Odata cu reluarea dezbaterilor Comisiei Speciale de analiza a Codului de procedura civila intervenita la data de 18.08.2009, s-a lansat de catre Presedintele Comisiei, deputatul Daniel Buda, ideea de modificare a CPC astfel incat , pentru partile din proces, sa fie instituita obligatia de administrare a probelor . Explicatia pentru luarea unei asemenea masuri ar consta in interesul de degrevare a instantelor de judecata.
Membrii Comisiei s-au aratat circumspecti in sustinerea unei atare modificari. Senatorul PSD Tutuianu , avocat, a spus ca trebuie vazut daca avocatii isi pot permite sa suporte costurile unor asemenea proceduri, si faptul ca ar trebui sa nu se permita decat avocatilor cu vechime de minin 8 ani, sa poata derula asemenea proceduri de administrare a probelor. Subsemnatul am atras atentia asupra faptului ca, trebuie sa ne raportam si la posibilitatea reala a justitiabililor din Romania sa poata suporta costurile administratii probatoriilor, in conditiile in care acestia abia isi permit sa plateasca taxele de timbru, si am cerut sa se faca o ampla documentare de drept comparat asupra acestui subiect inainte de a ne hazarda sa luam decizii. Si secretarul de stat Rodica Constantinovici a subliniat faptul ca, acest sistem trebuie sa se mentina doar pentru procesele susceptibile de realizare a unor tranzactii si faptul ca nu trebuie extins la nivelul altor segmente ale procesului civil.
Prin sectiunea  introdusa in Codul de procedura civila in 2005 , s-a reglementat o modalitate mult mai rapida de solutionare a dosarelor aflate pe rolul instantelor judecatoresti, prin largirea rolului avocatului/ consilierului juridic , care, in acest fel, preia o parte din drepturile si obligatiile judecatorului.
Trebuie mentionat insa, faptul ca aceasta procedura nu este permisa in forma actuala a CPC decat in cazul litigiilor patrimoniale, in cazul carora pot interveni tranzactii. Prin intermediul acestei proceduri, durata litigiului va fi stabilita de catre avocatii/consilierii juridici ai partilor, cu acordul instantei, si nu va putea dapasi termenul de 6 luni. In prealabil declansarii procedurii prevazute de art. 241/1 C. proc. civ., este obligatoriu ca partile sa fie de acord cu investirea avocatilor cu sarcina administrarii probelor. Este de retinut ca, acest acord nu mai poate fi retras, fiind interesant de studiat ce se intampla in acest caz, atunci cand partea doreste sa isi schimbe aparatorul.
Dupa ce avocatii au fost investiti de catre parti cu administrarea probatoriului, acestia vor stabili impreuna un program de desfasurare a procesului, stabilind data ascultarii martorilor, a partilor, etc. Acest program va fi adus la cunostinta instantei de judecata, care, il va aproba in conditiile legale. Inovator in aceasta noua procedura, este dreptul avocatilor de a lua declaratiile martorilor si ale partilor la sediul cabinetului de avocat, respectand programul stabilit in fata instantei. In acest fel, sunt crescute responsabilitatile avocatilor in cadrul acestor procese, acestia raspunzand pentru veridicitatea declaratiilor, care, in aceasta formula se vor da fara a se depune in prealabil un juramant(asa cum se face in fata instantei de judecata).

Iata aici derularea pe larg a procedurii :

Administrarea probelor de către avocaţi este aplicabilă numai în cazul litigiilor patrimoniale, afară de acelea ce privesc drepturi asupra cărora legea nu permite a se face tranzacţii.
La prima zi de înfăţişare părţile pot conveni ca avocaţii care le asistă şi le reprezintă, să administreze probele în cauză.
Consimţământul pentru administrarea probelor se va da de către părţi, personal sau prin mandatar cu împuternicire specială, în faţa instanţei, luându-se act despre această încheiere, sau prin înscris întocmit în faţa avocatului, care este obligat să certifice consimţământul şi semnătura părţii pe care o asistă sau o reprezintă; Dacă sunt mai multe părţi asistate de acelaşi avocat, consimţământul se va de fiecare dintre ele separat, consimţământ ce nu mai poate fi revocat.
Totodată, fiecare parte este obligaţă să declare că pentru procedura administrării probelor de către avocaţi îşi alege domiciliul la avocatul care îl reprezintă.
În cazul reprezentării părţilor de către avocaţi, cerinţele de judecată se pot desfăşura în camera de consiliu, cu participarea obligatorie a avocaţilor, fiind admise şi părţile ori, când este cazul, mandatari lor.
După constatarea valabilităţii consimţământului dat de administrarea probelor de către avocaţi instanţa:

- va rezolva excepţiile ce se invocă ori pe care le poate ridica din oficiu;

- va hotărî asupra cererilor de intervenţii formulate de părţi sau de terţe persoane în condiţiile legii;

- va examina fiecare pretenţie şi apărare în parte, pe baza cererii de chemare în judecată, a întâmpinării şi a explicaţiilor avocaţiilor;

- va constata care din pretenţii sunt recunoscute şi care sunt contestate;

- la cerere, va dispune, în condiţiile legii, măsuri asiguratorii, măsuri pentru asigurarea dovezilor ori pentru constatarea unei situaţii de fapt, în cazul în care aceste măsuri nu au fost luate, în tot sau în parte, la depunerea cererii de chemare în judecată;

- va lua act de renunţare a reclamantului de achiesarea pârâtului sau de tranzacţia părţilor;

- va încuviinţa probele solicitate de părţi, pe care le găseşte concludente, precum şi pe cele pe care, din oficiu, le consideră necesare pentru judecarea procesului; încheierea prin care se încuviinţează probele va arăta faptele ce vor trebui probate, precum şi mijloacele de dovadă încuviinţate pentru probrea lor, administrarea probelor urmând a se efectua în ordinea stabilită de instanţă; când o parte renunţă la probele propuse, cealaltă parte poate să şi le însuşească

- va decide în legătură cu orice alte cereri care se pot formula la prima zi de înfăţişare.

Când, potrivit legii cererile menţionate în paragraful anterior pot fi formulate şi ulterior primei zile de înfăţişare, instanţa poate acorda în acest scop un termen scurt dat în cunoştinţă părţilor reprezentate prin avocat.

Partea care lipseşte nejustificat la termenul de aprobare a probelor, va fi decăzută din dreptul de a mai propune şi administra orice probă, cu excepţia celei cu înscrisuri, dar va putea participa la administrarea probelor de către cealaltă parte şi va putea combate aceste probe.

Pentru administrarea probelor de către avocaţi instanţa va stabili un termen de până la 6 luni, ţinând seama de volumul şi complexitatea acestuia, termen ce poate fi prelungit în anumite condiţii.

În cel mult 15 zile de la încuviinţarea probelor avocaţii părţilor vor prezenta instanţei programul de administrare a acestora, purtând semnătura avocaţilor, în care se vor arăta locul şi data administrării fiecărei probe. Programul se aprobă de instanţă, în camera de consiliu şi este obligatoriu pentru părţi şi avocaţii lor.

Probele pot fi administrate în cabinetul unuia dintre avocaţi sau în orice alt loc convenit, dacă natura probei impune aceasta. Părţile prin avocaţi, sunt obligate să-şi comunice înscrisurile şi orice alte acte, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire sau în mod direct, sub luare de semnătură.

Nerespectarea nejustificată a programului atrage decăderea părţii din dreptul de a mai administra proba respectivă.

Dacă în cursul administrării probelor una din părţi formulează o cerere, invocă o excepţie, inadmisibilitatea vreunei probe sau orice alt incident privind administrarea probelor, ea v sesiza instanţa care, cu citarea celeilalte părţi, prin încheiere dată în camera de consiliu, se va pronunţa de îndată, iar când este necesar, în cel mult 30 de zile de la data când a fost sesizat; Încheierea poate i atacată numai o dată cu fondul procesului.

În cazul în care se dispune înfăţişarea unui înscris deţinut de autoritate sau de o altă persoană, instanţa, va dispune solicitarea înscrisului şi, îndată ce acesta este depus la instanţă, comunicarea lui în copie fiecărui avocat.

Dacă una din părţi nu recunoaştescrisul sau semnătura dintr-un înscris, avocatul părţii interesate va solicita instanţei să procedeze la verificarea de scripte.

Martorii vor fi ascultaţi, la locul şi data prevăzute în programul încuviinţat de instanţă, de către avocaţii părţilor, fără prestare de jurământ, punându-li-se în vedere că, dacă nu vor spune adevărul, săvârşesc infracţiunea de mărturie mincinoasă, atenţionare ce se menţionează în declaraţia scrisă.

Mărturia se va consemna întocmai de către o persoană convenite de părţi şi se va semna, pe fiecare pagină şi la sfârşitul ei, de către avocaţii părţilor, de cel ce a consemnat-o şi de martori, după ce acesta a luat cunoştinţă de cuprinsul consemnării.

Dacă mărturia a fost stenodactilografiată, aceasta va fi transcrisă, atât stenograma, cât şi transcrierea ei urmând a fi semnate de către martor, avocaţii părţilor şi cel ce a consemnat.

Părţile pot conve ca declaraţiile martorilor să fie consemnate şi autentificate de un notar publice.

Instanţa va hotărî asupra cererilor de înlocuire a martorilor, de ascultare din nou sau de confruntare a acestora, precum şi asupra cererilor de a se admite noi martori ori alte probe ce se dovedesc necesare şi care nu puteau fi prevăzute pentru a fi solicitate la momentul încuviinţării probelor.

În cazul în care este încuviinţată o expertiză, în programul adminstrării probelor părţile vor trece numele eypertului pe care îl vor alege prin învoiala lor, precum şi numele consilierilor fiecăreia dintre ele.

Dacă părţile nu se învoiesc asupra alegerii expertului, ele vor cere instanţei să procedeze la desemnarea acestuia.

expertul este obligat să efectueze expertiza şi să o predea avocaţilor părţilor, sub semnătură de primire, cu cel puţin 30 de zile înainte de termenul limită fixat de instanţă pentru administrarea probelor, fiind obligat să dea explicaţii avocaţilor şi părţilor.

Dacă s-a dispus o cercetare la faţa locului, aceasta se va efectua de către instanţă, în conformitate cu prevederile legale, procesul-verbal urmând a fi înmânat avocaţilor în cel mult 5 zile de la efectuarea cercetării.

Când s-a aprobat chemarea la interogatoriu, instanţa va cita părţile, la termenul stabilit, în camera de consiliu, copii de pe interogatoriul astfel luat, precum şi de pe cel dispus şi primit în scris, administrat statului, persoanelor juridice de drept public şi de drept privat, la această ultimă categorie făcând excepţie societăţile comerciale de persoane, vor fi înmânate de îndată avocaţilor părţilor.

După administrarea tuturor probelor încuviinţate de instanţă reclamantul, prin avocatul său, va redacta concluziilescrise privind susţinerea pretenţiilor sale, pe care le va trimite, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, sau le va înmâna în mod direct, sub luare de semnătură, celorlalte părţi din proces.

După primirea concluziilor scrise ale reclamantului fiecare parte, prin avocatul său, va redacta propriile concluzii scrise pe care le va comunica reclamantului, celorlalte părţi.

Avocaţii părţilor vor alcătui împreună, pentru fiecare parte câte un dosar şi unul pentru instanţă, în care vor depune câte un exemplar tuturor înscrisurilor prin care, potrivit legii, se constată administrarea fiecărei probe, dosarul va fi numerotat, şnuruit şi va purta semnătura avocaţilor părţilor pe fiecare pagină.

La expirarea termenului de administrarea probelor, vocaţii părţilor vor prezenta împreună instanţei dosarul cauzei, iar instanţa va fixa termenul de judecată dat în cunoştinţa părţilor, care nu va putea fi mai lung de o lună de la data primirii dosarului, urmând ca la termen instanţa să procedeze la judecarea în fond a procesului, acordând părţilor cuvântul pentru a pune concluzii prin avocat.

Dacă consideră necesar, la termenul de judecată ce a fost fixat, instanţa poate dispune, prin încheiere motivată, să fie administrate nemijlocit în faţa sa toate sau numai unele din probele administrate de avocaţi, caz în care, pentru administrarea probelor, instanţa va stabili termene scurte, în continuare, date în cunoştinţă părţilor.

Pentru prezentarea în faţa instanţei, martorii vor fi citaţi, de semenea, în termen scurt, cauzele fiind considerate urgente.