Americanii muncesc mult mai mult- pentru mult mai putini bani

Productivitatea a crescut- costurile cu forta de munca au scazut simtitor in al 2-lea trimestru

11 August 2009 , Washington

Vi se pare ca munciti mai mult zilele acestea, mai multe ore pentru aceiasi bani, sau chiar pentru mai putini?Cele mai recente statistici guvernamentale cu privire la productivitatea muncitorilor arata ca, cel mai probabil, chiar munciti mai mult!

Departamentul muncii al USA a spus marti ca forta de munca americana a produs, la o rata anuala , cu 6,4% mai multe bunuri in al doilea trimestru al acestui an, comparativ cu anul trecut. In acelasi timp, costurile pentru forta de munca unitara-sumele platite de angajatori pentru toata munca in plus- au scazut cu 5,8%. Saltul in productivitate a fost mai mare decat era asteptat; reducerea costurilor pentru forta de munca a fost dubla fata de previziuni.

Astfel ca, in ciuda scaderii numarului de locuri de munca din ultimii ani, muncitorii ramasi pe statele de plata compenseaza pentru munca depusa anterior de colegii disponibilizati. In unele cazuri, munca in plus a venit la pachet cu un salariu mai mic.

Efortul mai mare din partea muncitorilor si costurile mai reduse pt. forta de munca au insemnat numai vesti bune pentru companii, care se zbat sa reziste acestei recesiuni. Pana acum,  cam 70 % din companiile din S&P 500 au avut profituri mai bune decat se asteptau pentru trimestrul trecut.

Totusi, reducerile de salarii ar putea pune in pericol redresarea unei economii a Statelor Unite care inca se bazeaza pe cheltuielile consumatorilor in proportie de doua treimi din puterea sa.

“Avem un consumator foarte afectat, din punct de vedere al veniturilor, al nesigurantei locului de munca, al economiilor inadecvate, al nivelului ridicat de indatorare,” a spus Laura Tyson, un consilier de-al lui Obama care a condus Consiliul Consultantilor economici in tmpul mandatului de presedinte al lui Clinton. “Consumatorul nu vad sa ne dea putere sa ne revenim din aceasta recesiune.”

Multi economisti considera ca prezenta recesiune este pe punctul de a se sfrasi. Si daca, asa cum multi se asteapta, economia incepe sa se extinda din nou in a doua jumatate a acestui an, companiile e posibil sa creasca numarul de schimburi si sa reangajeze oameni, avand in vedere cresterea cererii la produsele lor.

Tendinta de imbunatatire – o incetinire a ritmului scaderii- a fost confirmat printr-un indice economic ce masoara sanatatea economiei din 381 de zone metropolitane si din toate cele 50 de state. Indexul are 4 componente: angajarea, constructia de case, preturile caselor si productia industriala- si clasifica fiecare dintre aceste coordonate ca fiind in recesiune, riscante, in stadiu de redresare sau expansiune.

Pana acum, nici una dintre zonele urmarite nu este in stadiul de “redresare’. Totusi conform indicelui, 85 de zone metropolitane se afla acum in stadiul de “recesiune moderata”, fata de numai 23 luna trecuta.

“Multe dintre aceste zone se contractau intr-un ritm mult mai rapid in primul trimestru decat o fac acum,” spune Andrew Gledhill, economist la Moody’s Economy.com, care ia pulsul acestui indice.

Cu disponibilizarile avand un ritm mai scazut, profiturile corporatiilor imbunatatindu-se si piata imobiliara dand semne de linistire, multi analisti previzioneaza ca PIB-ul Statelor Unite va fi din nou pozitiv in acest trimestru, dupa un ultim an destul de slab.

Alti economisti spun sa nu ne grabim cu sperantele de mai bine.

“ Cred ca sunt multe riscuri pe viitor,” a spus Larry Lindsay, un economist privat si Director al Consiliului National Economic sub administratia Bush. “Inca avem un bilant contabil al consumatorilor care necesita reparatii. Inca avem probleme in sectorul imobiliar. Inca trebuie sa ne revenim din o multime de stimuli fiscali si monetari. Si sunt de acord cu (Ben Bernanke- Cancelar al Rezervei Federale)cele care sunt posibile din punct de vedere tehnic. Astfel ca, eu consider ca este un pic prea mult entuziasm si efervescenta la mijloc.”

Productivitatea crescuta are doua taisuri.

Daca devenim cu totii mai buni in meseriile noastre si intrebuintam tehnologia pentru a creste volumul de munca depus in acelasi numar de ore, angajatorii nostri isi vor permite sa ne plateasca mai mult si va creste nivelul de trai.

Partea proasta sta in faptul ca, reducerea costului fortei de munca va face ca inflatia sa nu mai preocupe Rezerva Federala- care a pompat sute de miliarde $ bani lichizi in sistemul bancar pentru a inlatura riscul colapsului financiar. Cu inflatia in limite rezonabile, este mai usor pentru Rezerva Federala sa pastreze rata dobanzii scazuta, fara a starni iarasi modificari ale inflateii.

“Eforturile combinate ale muncitorilor si ale firmelor de a scoate profituri solide din cresterea productivitati in vremuri de recesiune inseamna, cu siguranta, niste vesti bune- o realitate de netagaduit, pe care economistii prapastiosi au trecut-o cu vederea pentru multe luni de zile,” a spus Brian Bethune, un economist al HIS Global Insight, intr-o nota de cercetari, Marti.

Aceasta runda de crestere a productivitatii are si o parte mai intunecata. Recentele profituri in crestere ale corporatiilor, chiar si cu scaderea vanzarilor, au venit din reducerile agresive ale costurilor, care au inclus multe disponibilizari si, pentru multi angajati aflati inca pe statele de plata, reducerea platii pe ora de munca. 7 milioane de muncitori si-au pierdut locul de munca de cand a inceput recesiunea in Decembrie 2007. Dupa castigurile sanatoase dina doua jumatate a anului, compensarea a scazut 2,2% pana acum in acest an-desi a crescut brusc 0,2% dintr-un procent in al doilea trimestru.

Companiile au fost foarte atente la inventar, pentru a nu ramane cu bunuri nevandabile pe stoc. In cazul in care cererea isi revine, reconstrurea acelor stocuri ar putea insemna un impusl pozitiv pentru rata angajarilo si pentru salarii, avand in vedere ca firmele au din nou tendinta sa-si construiasca un stoc. Ramane de vazut cand, si cat de incet, se va petrece aceasta redresare a cererii.

Pe masura ce salariile s-au redus si orele de munca s-au micsorat si ele pe perioada recesiunii, americanii au inceput sa economiseasca mai mult si sa cheltuiasca mai putin.

Rata de economisire/persoana a alunecat la 4,6% in Iunie, dupa ce crescuse la 6,2% in Mai, dar era inca peste rata de 1% din 2008.

Economiile in volum mai mare vor ajuta la restabilizarea zguduitelor conturi pentru pensionare. Creeaza si un curent pozitiv petru cresterea cheltuielilor din partea consumatorilor. Este totusi complicat, daca sunt combinate aceste elemente cu veniturile mai scazute, ce reprezinta motoarele viitoarelor cheltuieli. Venitul personal a scazut 1,3% in Iunie, cea mai mare scadere in mai mult de 4 ani pana acum.

Firmele si-au redus noile investitii la sange, pana ce vor vedea semne convingatoare ca recesiunea se incheie si ca o crestere corespunzatoare se inregistreaza. Altii strang bani pentru a fi asigurati in prezenta furtuna economica.

“In acest moment trebuie sa ne ingrijoram cu privire la cererea din economie,” spune Tyson.”Astfel, sectorul privat, in special consumatorii, vor creste rata de economisire, pentru fiecare dolar primit ei vor cheltui un pic mai putin si vor strange mai mult.”

Salariile mai mici si economiile mai mari vor face sa ramana mai  putini bani pentru achizitionarea de bunuri si de servicii, care creeaza cererea. In trecut, consumatorii care ajungeau la un buget stramtorat al gospodariei reuseau sa-si plateasca facturile curente imprumutandu-se si ganatand cu casa sau crescand balantele cardurlor. Acum acele optiuni sunt disponibile pentru un numar din ce in ce mai redus de oameni.”

“Ce ne spun contactele noastre este ca probabil va mai veni un val de restrictii pentru cardurile de consum,” a spus Lindsay. “Si acele restrictii nu au prins primul val de restructurari si disponimilizari, astfel ca, in toamna, probabil vom avea inca o perioada zbucuimata pentru credite.”