1. Descrierea situaţiei actuale



1.a. Contextul economic global şi european

Cele mai recente estimări în economiile G8 indică o prelungire a situaţiei de criză economică, în condiţiile în care şomajul ridicat şi consumul privat timid inhibă relansarea economiilor în orizontul aşteptat.

Declinul anual al PIB s-a accelerat în economiile emergente din Europa în trimestrul II faţă de perioada similară din 2008, statele baltice fiind cele mai afectate: Lituania -22,4%, Letonia -19,%, Estonia -16,6%, de asemenea Slovacia a înregistrat o contracţie de 5,3% în trimestrul II, Ungaria 7,6% faţă de 6,7% în primul trimestru.

1.b. Situaţia economică a României

În luna iulie, România a înregistrat o rată anuală a inflaţiei de 5.06% faţă de luna iunie 2008 şi o scădere de 0,77% faţă de luna anterioară, în condiţiile în care preţurile mărfurilor alimentare au scăzut cu 0,5%, preţurile mărfurilor nealimentare s-au majorat cu 0,14%, iar tarifele serviciilor cu 0,32% faţă de luna iunie 2009.

România a avut în luna iulie cea mai ridicată inflaţie anuală din Uniunii Europene (potrivit Eurostat), media UE a fost de 0,2% iar in zona euro s-a înregistrat o deflaţie de 0,7%. Creşterea medie a preţurilor pe total în ultimele 12 luni (august 2008 - iulie 2009) faţă de precedentele 12 luni (august 2007 - iulie 2008) determinată pe baza indicelui preţului de consum IPC, cât şi cea determinată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 6,6%. Deşi reducerea inflaţiei este semnificativă în trimestrul II, aceasta a avansat într-un ritm relativ lent având în vedere amploarea contracţiei cererii agregate. Relativa persistenţă a inflaţiei a fost alimentată de manifestarea unor rigidităţi structurale în economie, de ajustarea cu un decalaj a dinamicii salariilor relative la evoluţia  productivităţii muncii în unele sectoare, precum şi de posibile efecte ale incertitudinii ridicate.

În luna iunie 2009, faţă de luna corespunzătoare din anul precedent producţia industrială a scăzut cu 5,9% (ca serie ajustată, indicele prezintă o scădere de 8,9%), determinată de scăderea celor trei sectoare industriale: industria extractivă (-21,7%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-5,2%) şi industria prelucrătoare (-4,9%).

Creditul neguvernamental a scăzut nominal în luna iunie cu 0,5 % faţă de luna anterioară, scăderea dinamicii a continuat să caracterizeze atât componenta în lei, cât şi cea în valută, aceasta menţinându-se mai pronunţată în cazul celei dintâi (componenta în lei scăzând cu 1,2%, în timp ce creditul în valută exprimat în euro cu 0,7%).

Atât oferta, cât şi cererea de credite au continuat să fie influenţate preponderent de factori restrictivi: pe partea ofertei, în principal de creşterea prudenţei instituţiilor de credit, evidenţiată prin menţinerea restrictivităţii standardelor şi a termenilor de creditare, precum şi prin majorarea volumului titlurilor de stat deţinute de instituţiile de credit; pe partea cererii, în principal de deteriorarea situaţiei economice şi a aşteptărilor privind evoluţia viitoare a veniturilor, costurile creditelor noi la niveluri ridicate.

Faţă de luna corespunzătoare a anului precedent, dinamica creditului neguvernamental a încetinit la 11,2% (5,0% în termeni reali) faţă de 30 iunie 2008, în condiţiile creşterii cu 1,1% a componentei în lei (-4,5% în termeni reali) şi cu 19,4% a componentei în valută exprimată în lei (exprimată în euro, creşterea creditului în valută a fost de 3,5%). Depozitele rezidenţilor clienţi neguvernamentali au crescut în luna mai cu 1,7% faţă de luna mai 2008 şi cu 12,3% faţă de luna iunie 2008.

În semestrul I 2009, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 2,37 mld euro, în scădere cu 73,3% în raport cu aceeaşi perioadă din anul 2008. Influenţa determinantă asupra reducerii soldului contului curent a avut-o deficitul balanţei comerciale, care a însumat 2,96 mld euro, în scădere cu 67,2% faţă de semestrul I 2008. Deficitul contului curent în semestrul I 2009 a fost finanţat integral prin investiţii directe ale nerezidenţilor în România, care au înregistrat 2,89 mld euro, comparativ cu 5,07 mld euro în primele şase luni ale anului 2008. În semestrul I 2009, din cele 2,89 mld euro, creditele intra-grup au reprezentat 49,7%, participaţiile la capital 40,9% şi profitul reinvestit 9,4%.

Comparativ cu luna iunie 2008, exporturile au scăzut cu 17,5% la valori exprimate în euro, iar importurile au scăzut cu 38,0%. Faţă de luna mai 2009, exporturile din luna iunie 2009 au crescut cu  11,2% la valori exprimate în euro, iar importurile au crescut cu 6,3% la valori exprimate în euro. Deficitul comercial FOB-CIF în luna iunie 2009 a fost de 668,3 milioane euro, mai puţin cu 1,42 mld euro decât în luna iunie 2008.

Potrivit primelor estimări ale Institutului Naţional de Statistică, produsul intern brut (PIB) a înregistrat o scădere cu 8,8% în trimestrul II 2009 faţă de perioada corespunzătoare din anul 2008, iar comparativ cu trimestrul I 2009 cu 1,2% (date ajustate sezonier). Având în vedere tendinţa descendentă a ritmului de scădere măsurată prin date desezonalizate trimestrul curent/trimestru precedent şi presupunând ca PIB ajustat sezonier se reduce cu 1% in trimestrul 3 faţă de trimestrul 2, anticipăm o reducere anuală cu 8,2% în 2009.

Pe primul semestru al anului 2009, execuţia bugetului general consolidat a înregistrat un deficit de 14,38 miliarde lei, reprezentând 2,7% din produsul intern brut. În urma rectificării bugetare din august 2009, deficitul bugetar pe anul 2009 a fost stabilit la 7,3% din produsul intern brut.

Aceste date de natură financiară, precum şi prognozele efectuate de autorităţile abilitate în domeniu conturează imaginea unei crize economice profunde, care poate pune în pericol stabilitatea economică a României şi, prin aceasta, ordinea publică şi siguranţa naţională.

2. Schimbări preconizate



2.a. Aspecte generale

Criza economică, fenomen mondial ce afectează structural economia românească, impune adoptarea unor măsuri cu caracter excepţional, care, prin eficienţa si promptitudinea aplicării, să conducă la reducerea efectelor sale si să creeze premisele relansării economiei naţionale. Totodată, aceste masuri trebuie sa asigure îndeplinirea obligaţiilor decurgând din Memorandumul de Înţelegere încheiat intre Guvernul României si Comisia Europeană şi Acordul Stand-by încheiat intre România si Fondul Monetar Internaţional.

In acest scop, proiectul propune iniţierea a două categorii de soluţii:

i. reducerea cheltuielilor bugetare, prin:

* reorganizarea autorităţilor şi instituţiilor publice;
* reducerea cheltuielilor de personal în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice;
* consolidarea disciplinei financiare în cadrul regiilor autonome, companiilor naţionale şi societăţilor comerciale cu capital integral sau majoritar de stat;
* limitarea posibilităţii de cumul al pensiei cu salariul.



ii. susţinerea mediului de afaceri, pentru consolidarea capacităţii acestuia de a depăşi dificultăţile financiare generate de actualul context economic şi pentru revigorarea circuitului comercial, prin:

* scutirea profitului investit în echipamente tehnologice (maşini,utilaje, instalaţii) utilizate în desfăşurarea activităţii de bază;
* stimularea înnoirii parcului naţional auto, inclusiv celui destinat lucrărilor agricole;
* facilitarea accesului la finanţarea acordată beneficiarilor din sectorul agricol şi alimentar.



În stabilirea condiţiilor de aplicare a primei categorii de măsuri s-a urmărit respectarea prevederilor constituţionale ce consacră dreptul la muncă - art.41 din Constituţie (inclusiv a componentei sale, dreptul la salariu) , dreptul la pensie - art.47 din Constituţie, precum şi încadrarea strictă în marja de apreciere a statului în a stabili limite exerciţiului acestor drepturi - art. 53 din Constituţie. Soluţiile preconizate se integrează în interpretarea dată de Curtea Constituţională şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului conceptelor de „ordine publică” şi „siguranţă naţională” şi respectă principiul proporţionalităţii măsurii restrictive în raport cu scopul legitim urmărit (Hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 1 iulie 1967, în Corneliu Bârsan, Convenţia Europeană a Drepturilor Omului – Comentariu pe articole – Vol. I Drepturi şi libertăţi, pag. 924).

Cea de-a doua categorie de măsuri a vizat stimularea competitivităţii şi inovării, atragerea investiţiilor, creşterea locurilor de muncă  şi îmbunătăţirea condiţiilor de muncă, lărgirea accesului mediului de afaceri la finanţare şi sprijinirea agriculturii.



Aceste două seturi de soluţii, aplicate cumulat si concomitent, pot crea premisele reintrării economiei romaneşti pe un trend crescător şi sunt de natură a conduce la reducerea deficitului bugetar.

2.b. Structura proiectului

Proiectul cuprinde nouă capitole: fiecare categorie de măsuri este reglementata exhaustiv de prevederile unui capitol, corpul reglementarii fiind precedat de un capitol de dispoziţii generale, în care sunt definite scopul şi sfera de aplicare, si este completat de un capitol de dispoziţii finale, care stabilesc termene de intrare in vigoare, precum şi raporturile prezentului proiect cu alte acte normative.



2.c. Prezentarea soluţiilor legislative propuse



2.c.1. Măsuri de reorganizare instituţională

Soluţiile propuse sub acest titlu au avut in vedere următoarele elemente:

- decizia Curţii Constituţionale nr. 16/2007 (publicată în Monitorul Oficial al României nr. 66 din 29 ianuarie 2007), prin care s-a stabilit că înfiinţarea prin lege (ca act al Parlamentului) în subordinea Guvernului, a unei autorităţi este neconstituţională (in motivarea deciziei, Curtea Constituţională a constatat că sesizarea de neconstituţionalitate este întemeiată, pentru următoarele considerente:

În cadrul administraţiei publice centrale de specialitate, alături de ministere, se pot înfiinţa şi alte organe de specialitate care funcţionează  în subordinea Guvernului. Dacă art. 116 din Constituţie consacră principiile de organizare a autorităţilor administraţiei publice centrale de specialitate, regulile după care ele se constituie sunt stabilite de prevederile constituţionale ale art. 117. Astfel, alin. (1) şi (3) ale art. 117, prevăzând că ministerele se înfiinţează, se organizează şi funcţionează potrivit legii şi că autorităţile administrative autonome se pot înfiinţa prin lege organică, consacră principiul potrivit căruia acest domeniu este de competenţa exclusivă a Parlamentului. În ceea ce priveşte înfiinţarea altor organe de specialitate decât ministerele şi autorităţile autonome, dar ca autorităţi guvernamentale, art. 117 alin. (2) din Constituţie stabileşte dreptul Guvernului de a le înfiinţa, dar numai în cazul în care acest drept îi este recunoscut prin lege şi cu avizul Curţii de Conturi. În sensul acestor dispoziţii constituţionale, art. 11 lit. o) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor prevede că: "În realizarea funcţiilor sale Guvernul îndeplineşte următoarele atribuţii principale: [...] o) înfiinţează, cu avizul Curţii de Conturi, organe de specialitate în subordinea sa."…în acelaşi timp, sunt încălcate şi prevederile art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, potrivit cărora: "În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie.")

- existenta mai multor tipuri de acte normative prin care s-au înfiinţat şi organizat agenţiile şi autorităţile publice care vor fi restructurate (legi organice, legi ordinare, hotărâri de guvern),

- existenta mai multor soluţii de reorganizare a agenţiilor şi autorităţilor publice (comasare prin absorbţie sau fuziune, divizare, preluarea activităţii de un departament dintr-o instituţie existentă, reducerea de posturi, schimbarea regimului de finanţare).

Faţă de acest „dat” juridic şi instituţional, s-a conceput o soluţie juridică şi o propunere de reglementare în trei paşi, care să asigure concilierea condiţionărilor de natură juridică şi instituţională indicate mai sus: i. un cadru legal general care sa definească modalităţile de reorganizare, sa precizeze numărul de posturi din sistemul bugetar ce urmează a fi desfiinţate si modalitatea de finanţare a autorităţilor si instituţiilor publice; ii. reorganizarea în concret, prin hotărâre de guvern, in termen scurt, precizat in textul legii, a instituţiilor sau autorităţilor care intră sub incidenţa legii, dar care, potrivit deciziei Curţii Constituţionale, pot fi reorganizate numai prin hotărâre de guvern; iii. derularea procedurii de concediere colectiva, potrivit legii si contractelor colective de munca, daca este cazul (in entităţile in care reorganizarea instituţională atrage desfiinţarea unor posturi).

2.c.2.Măsuri de reducere a cheltuielilor de personal în sistemul bugetar

Sub acest titlu, proiectul propune un complex de masuri:

* instituirea, prin lege, a obligaţiei ordonatorilor de credite de a diminua cheltuielile de personal, în medie cu 15,5% lunar, prin aplicarea uneia sau mai multora din următoarele măsuri (tipul de măsură şi modalitatea de aplicare fiind aleasă cu acordul salariatului, după consultarea sindicatelor sau a reprezentanţilor salariaţilor): acordarea unui număr de zile libere personalului propriu, reducerea programului de lucru; o măsură ce combină alternativele anterioara, altă măsură cu efect echivalent.
* compensarea muncii suplimentare cu ore libere, ce pot fi acordate intr-o perioada mai mare de timp;
* extinderea perioadei acordate angajatorului pentru plata primei de concediu;
* reducerea unor indemnizaţii de participare la şedinţele unor organe colegiale.



La promovarea acestor soluţii au fost atent considerate standardele constituţionale si convenţionale in materia respectării drepturilor fundamentale, în special a dreptului la muncă.

Dreptul la muncă (inclusiv plata salariului) este un drept expres menţionat în Constituţie, dar, in acelaşi timp, un drept relativ, în înţelesul dat acestui concept de Legea Fundamentala si de Convenţia Europeana a Drepturilor Omului (drept al cărui exerciţiu poate fi supus unor restrângeri). Limitările aduse exerciţiului acestui drept trebuie să respecte exigentele art. 53 din Constituţie, jurisprudenţa instanţei de contencios constituţional, precum si practica Curţii Europene a Drepturilor Omului.

Masurile restrictive prevăzute de capitolul III din proiect întrunesc condiţiile consacrate constituţional şi convenţional: limitarea este prevăzuta de lege (prezentul proiect); măsura restrictiva vizează exerciţiul dreptului, iar nu substanţa acestuia; restrangerea exerciţiului dreptului are ca unic scop evitarea riscului iminent al instabilităţii economice a ţarii, instabilitate generată de un fenomen de criză financiara mondială ale cărei dimensiuni nu au putut fi prognozate.

Stabilitatea economică este subsumată, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, conceptului de siguranţa naţională, temei constituţional pentru limitarea unor drepturi consacrate de Legea Fundamentală.

Totodată, prin măsurile propuse în acest capitol se urmăreşte apărarea ordinii publice, salvgardarea funcţionării instituţiilor statului fiind o condiţie obligatorie pentru protejarea ordinii publice, or, astfel cum rezultă din datele prezentate  in Secţiunea a 2-a, pct. 1.a si 1.b, funcţionarea instituţiilor publice este pusă în pericol, în condiţiile existenţei premiselor economice pentru apariţia unei stări de incapacitate financiară a statutului.

Trebuie menţionat, totodată, faptul că procedura cumulului pensiei cu un venit salarial provenit dintr-o activitate profesională remunerată de la bugetul de stat în limita unui plafon valoric este practicată în mai multe ţări ale Uniunii Europene (Franţa, Portugalia, Grecia), iar în alte ţări din Europa cumulul pensiei cu salariul nu este posibil (Marea Britanie, Suedia, Irlanda, Cehia, Germania).



2.c.3. Modificarea regimului cumulului pensiilor cu veniturile salariale, in scopul reducerii cheltuielilor bugetare

Argumentele mai sus prezentate în justificarea limitării dreptului la muncă sunt, în egală măsură, valabile pentru restrângerea dreptului la pensie.

În decizia 82/2009, Curtea Constituţională, pronunţându-se asupra unei soluţii legislative similare celei propuse de prezentul proiect, a statuat că, prin instituirea unei obligaţii de a opta între pensie şi venitul obţinut din salarii, „se afectează, prin limitare, atât dreptul la pensie prevăzut de art.47 alin.(2) din Constituţie, cât şi dreptul la muncă consacrat prin art.41 din Legea fundamentală”. În aceeaşi decizie, se arată însă că „Guvernul nu este împiedicat să promoveze, cu respectarea dispoziţiilor constituţionale amintite mai sus, a principiilor neretroactivităţii legii, nediscriminării şi egalităţii în drepturi şi a celorlalte norme şi principii prevăzute de Constituţie, măsurile necesare cu privire la cazurile şi condiţiile în care pensia poate fi cumulată cu veniturile realizate din muncă.

În considerarea acestei decizii a instanţei de contencios constituţional, proiectul propune o reglementare coerentă, nediscriminatorie şi neretroactivă a condiţiilor în care se poate cumula pensia cu salariul. Această măsură, ale cărei valenţe restrictive sunt cunoscute, respectă exigenţele în ceea ce priveşte condiţiile de restrângere a drepturilor garantate constituţional, exigenţe consacrate de art. 53 din Constituţie.

2.c.4. Măsuri privind disciplina financiar-bugetară la nivelul unor operatori economici

Proiectul propune completarea cadrului legal ce reglementează administrarea şi funcţionarea regiilor autonome, companiilor naţionale şi societăţilor cu capital integral sau majoritar de stat (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.79/2008 privind măsuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, cu modificările şi completările ulterioare reglementează modalitatea de aprobare a bugetelor de venituri şi cheltuieli ale operatorilor economici cu capital sau patrimoniu integral/majoritar de stat; Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale), în scopul întăririi disciplinei financiare şi reducerii cheltuielilor, în special a celor de personal.

În acest sens, se prevăd:

* instituirea la nivel de lege a politicii salariale operatorilor economici susmenţionaţi şi mandatarea reprezentanţilor statului, respectiv ai autorităţilor administrativ-teritoriale în organele colegiale şi de conducere în promovarea acestei politici;
* instituirea unei practici unitare la nivelul  operatorilor economici cu capital sau patrimoniu integral/majoritar de stat în ceea ce priveşte termenul de negociere a  contractului colectiv de muncă, în corelare cu termenul de aprobare  a bugetului de venituri de cheltuieli;
* termene pentru prezentarea de către operatorii economici a bugetelor de venituri şi cheltuieli către  ministerele, organele de specialitate ale administraţiei publice şi autorităţile publice centrale sau locale, după caz, în coordonarea, subordonarea sau sub autoritatea cărora funcţionează, a termenelor pentru elaborarea documentaţiei necesare aprobării bugetelor, precum şi sancţiunile pentru nerespectarea acestora.



2.c.5. Măsuri pentru susţinerea mediului de afaceri în scopul depăşirii dificultăţilor financiare şi relansării circuitului comercial

Promovarea unor soluţii legislative se înscrie în efortul general întreprins de Guvern pentru stimularea competitivităţii şi inovării, atragerii investiţiilor, creşterii locurilor de muncă şi îmbunătăţirea condiţiilor de muncă.

Pentru a genera şi menţine ritmuri ridicate de creştere economică pe termen lung sunt necesare eforturi susţinute pentru dezvoltarea unei economii competitive, capabilă de performanţe tehnologice, în concordanţă cu condiţiile concurenţiale la nivel european şi global.

În acest context, precum şi în scopul creării de surse de finanţare suplimentare la nivelul agenţilor economici se propune adoptarea unei măsuri fiscale, respectiv scutirea profitului investit în echipamente tehnologice (maşini,utilaje, instalaţii) utilizate în desfăşurarea activităţii de bază, iar suma pentru care s-a aplicat facilitatea nu se va amortiza din punct de vedere fiscal.

În prezent, investiţiile în mijloacele fixe de natura echipamentelor tehnologice se recuperează, din punct de vedere fiscal, prin deducerea la calculul profitului impozabil ca şi cheltuieli de amortizare. Ca stimulare fiscală,  pentru recuperarea  mai rapidă a investiţiilor respective, contribuabilii pot opta pentru utilizarea metodei de amortizare accelerata, care presupune deducerea în primul an de funcţionare a cel mult 50% din valoarea de intrare în patrimoniu a mijlocului fix.

De asemenea, pentru întreprinderile mici şi mijlocii este în aplicare un mecanism care presupune restituirea sumelor plătite cu titlu de impozit pe profit pentru investiţiile efectuate în echipamente tehnologice ( maşini, unelte, instalaţii), precum şi în computere şi echipamentele periferice ale acestora, mecanism gestionat de Ministerul Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, Comerţului  şi Mediului de Afaceri.

Pentru a asigura creşterea semnificativă a investiţiilor la nivelul întreprinderilor şi alte state europene aplică măsuri fiscale similare de încurajare a procesului investiţional (Italia, Estonia, Austria, Olanda, Luxemburg, Polonia).

Instituirea acestei facilităţi fiscale este de natură a determina crearea de noi locuri de munca, putând, totodată, să aibă efecte directe de creştere a interesului investiţional, orientarea agenţilor economici spre domenii de înaltă tehnologie, în scopul obţinerii de valoare adăugată mare, cu impact asupra producţiei şi exporturilor.

2.c.6 Măsuri pentru stimularea înnoirii parcului naţional auto, inclusiv celui destinat lucrărilor agricole



Faţă de actualele prevederi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 217/2008 privind reluarea pentru anul 2009 a Programului de stimulare a înnoirii Parcului auto naţional, aprobată cu modificări prin Legea nr. 136/2009, cu modificările ulterioare, se aduc o serie de îmbunătăţiri Programului prin extinderea ariei de aplicabilitate a Programului de stimulare a înnoirii parcului naţional auto pentru anul 2009 prin introducerea, în condiţii egale, a  posibilităţii de acordare a primei de casare şi persoanelor juridice şi prin introducerea tichetului valoric având o valoare nominală de 3.800 lei, ceea ce înseamnă echivalentul primei de casare acordată în schimbul predării spre distrugere a unui autovehicul uzat. Tichetul valoric va putea fi utilizat numai în cadrul Programului şi numai pentru achiziţionarea unui autovehicul nou de la un producător validat. Tichetul valoric va fi utilizat fie de către proprietarul autoturismului uzat, fie de către o altă persoană care doreşte să achiziţioneze un autoturism nou, documentul putând fi tranzacţionat. Astfel, Programul se dinamizează, eliminându-se şi unele dintre inconvenientele acestuia, în sensul că persoanele care deţin autovehicule uzate, dar nu au totuşi capacitatea financiară pentru a cumpăra autovehicule noi, sunt stimulate să le predea spre casare în schimbul obţinerii tichetelor valorice pe care le pot înstrăina altor persoane fizice sau juridice care doresc înscrierea în Program.

În ceea ce priveşte Programul de stimulare a înnoirii Parcului naţional de tractoare au fost introduse maşinile agricole autopropulsate şi a fost mărită sfera beneficiarilor Programului, acesta urmând sa se adreseze şi persoanelor juridice române. Cuantumul primei de casare a fost stabilit la cel mult 17.000 lei, fără ca acesta să depăşească, pentru persoana fizică 50% din preţul de achiziţie al tractorului nou sau al maşini agricole autopropulsate noi, iar pentru persoana juridică 40% din preţul de achiziţie fără T.V.A.

Finanţarea Programului se va face în baza ghidului de finanţare pe care urmează să îl elaboreze Administraţia Fondului pentru Mediu.



2.c.7. Măsuri pentru facilitarea accesului la finanţarea acordată beneficiarilor din sectorul agricol şi alimentar

Conform prevederilor Tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană, România are posibilitatea să aplice clauza „Sunset Clause”, care permite continuarea acordării anumitor măsuri de ajutor de stat până la sfârşitul anului 2009, cu condiţia de a fi comunicate Comisei în termen de patru luni de la data aderării.

Astfel, în termenul precizat, au fost comunicate Comisiei Europene ca ajutoare de stat existente, care beneficiază de această clauză derogatorie, reglementările naţionale din cadrul Programului Fermierul, respectiv  Legea nr.231/2005 privind stimularea investiţiilor în agricultură, industrie alimentară, silvicultură, piscicultură, precum şi în activităţi nonagricole, cu modificările şi completările ulterioare, şi Legea nr.218/2005 privind stimularea absorbţiei fondurilor SAPARD, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală, Fondul european pentru pescuit, Fondul european de garantare agricolă, prin preluarea riscului de creditare de către fondurile de garantare, republicată.

Continuarea acordării facilităţilor conţinute în prevederile legilor sus amintite este posibilă şi după expirarea clauzei derogatorii menţionate, începând cu anul 2010, dar numai în condiţiile armonizării prezentelor reglementări naţionale cu cele comunitare din materia ajutoarelor de stat.

Sectorul agricol este cel mai grav afectat în această perioadă de criză economică, fiind cel mai neatractiv sector pentru instituţiile de credit. Tocmai de aceea este necesară adoptarea unor noi instrumente financiare, care să permită accesibilitatea beneficiarilor din sectorul agro-alimentar la sistemul de credit al instituţiilor financiar bancare de pe piaţă în scopul  obţinerii de credite, inclusiv pentru finanţarea producţiei.

În acest scop, se propune acordarea de garanţii pentru creditele destinate finanţării capitalului de lucru, din bugetul naţional, ca o soluţie imediată pentru dezvoltarea sectorului agricol şi alimentar mai ales în spaţiul rural, grav confruntat cu actuala criză economico-financiară.

Adoptarea schemei de garantare a finanţărilor acordate de către instituţiile de finanţare pentru capitalul de lucru necesar sectorului agricol şi alimentar, cu finanţare din bugetul naţional contribuie la deblocarea activităţii de creditare bancară şi de asemenea, la completarea măsurilor propuse în cadrul PNDR în vederea transformării sectorului agricol întru-un sector atractiv pentru instituţiile de credit.

Proiectul de act normativ are în vedere alocarea de fonduri necesare garantării finanţărilor fermierilor şi procesatorilor de produse agricole în vederea obţinerii capitalului de lucru. Astfel, garanţiile vor putea fi acordate întreprinderilor mici şi mijlocii, în schimbul unei prime anuale minime („prima safe-harbour”) dacă sunt îndeplinite condiţiile din Comunicarea Comisiei nr. 2008/C155/02.
Secţiunea a III - a

Impactul socio-economic al proiectului de act normativ

Măsurile instituie în capitolele II-V vor avea ca efect reformarea administraţiei publice, raţionalizarea cheltuielilor bugetare şi regândirea destinaţiilor bugetare, pentru stimularea investiţiilor şi sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri. Măsura scutirii profitului investit în echipamente tehnologice (maşini,utilaje, instalaţii) este de natură să genereze şi să menţină ritmuri ridicate de creştere economică pe termen lung, să sprijine dezvoltarea unei economii competitive, capabilă de performanţe tehnologice, în concordanţă cu condiţiile concurenţiale la nivel european şi global.

Din perspectivă  socială, proiectul va atrage reducerea unui număr substanţial de posturi din sistemul bugetar (la nivelul administraţiei publice centrale şi locale, a regiilor autonome, companiilor naţionale, societăţilor cu capital integral sau majoritar de stat), limitând, astfel, efortul contribuabililor în susţinerea aparatului administrativ.
Secţiunea a IV a

Impactul financiar asupra bugetului general consolidat,

atât pe termen scurt, pentru anul curent,  atât pe termen lung
- în milioane lei -
Indicatori     Anul curent

2009
Următorii patru ani     Media pe cinci ani
1     2     3     4     5     6     7
1. Modificări ale veniturilor bugetare, plus/minus, din care:

Buget general consolidat

din care

* impozit pe profit reinvestit
* impozit pe venit
* contributii asigurari sociale



-617,2

-

-152,7

-464,5


- 426,2

-328,0

-  22,6

-  75,6


-212,9

- 110,0

-   23,8

-   79,1


-108,7


-  25,5

-  83,2


-114,8


-  27,1

-  87,7


-296,0

-  87,6

-50,3

-158,0
2. Modificări ale cheltuielilor bugetare, plus/minus, din care:

Buget general consolidat

-cheltuieli de personal



-1571,6

-1571,6


-218,8

-218,8


- 228,8

- 228,8


-240,7

-240,7


-253,8

-253,8


-502,8

-502,8
3. Impact financiar, plus/minus, din care:

Buget general consolidat


+954,4

-207,5


+15,9




+132,1

+139,1

+206,8
4. Propuneri pentru acoperirea creşterii cheltuielilor bugetare:     Prin proiectul de act normativ, se propune diminuarea cheltuielilor bugetare şi implicit a deficitului bugetar.
5. Propuneri pentru a compensa reducerea veniturilor bugetare
6. Calcule detaliate privind fundamentarea modificărilor veniturilor şi/sau cheltuielilor bugetare


Secţiunea a V a

Efectele proiectului de act normativ asupra legislaţiei în vigoare

Proiectul modifică/abrogă  un număr substanţial de acte normative – în special de înfiinţare, organizare şi funcţionare a autorităţilor şi instituţiilor publice. Lista acestor acte normative figurează în Capitolul I, „Dispoziţii finale” din Proiect.

Secţiunea a VI a

Consultările efectuate în vederea elaborării actului normativ

1. Informaţii privind procesul de consultare cu organizaţiile neguvernamentale, institute de cercetare şi alte organisme implicate

La elaborarea proiectului de act normativ au fost consultaţi partenerii sociali.

2. Informaţii privind avizarea:

Proiectul co-iniţiat de toate ministerele care au propus reorganizarea unor instituţii aflate în subordinea lor. Proiectul va fi supus avizării Consiliului Economic şi Social şi Consiliului Superior al Magistraturii.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege, prin avizul nr.999/04.09.2009.

Secţiunea VII

Activităţi de informare publică privind elaborarea

şi implementarea proiectului de act normativ

Proiectul de act normativ a fost supus dezbaterii publice, prin afişare pe site-ul Guvernului.

Secţiunea a VIII a

Măsuri de implementare

După  adoptarea proiectului vor fi elaborate acte normative secundare în aplicarea acestora (hotărâri ale Guvernului, ordine ale miniştrilor pentru organizarea şi funcţionarea instituţiilor publice reorganizate potrivit prezentului proiect).

1expunere-de-motive

2text-de-lege

3anexa-1

4anexa-2