandim si era la usa ca sa ne ajute sau care ne sfatuia : « uitati de bani. Sunt alte lucruri la care trebuie sa va ganditi cand cumparati o locuinta » ?... E adevarat ca, ulterior, multi oameni au uitat de bani, dand efect sugestiei….
Riscul de neplata trebuie asumat si de furnizori. ARB ar vrea sa simpatizam si cu saracii furnizori, care ar putea fi covarsiti de o lege a falimentului particularilor, ca si cand, in prezent, fara aceasta lege, furnizorilor le-ar merge atat de bine…
3. « Creditorii, atat cei privilegiati, cat si cei chirografari, au la dispozitie suficiente parghii legale pentru recuperarea creantelor lor, cum ar fi procedurile amiabile, rescadentarile si restructurarile de credite, somatia de plata, actionarea in instanta, executarea silita, vanzarea creantelor, etc. «
Dupa ce se mentioneaza 7 posibilitati legale ale creditorilor de a-si recupera creantele, se constata ca acestia sunt defavorizati de aceasta lege.
Legea falimentului particularilor isi propune sa protejeze debitorii care merita o astfel de protectie. Legea elimina toate aceste mijloace la care se refera ARB si prin care creditorii pot executa mai repede debitorul.
Comparatia cu Legea 85 este fortata, pentru ca aceasta se adreseaza unor profesionisti – comerciantilor. Aici este vorba in principal despre cetateni, despre neprofesionisti ai afacerilor. Fenomenul trebuie privit ca o masura sociala si din toate perspectivele, nu numai din cea a creditorilor.
4. « Actualul sistem legislativ asigura protectia debitorilor.Debitorul are dreptul de a solicita rescadentari, restructurari credite precum si dreptul de a efectua contestatie la executarea silita si de a introduce orice alte cai de atac, prevazute de lege. »
Debitorul are posibilitatea de a solicita rescadentari, restructurari de credite, precum si dreptul de a efectua contestatie la executarea silita si dreptul de a introduce orice alte cai de atac, prevazute de lege. Debitorul nu are, de fapt, dreptul la esalonari si rescadentari, ci numai facultatea de a le cere, in legatura cu care institutiile de credit nu au obligatii corelative. Nu exista un drept legal de a cere rescadentarea si reesalonarea, iar contestatia la executare si orice alte cai de atac se introduc doar daca executarea este ilegala.
« Legislatia stabileste sfera bunurilor ce nu pot face obiectul urmarii silite si cuantumul in care veniturile periodice ale debitorului pot fi urmarite, astfel incat sa se asigure protectia sociala a acestuia. «
Teoretic, aceste prevederi legale asigura un minim de protectie debitorului, dar nimeni si nimic nu opreste banca sa arunce in strada un debitor caruia i-a executat silit casa.
Incetarea executarii silite ca urmare a declararii insolvabilitatii debitorului de catre executorul judecatoresc se mentine daca in termen de 3 ani acesta nu dobandeste nimic, pentru ca este executat. Daca dobandeste bunuri, este executat, se intrerupe prescriptia si urmeaza alti 3 ani si tot asa, la infinit.
5. „In Europa sunt foarte putine tari ce au reglementat falimentul persoanelor fizice, acestea facand parte din randul ,,statelor dezvoltate’’ , in care bancruta frauduloasa este un fenomen pe cale de disparitie si in care drepturile cetatenesti sunt exercitate cu buna credinta. ,,Insolventa persoanei fizice este legiferata si corect aplicata’’ intrucat se bazeaza pe anumite realitati, traditii, comportamente umane specifice acestor tari, ori Romania este la plin proces de adoptare si implementare a practicilor si reglementarilor comunitare, precum si a celor ce deriva din experienta acestor tari.
Printr-o singura fraza suntem facuti barbari, hoti si iresponsabili. Nu suntem cetateni de mana a doua! Ce se poate in Franta si in Germania se poate si aici!
In primul rand, textul porneste de la o premisa falsa. Poate ca falimentul particularilor este reglementat separat de putine tari, dar, regula in domeniu, este de a nu se face diferenta intre falimentul persoanelor fizice comercianti sau nu. Astfel, singurele tari din UE ce nu recunosc intr-un fel sau altul falimentul unui simplu particular sunt Romania si Bulgaria.
Mai mult, Regulamentul CE nr. 1346/2000 privind procedurile de insolventa, norma comunitara obligatorie in dreptul tuturor statelor UE recomanda ca prevederile acestuia sa se aplice procedurilor de insolventa, indiferent daca debitorul este persoana fizica sau o persoana juridica, un comerciant sau o persoana particulara.
Poate ca nu suntem in randul statelor dezvoltate tocmai pentru ca nu avem astfel de legi si poate ca nu ne este caracteristic sa folosim asemenea figuri juridice sofisticate tocmai pentru ca nimeni nu a incercat!
Totusi, ce poate fi mai elementar decat falimentul, esecul unei persoane simple? Nu vorbim de inginerii financiare, nici de profesionisti ai afacerilor, ci de orice cetatean care, fie pentru ca nu a stiut sa-si gestioneze finantele, fie pentru ca nu a putut face fata conjuncturilor economice, sociale sau de natura personala, a ajuns sa nu isi mai poata plati datoriile.
Donald Trump a dat faliment de foarte multe ori si totusi domnul in cauza scrie carti de business, despre succesul personal si alte chestii de personal branding iar bancile inca ii mai acorda credit, chiar daca a esuat in afaceri de atatea ori.
Falimentul nu e o sperietoare.
„Chiar si initiatorul acestui proiect de lege recunoaste in mod implicit aceste diferente, instituind prezumtia de ,,rea credinta’’ (neconstitutionala, de altfel) a debitorilor cu privire la orice instrainari efectuate in cei trei ani anteriori deschiderii procedurii. „
Aceeasi prezumtie de frauda exista si in Legea 85/2006, dar de 3 ani nu s-a plans nicio banca de ea ca ar fi neconstitutionala. Va spunem noi ca nu e!
6. Procedura publicitatii este insuficient reglementata, si chiar in conditiile infiintarii unor registre publice speciale, accesibile prin intermediul internetului, publicarii in ziare de circulatie nationala si locala, credm ca informarea tuturor creditorilor, si in special a persoanelor fizice, nu va fi eficienta, avand in vedere accesul limitat al majoritatii populatiei la internet si numarul mare de publicatii existente pe piata.
Se exagereaza. Asa functioneaza sistemul in prezent. Legea nu aduce nimic nou fata de prevederile existente in materie. Poate propune ARB altceva, ca niciun legiuitor de ceva vreme nu a gasit ceva mai bun !
7. Constituirea de provizoane de catre institutiile de credit este reglementata distinct si nu reprezinta o procedura judiciara, pentru a fi reglementata in Legea insolventei persoanelor fizice, astfel incat din punct de vedere al tehnicii legislative o astfel de prevedere nu face obiectul acestei legi.
Prevederile referitoare la provizioane sunt un ajutor pentru bancheri. Este regretabil ca nu au sesizat acest lucru reprezentantii ARB. Nici bancile nu au nevoie de ajutor, nici debitorii. Pai atunci de ce mai este criza acum?
Oare bancherii erau in criza de idei cand constituiau aiurea provizioane de risc, incurcand inutil activitatea proprie si punand astfel inutil o presiune suplimentara pe debitori ?
Oare bancile din Romania au implementat prevederile Basel II, prevederi care impun o anumita disciplina in administrarea riscului bancar ?
8. Proiectul de lege creeaza confuzie cu privire la domeniul sau de aplicare, in sensul ca acesta se aplica si debitorilor persoane fizice care exercita individual sau in asociere cu alte peroane fizice una sau mai multe profesii, in conditiile in care Legea 85/2006 trateaza insolventa unora dintre aceste categorii de persoane, respectiv comerciantilor, persoane fizice actionand individual si asociatiilor familiale.
Nu e nici o confuzie, unii sunt comercianti si altii nu. Interpretata per a contrario, legea nr. 85 este discriminatorie pentru ca nu ofera protectie tuturor persoanelor fizice.
...
Ar trebui sa ne gandim cum am ajuns aici. De ce nu avem banci importante cu capital majoritar romanesc? BNR controleaza politica monetara, statul politica fiscala, dar politica financiara a Romaniei este impusa de banci. Peste tot prin Europa fiecare regiune si fiecare banca are propria ei banca; relatia dintre bancher si debitor conteaza. Cat de mult conteaza de fapt se vede in astfel de momente, cand fiecare tara europeana mare incearca sa isi salveze in mod prioritar afacerile indigene, locurile de munca din economia nationala si proprii cetateni, uneori chiar cu incalcarea flagranta a reglementarilor relative la concurenta si ajutor de stat.
O banca de-a locului sau venita in Romania ca sa stea se gandeste la perspectiva, la o situatie de win-win pentru ea si pentru clientii ei, pe termen mediu si lung. Asa este corect. Politica de maximizare a profitului cu orice pret nu se incadreaza in situatia corecta si normala de win-win. Romanul e loser-ul tot timpul in relatia cu banca. Pentru bancile din „statele dezvoltate” suntem cetateni de mana a doua, rudimentari, care pot fi tratati oricum, pentru ca suntem prezumati suspecti de a fi hoti. Aceasta lege impune respect bancilor. Si debitorul va avea drepturi: efective, clare, accesibile.
Ar fi timpul ca legiuitorul roman sa isi intoarca fata catre cetatean. E normal ca cine ia un credit sa si-l si plateasca, dar e la fel de normal sa beneficiezi de protectia legii falimentului tu, ca persoana, daca un comerciant poate.
Urban I. Iulian
Senator de Ilfov
Grupul Parlamentar al PDL din Senat
Vicepresedinte al Comisiei Juridice din Senatul Romaniei
Reclamati abuzurile la adresa office@asistentapentruconsumatori.ro sau la adresa Senatorului : iulian.urban@gmail.com
Redirectioneaza 2% pentru Asociatia www.asistentapentruconsumatori.ro
VIOREL URBAN said
am September 23 2009 @ 5:39 pm
http://www.urbanviorel.ro/category/bancile-camatari-legali/
asistentapentruconsumatori.ro said
am September 23 2009 @ 5:46 pm
Reclamati abuzurile la care sunteti supusi la office@asistentapentruconsumatori.ro
Lupta noastra a celor de la Asociatia http://www.AsistentaPentruConsumatori.ro se duce impotriva abuzurilor la care sunt supusi consumatorii romani.
Pentru asta avem nevoie ca voi, sa ne scrieti despre fraudele sau abuzurile la care sunteti supusi de catre comercianti sau autoritati.
Noi preluam sesizarile voastre si ne luptam pentru ca drepturile sa va fie recunoscute.
TOT CE AI DE FACUT ESTE SA NE SCRII LA ADRESA office@asistentapentruconsumatori.ro
loreta said
am September 24 2009 @ 8:21 am
nu se restructureaza in niciun fel . va imbatati cu apa rece .mai mult …la creditele restante , adica la ratele neplatite se adauga penalitati de …doamne …nu stiu unde o sa ajungem …asa ca lupta asta de care se tot vorbeste , impotriva bancilor e apa de ploaie .de exemplu , pt a-mi restructura un credit de nevoi personale care este contractat pe 10 ani , la care rata este de 350 lei /luna , bcr imi propune o prelungire a perioadei de creditare pana la 15 ani , cu o rata mai mica , zic ei , de 310 lei/luna .asta este bataie de joc .daca pana acum am crezut ca se mai poate schimba ceva , acum sunt ferm convinsa ca nu va exista asa ceva .deci , ori suportam , ori plecam .banuiesc ca alta solutie nu exista .
www.magazinterapeutic.ro said
am September 24 2009 @ 10:22 am
exista si slutia extreme. Mina pe tirnacop, pe lopeti pe ce puteti si intrati fratilor in nbcnci cu sutele si creapati le capul ! Asa or sa s elinisteasca ion cele din urma !
Andrei said
am September 24 2009 @ 10:52 am
la ce probleme sunt bancile ar trebui sa se focuseze pe partea de capital in vederea recuperarii.
tot cauta sa scoata bani din dobanda si comisioane. nu prea e corect
din pacate mingea e la ei
Eugen P said
am September 24 2009 @ 10:53 am
La BCR intr-o rata de 480 euro platesti 30 euro pt. imprumut iar restul sunt comisioane si dobanzi iar daca vreau sa le platesc tot imi cer si comision ce rambursare anticipata de 2%
lt. col. Thobescu Theodor said
am September 24 2009 @ 11:14 am
Interesul UE a fost s? transforme ROMÂNIA într-o colonie.
Catalin HN said
am September 24 2009 @ 11:33 am
@ http://www.magazinterapeutic.ro :
in felul asta te-ai razbuna doar pe niste angajati, care n-au nici o vina. Cei care conduc afacerea nu stau in banci, de multe ori nu sunt de gasit nici in Romania.
Solutii ar fi doua (ma refer la cele realiste):
1 – BNR sa reglementeze asa cum trebuie acest domeniu, al creditarii persoanelor fizice (se pare insa ca nu doreste acest lucru si aici este “buba”);
2 – romanii sa nu mai semneze contracte de credit in orice conditii si sa nu mai faca credite pt. toate prostiile (“plasme”, a treia masina in familie etc.) ci sa ia credite doar pt. ceea ce intr-adevar au nevoie si nu pot procura cu banii jos, dar dupa ce studiaza ontractele de credit litera cu litera si negociaza (in masura posibilitatuilor, desigur) clauzele defavorabile lor.
Contre si dispute intre bancheri si senatorul Urban pe tema insolventei particularilor | Pe net! said
am September 25 2009 @ 8:05 pm
[...] Copyright © 2008 This feed is for personal, non-commercial use only. The use of this feed on other websites breaches copyright. If this content is not in your news reader, it makes the page you are viewing an infringement of the copyright. (Digital Fingerprint: ) Go to Source [...]
Zolly said
am September 26 2009 @ 11:15 am
ia cititi sa vedeti opusul domnului Iulian Urban :
Cum fug parlamentarii de proprii alegatori
Alegatorii bat in van la usile cabinetelor parlamentarilor din teritoriuPetre Badica
Joi, 27 August 2009
In timpul vacantei de vara, parlamentarii ar trebui sa desfasoare o activitate intensa in birourile din teritoriu pe care sunt obligati sa le deschida in circumscriptiile unde au fost alesi. Pentru a evita insa intalnirile cu alegatorii, parlamentarii au inventat tot felul de strategii. Una dintre cele mai sigure o reprezinta amplasarea cabinetului de parlamentar la zeci de kilometri distanta de circumscriptia unde au candidat. Alesi in Ilfov, fostul selectioner Anghel Iordanescu, Gabriel Oprea si Calin Popescu Tariceanu au cabinete
parlamentare deschise in Bucuresti. Nicolae Paun si-a castigat mandatul in Galati, dar trebuie cautat la sediul Partidei Romilor din Bucuresti. Altii isi invata secretara un text din care sa reiasa ca parlamentarul este plecat pe teren, cu treburi importante. Deschiderea cabinetului in sediul organizatiei locale de partid le poate oferi multor parlamentari posibilitatea de a pretexta ca sunt in sedinta.
Exista mostre chiar mai mari de indiferenta fata de alegatori: unii dintre alesi nici macar nu isi posteaza pe pagina de la Camera Deputatilor adresa si numarul de telefon unde pot fi gasiti. Altii pun, pur si simplu, lacatul pe cabinet.
Desi din iulie nu mai au treaba in Parlamentul Romaniei, alesii neamului sunt de negasit in teritoriu, acolo unde au birouri parlamentare. Fuga de alegatori se face in mai multe moduri: secretara de la cabinet invata un text din care reiese ca parlamentarul este plecat pe teren cu treburi importante. Alta varianta: deschiderea cabinetului in sediul organizatiei de partid sau intr-o locatie din afara circumscriptiei in care au fost alesi. Cei mai “impertinenti” fie nu isi posteaza pe pagina de la Camera Deputatilor adresa sau numarul de telefon unde pot fi gasiti, fie, pur si simplu, pun lacatul pe cabinet.
La PSD se zugraveste, Madalin vorbeste prin parcuri
Judetul Giurgiu are aproximativ 300.000 de locuitori care si-au trimis in Parlament sase reprezentanti. Dintre acestia, patru si-au deschis sau aveau in intentie sa isi deschida birouri parlamentare in orasul Giurgiu, care are o populatie de patru ori mai mica decat cea a judetului. Altfel spus, o proportie absurda. Un altul a optat corect pentru Bolintin, localitate din circumscriptia in care a fost ales, iar ultimul – pentru caminul cultural al unei localitati pana la care e dificil sa ajungi chiar si cu o masina de teren. Dintre cei sase, numai reprezentantul PDL, Victor Boiangiu, era la munca intr-un hotel din Giurgiu, unde si-a amenjat doua camere.
Asta, in conditiile in care, potrivit Legii 96/2006 privind Statul deputatilor si senatorilor, “parlamentarii primesc lunar o suma forfetara din bugetul Camerei Deputatilor si, respectiv, al Senatului, echivalenta cu o indemnizatie si jumatate bruta. In limitele acestei sume, deputatii si senatorii pot organiza, separat sau prin asociere, birouri parlamentare, ca regula, in circumscriptiile electorale in care au fost alesi”.
La sediul PSD Giurgiu se lucra de zor la refacerea fatadei. Un membru de partid, imbracat cu un tricou rosu inscriptionat cu trandafiri, ne-a lamurit ca Madalin Voicu nu are cabinet in oras si nici nu a fost vreodata la sediul local al partidului. Voicu se afla, in acele zile, la un festival muzical la malul marii si ne-a precizat ca nu isi deschide un cabinet in oras atat timp cat structura organizatiei de partid a fost desfiintata de Vanghelie. “Nu am unde sa functionez. La sediul municipal mai sunt doi oameni care raspund la telefon. Fac audiente, in sensul ca stau de vorba cu oamenii in parc, pe strada.”
“Nu e un cabinet propriu-zis”
Deputatul PNL Dan Pasat spune ca are biroul in nordul judetului, la Bolintin Vale, si ca, daca nu il gasim in persoana, putem vorbi cu secretara. Ca sa nu fie deranjat de alegatori, liberalul Daniel Chitoiu si-a deschis cabinet in incinta caminului cultural din Izvoarele. Comuna la care ajungi din Giurgiu dupa ce parcurgi 26 kilometri de drum fie plin de gropi, fie neasfaltat. Oficialitatile locale ne-au informat ca deputatul a fost vazut in comuna, ultima oara, cu trei saptamani in urma si nu pot spune cand va reveni. De altfel, nu exista afisat nici un program, iar secretara este plecata prin sat cu treburi. Deci totusi are activitate? “Mai degraba aici are un fel de sediu, nu e un cabinet propriu-zis pentru audiente.” Declaratia data de Chitoiu la Camera Deputatilor il contrazice pe interlocutor. Deputatul liberal a avut cele doua telefoane inchise, astfel incat nu a putut fi contactat.
Oferta 2 in 1: cabinet in sediul partidului
Senatorii au cabinetele in Giurgiu la numai o strada distanta unul de celalalt. “Domnul senator vine in fiecare zi la birou, doar ca azi este la Bucuresti cu o problema ivita in ultima clipa. El nu are un program fix”, zice secretara senatorului Mircea Magureanu.
Celalalt senator, liberalul Vasile Mustatea, e in concediu si nu a venit toata luna. Iar secretara ar urma sa se intoarca pe 1 septembrie, ne-a zis o femeie care pazea sediul PNL Giurgiu. Mustatea nu este singurul caruia i-a venit ideea de a-si deschide birou parlamentar in sediul propriului partid. Aceasta “inovatie” pre-zinta un avantaj incontestabil daca nu ai nici un chef sa te intalnesti cu alegatorii. Tras la raspundere, “alesul” poate pretexta ca nu a fost la cabinet pentru ca tocmai iesise sa participe la o sedinta de partid. Acest lucru l-a inteles democrat-liberalul de Ilfov Marin Mircea, despre care un proprietar de magazin din vecinatate ne-a asigurat ca vine des la sediul partidului din Pantelimon. “si la cabinet?” “Asta nu mai stiu.” Desi, in fond, ele se contopesc. Calin Popescu Tariceanu are cabinet in sediul PNL din Capitala, desi el a fost ales in Ilfov. Nici deputatului PSD Gabriel Oprea sau senatorului Anghel Iordanescu nu le prieste aerul de Ilfov, astfel incat si-au deschis cabinete intr-un bloc de langa Marriott, atat de bine ascunse, incat sunt greu de gasit in cele doua ore pe care cei doi le-au alocat saptamanal pentru audiente. si senatorii de Galati Paul Ichim (PNL) si Marius Necula (PDL) au cabinetele la sediile partidelor. Deputata PSD Lucretia Rosca nu are birou in colegiul din cartierul Dunarea, in care a fost aleasa.
PDL se simte bine cu Murfatlar
Deputatul PC Bogdan Ciuca le-a oferit pensionarilor din circumscriptia in care a candidat banci si mese de sah drept multumire fiindca l-au ales. Cabinetul sau functioneaza in virtutea inertiei la sediul conservatorilor. Bogdan Ciuca a cheltuit la cabinetul sau 23.310 lei pentru materialele de intretinere si 38.724 lei pentru salariile personalului. Parlamentarii constanteni au preferat sa-si deschida birouri in sediile de partid, motivand costul chiriei prea ridicat. La sediul filialei judetene a PDL Constanta se afla cabinetele senatorului Mircea Banias si deputatului Constantin Chirila, cel din urma avand unul deschis si in sediul Murfatlar. Aici, spun locuitorii, Chirila nu a fost vazut, audiente nu se tin, ar exista un program, “dar trebuie sa ziceti in ce problema”. Locul este folosit pentru jocuri de table si rummy.
Deputatul PSD de Galati Florin Paslaru si-a deschis cabinet in sediul organizatiei municipale a partidului. Conform informatiilor de pe site-ul Camerei Deputatilor, alegatorii se puteau programa formand si un numar de telefon la care raspundea… vanzatoarea de la “Alimentara” din campusul studentesc unde Paslaru mai are deschis un cabinet.
Bani pentru un cabinet care nu exista
Deputatul PSD Viorel Stefan, presedintele Comisiei de Buget-Finante, a fost ales in Colegiul 4, format din comunele din nordul Galatiului. Dar nu are cabinet nici macar la Galati, pe unde trece doar ca sa mai verifice cum e cu “bugetul” si cu “finantele” noului hotel, pe care l-a amenajat in ceea ce pe vremuri era “Caminul Marinarilor” din Portul Galati. Ca deputat poate fi gasit la sediul PSD.
Reprezentantul minoritatilor, Nicolae Paun, a fost ales in Circumscriptia Electorala numarul 18 Galati, dar biroul si l-a deschis in sediul central al Partidei Romilor din Bucuresti. Ne-a promis ca ne va contacta pentru a explica aceasta “mutare”, dar nu a mai facut-o.
Datele de contact, la secret
Am incercat, ca simpli cetateni, sa ne programam pentru o audienta la alti parlamentari. Secretara democrat-liberalului Ioan Olteanu ne-a spus ca seful este prin judet, iar a doua zi este conferinta de presa la partid, deci sa revenim. La colegul sau de partid Marius Neculai nu raspundea nimeni. Nici la Gabriel Oprea sau la deputatul liberal de Ialomita Cristina-Ancuta Pocora. Zanfir Iorgus are biroul in Mangalia, iar in celelalte localitati a montat cutii postale unde colecteaza dolenatele alegatorilor. Foarte multi parlamentari nu si-au postat adresele birourilor din teritoriu unde pot fi gasiti si nici un numar de contact. Cu alte cuvinte, misiune imposibila sa te intalnesti cu ei.
» Deputatii tulceni irosesc bani publici
Parlamentari din judetul Tulcea toaca, in fiecare luna, sume foarte mari din bani publici pentru activitatea pe care pretind ca o desfasoara in teritoriu. Cu exceptia senatorului Trifon Belacurencu (PSD) si a deputatului liberal Octavian Popa, despre care alegatorii spun ca au fost vazuti frecvent in aceasta vara in Colegiul Electoral Macin, ceilalti parlamentari din judetul Tulcea nu au fost vazuti aproape deloc de localnici. Deputatul PSD Horia Teodorescu nu are cabinet parlamentar in Colegiul Babadag, dar incaseaza lunar, din bugetul Camerei Deputatilor, 1.680 lei diurna pentru deplasare in colegiul respectiv si plateste salarii de 6.744 lei/luna pentru angajatii unui cabinet parlamentar care nu exista.
Deputatul PDL Marian Avram are cabinet parlamentar in Tulcea, dar acesta este situat intr-o cladire atat de darapanata, incat tulcenilor le este teama sa intre in respectivul imobil. Pentru acest birou, Avram plateste unei firme, care este administrata de un coleg de partid, 860 lei chirie in fiecare luna. Respectivul deputat mai plateste 4.799 lei/luna salarii pentru angajatii biroului sau si a mai cheltuit, in ultimele luni, cate 4.820 lei pe materiale de intretinere la acest birou. Marian Avram incaseaza lunar 1.820 lei diurna pentru deplasare in colegiul in care a fost ales, desi acest colegiu este in municipiul Tulcea, iar deputatul are domiciliul in acest oras. Deputatii Marian Avram si Horia Teodorescu au refuzat sa raspunda intrebarilor privind aceste cheltuieli din bani publici.
La realizarea materialului au contribuit: Ticu Ciubotaru, Neculai Amihulesei, Anca Popescu
http://www.romanialibera.ro/a163445/cum-fug-parlamentarii-de-proprii-alegatori.html
www.saltmin.com » Blog Archive » Dialog cu IULIAN I. URBAN said
am December 14 2009 @ 6:11 am
[...] I.U.: Pentru ca ar pierde avantajul actual obtinut prin controlul instituit asupra romanilor care, din cauza crizei financiare, nu isi mai permit sa achite ratele restante. Invit pe toti cei interesati sa vada argumentele bancherilor si modul in care noi, initiatorii legii le demontam, sa acceseze acest link: http://www.urbaniulian.ro/2009/09/23/contre-si-dispute-intre-bancheri-si-senatorul-urban-pe-tema-ins... [...]