, Asociatia Romana a Bancilor a emis un punct de vedere critic prin care cere respingerea acestei legi.
In esenta bancherii spun ca romanii care au restante la banci, care au datorii pentru ca si-au pierdut locurile de munca, li s-au redus salariile, sau pur si simplu au fost loviti de criza economica declansata la nivel mondial tot de catre bancheri, nu trebuie protejati, adica trebuie lasati la indemana vanatorilor care trebuie sa-i haituiasca pana in panzele albe, de multe ori nejustificat.
Va las sa cititi comunicatul emis de ARB.
Este chiar induiosator pe alocuri si ai impresia ca bancherii au ajuns atat de saraci din cauza nemernicilor de romani care nu inteleg sa se mute la cort ca sa isi plateasca ratele uriase, compuse din comisioane si dobanzi aberante, incat, pana la urma, ei, bancherii, sunt niste biete victime.

CATRE

SENATUL ROMANIEI

COMISIA JURIDICA

Referitor: Proiectul Legii privind insolventa persoanelor fizice

ASOCIATIA ROMANA A BANCILOR, in urma analizei Proiectului Legii privind insolventa persoanelor fizice, si a opiniilor primite din partea institutiilor de credit- membre ale  asociatiei, a ajuns la concluzia ca in actualul cotext economic  nu este oportuna promovarea si adoptarea unui astfel de proiect legislativ, din urmatoarele considerente:

1. In actualul context economic orice masuri luate prin orice tip de act trebuie sa vizeze in primul rand stabilitatea economica a tarii. O protectie ,,exagerata’’ a debitorilor persoane fizice in detrimentul protectiei sistemului financiar  si a altor creditori, fara a tine cont de  interesele acestora, nu se incadreaza in masurile ce trebuie luate la nivel national pentru a se inregistra o redresare  economica.

Motivatia promovarii acestui proiect de lege creeaza aparenta ca prin ,,presiunea creditorilor’’ asupra debitorilor pentru plata ratelor restante, acestia din urma ar fi supusi de catre creditori unor masuri care nu le dau posibilitatea redresarii financiare sau restructurarii creditelor. Or, cel putin bancile, si-au facut publica intentia de restructurare a creditelor pentru a evita intrarea debitorilor in incapacitate de plata si inceperea recuperarii creantelor prin proceduri judiciare.

2. Proiectul de lege va oferi foarte multor debitori posibilitatea apelarii la ,,falimentul scuzabil’’ ceea ce va duce la transferarea aproape integrala a consecintelor economice (scaderea pretului imobilelor, deprecierea leului fata de anumite valute, cresterea dobanzilor) si sociale (disponibilizari, reduceri de salarii, cresteri de preturi pentru utilitati, alimente) din ultima perioada in patrimoniul finantatorilor/creditorilor, pentru urmatoarele motive:

- debitorii care au contractat credite nenominalizate, negarantate, avand la baza veniturile realizate din salarii, si care nu mai au venituri suficiente pentru plata ratelor de credit, neavand in patrimoniu bunuri care sa faca obiectul urmaririi prin executare silita, vor beneficia de prevederile falimentului scuzabil.

- debitorii care au contractat credite pentru achizitie imobile achitand un avans de 15% sau 25 % sau credite nenominalizate garantate cu ipoteca in perioada in care pretul imobilelor a atins pragul maxim, sau credite in CFH, fata de care moneda nationala a cunoscut o depreciere considerabila si care nu mai au in patrimoniu alte bunuri urmaribile decat aceste imobile, vor beneficia de prevederile acestei legi privind falimentul scuzabil. In acest fel, bancile vor recupera poate doar 75%  din valoarea imobilelor la momentul actual, ceea ce ar reprezenta (luand in considerare o depreciere de 50% a acestora fata de momentul achizitiei) un procent recuperat de  37,5% din valoarea de achizitie;

- posibilitatea debitorilor prin achitarea doar a 75% din totalul creantelor prin plata anticipata sau prin planul de reorganizare, de a beneficia de inchiderea anticipata a procedurii si de stergerea din toate registrele de publicitate si din evidentele publice a consecintelor juridice ale insolventei, va  incuraja debitorii sa se indatoreze in mod excesiv, apeland ulterior la procedura falimentului scuzabil, cu toate consecintele favorabile acestuia : plata doar a 75% din datorii, radierea din biroul de credit, din CRB, CIP,  alte registre de evidenta.

-debitorii cu venituri reduse, fara bunuri imobile in patrimoniu (de ex. chiriasii ), care,  pe fondul cresterii preturilor pentru utilitati, alimente, etc, lipsei unei protectii sociale adecvate din partea statului,  au acumulat datorii catre asociatiile de proprietari si catre furnizorii de utilitati, vor muta  ,,povara’’ lipsei de lichiditati catre acestia din urma, recurgand la institutia ,,falimentului scuzabil’’.

In acest fel, nu numai ca acest proiect nu favorizeaza creditorii, oferindu-le inca un mijloc juridic de a recupera creantele, ci ii defavorizeaza.

3. Creditorii, atat cei privilegiati, cat si cei chirografari, au la dispozitie suficiente parghii legale pentru recuperarea creantelor lor, cum ar fi procedurile amiabile, rescadentarile si restructurarile de credite, somatia de plata, actionarea in instanta, executarea silita, vanzarea creantelor, etc.

Proiectul propus defavorizeaza in mod evident creditorii garantati, acestia neavand drept de vot  in adunarea generala a creditorilor, care este formata doar din creditori chirografari, si nici dreptul de a adauga, dupa deschiderea procedurii, nici un fel de dobanzi, penalitati si alte costuri ale creantei, nici macar in limita sumeor obtinute din vanzarea bunurilor aduse in garantie, asa cum prevede Legea 85/2006 si cum rezulta din dispozitiile Codului civil cu privire la ipoteca si Legii 99/1999 –Titlul VI cu privire la garantiile reale mobiliare.

4. Actualul sistem legislativ asigura protectia debitorilor

4.1. Debitorul are dreptul de a solicita rescadentari, restructurari credite precum si dreptul de a efectua contestatie la executarea silita si de a introduce orice alte cai de atac, prevazute de lege.

4.2. Legislatia prevede ce bunuri nu pot face obiectul urmarii silite si cuantumul in care veniturile periodice ale debitorului pot fi urmarite, astfel incat sa se asigure protectia sociala a acestuia.

4.3. Drepturile locative ale debitorului sunt protejate de lege prin:

a) obligativitatea parcurgerii unor etape de lunga durata, superioare termenelor propuse prin acest proiect (i)  pentru vanzarea la licitatie a unui bun imobil (ii) pentru evacuarea debitorului din imobil de catre noul dobanditor;

b) posibilitatea vanzarii directe a imobilului afectat garantiei, sub controlul creditorului.

4.4. In momentul in care se initiaza proceduri de executare silita, iar executorul judecatoresc bancar/fiscal constata ca nu mai sunt alte bunuri urmaribile in patrimoniul debitorului, acesta dispune incetarea executarii silite si  constata prin procesul verbal de inchidere a procedurii, insolvabilitatea debitorului. Pe baza acestui proces verbal creditorii trec pe cheltuieli/acopera din provizioane creantele nerecuperate. Din acest moment incepe sa curga din nou termenul de prescriptie privind creantele nerecuperate, astfel ca la expirarea acestui termen, debitorul beneficiaza de ,,reinsertie sociala’’.

5. In Europa sunt foarte putine tari ce au reglementat falimentul persoanelor fizice (Marea Britanie, Germania), acestea facand parte din randul ,,statelor dezvoltate’’ , in care bancruta frauduloasa este un fenomen pe cale de disparitie si in care drepturile cetatenesti sunt exercitate cu buna credinta. ,,Insolventa persoanei fizice este legiferata si corect aplicata’’ intrucat se bazeaza pe anumite realitati, traditii, comportamente umane specifice acestor tari, ori Romania este la plin proces de adoptare si implementare a practicilor si reglementarilor comunitare, precum si a celor ce deriva din experienta acestor tari.

Chiar si initiatorul acestui proiect de lege recunoaste in mod implicit aceste diferente, instituind prezumtia de ,,rea credinta’’ (neconstitutionala, de altfel) a debitorilor cu privire la orice instrainari efectuate in cei trei ani anteriori deschiderii procedurii.

6. Procedura publicitatii este insuficient reglementata, si chiar in conditiile infiintarii unor registre publice speciale, accesibile prin intermediul internetului, publicarii in ziare de circulatie nationala si locala, credm ca informarea tuturor creditorilor, si in special a persoanelor fizice, nu va fi eficienta, avand in vedere accesul limitat al majoritatii populatiei la internet si numarul mare de publicatii existente pe piata. In conditiile in care persoanele fizice debitoare nu au obligatia sa tina nici un fel de evidenta contabila, administratorul judiciar/lichidatorul intocmeste lista creditorilor pe baza declaratiei acestora, existand riscul ca acestia, sa ,,omita’’ declararea unui/unor anumit(i) creditor(i).

7. Constituirea de provizoane de catre institutiile de credit este reglementata distinct si nu reprezinta o procedura judiciara, pentru a fi reglementata in Legea insolventei persoanelor fizice, astfel incat din punct de vedere al tehnicii legislative o astfel de prevedere nu face obiectul acestei legi.

BNR, ca institutie de supraveghere si stabilire a politicilor prudentiale ce trebuie adoptate de catre institutiile de credit si cele financiare nebancare, este singura abilitata de legislatia actuala sa stabileasca norme prudentiale, inclusiv constituirea de provizioane.

Conform art. 22 alin 1 lit d din Codul fiscal coroborat cu  art. 150 alin. 1 lit d din OUG 99/2006 institutiile de credit pot constitui provizioane deductibile, conform reglementarilor emise de BNR.Astfel, art. 150 se regaseste la sect. ,,Alte cerinte prudentiale’’ din OUG 99/2006, ce a fost elaborata in conformitate cu Directiva nr. 2006/48/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 14 iunie 2006 privind accesul la activitate şi desfăşurarea activităţii de către instituţiile de credit şi a Directiva nr. 2006/49/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 14 iunie 2006 privind adecvarea capitalului firmelor de investiţii şi instituţiilor de credit.

In plus, institutiile de credit sunt in plin proces de implementare si aplicare a standardelor IFRS, aplicabile la nivel european, ce prevad constituirea de provizioane.

8. Proiectul de lege creeaza confuzie cu privire la domeniul sau de aplicare, in sensul ca acesta se aplica si debitorilor persoane fizice care exercita individual sau in asociere cu alte peroane fizice una sau mai multe profesii, in conditiile in care Legea 85/2006 trateaza insolventa unora dintre aceste categorii de persoane, respectiv comerciantilor, persoane fizice actionand individual si asociatiilor familiale. Consideram ca nu exista nici o argumentatie economica, sociala si juridica pentru ca o anumita categorie de persoane fizice ce exercita o profesie sa beneficieze de prevederi mai favorabile privind procedura insolventei, decat categoriile de persoane fizice supuse prevederilor Legii 85/2006.

9. Dispozitiile proiectului de lege nu sunt corelate cu alte institutii de drept si nu prezinta omogenitate din punct de vedere al argumentatiei logico-juridice (de ex. : tratamentul diferit aplicat contractului de mandat, care inceteaza de drept, si contractului individual de munca, ce poate inceta doar  in anumite conditii, diferite de cele prevazute in Codul muncii, prezumtia de rea-credinta a partilor la incheierea actelor juridice privind instrainarea bunurilor este in contradictie cu prezumtia de buna –credinta prevazuta de legea civila, conducand in acest mod la instabilitatea regimului juridic al circulatiei juridice a imobilelor).