In perioada Bush-Cheney de creare a unei societati sub supraveghere si a unei secretomanii guvernamentale fara precedent, Senatorul Patrick Leahy a fost admirat adesea, pentru constanta cu care a opus rezistenta degradarii Constitutiei de catre guvern. Pe 16 Iulie, a vazut cum Senatul a aprobat proiectul sau de lege cu privire la crimele din motive de discriminare, ce reprezinta cea mai mare expansiune a legislatiei federale in privinta crimelor din motive de discriminare din 1968 pana azi-proiect ce adauga la pedeapsa existenta o perioada mai mare de inchisoare pentru cei vinovati de comiterea actelor de violenta percepute ca avand drept motiv: orientarea sexuala, identitatea ca sex, handicapul (ce se adauga la deja existentele clasificari pentru rase, culoare, religie sau origine netionala).

In Senat, John McCain a mers pana la esenta acestui proiect de lege.Astfel, Presedintele este nerabdator sa semneze proiectul de lege al lui Leahy, dupa ajustarile facute.

McCain a spus: “Sistemul nostru legal este bazat pe identificarea, capturarea si pedepsirea criminalilor, nu pe intrebuintarea puterii guvernului pentru a preintamina prejudecati, discriminari”. Contrar a ceea ce James Madison a condamnat ca fiind “crime dure”, McCaina a daugat:”crimele ce au ca motiv discriminarea merita sa fie urmarite in justitie, dar la fel merita si crimele motivate prin dispretul absolut fata de viata, sub orice forma;” indiferent impotriva cui ar fi acestea indreptate.

Proiectul de lege al lui Leahy, la fel ca si masurile de contracarare-  aprobate in Camera in luna Aprilie a acestui an- luate de Cancelarul pe probleme juridice al Camerei, John Conyers, incalca cel de-al 14-lea Amendament, prin faptul ca  stabileste o categorie speciala de victime, ai caror atacatori, cand sunt condamnati, vor primi o pedeapsa in plus pentru niste crime privite ca fiind motivate de identitatea sexuala, orientarea sexuala, jandicapul, printre altele.

Cei ce-i ataca pe batrani sau pe oamenii saraci, care nu se incadreaza in “clasele protejate”, nu ar primi o pedeapsa mai incarcata, nefiind incadrate la crime avand ca motiv discriminarea fata de o anumita categorie. Asta sa insemne oare ca persoanele cu o situatie mai putin favorizata nu sunt victime in aceeasi masura?

Tarziu in noaptea lui 12 Iulie, Harry Reid, liderul Democrat din Senat a facut sa treaca proiectul de lege al lui Leahy ca amendament la un Act de autorizare. Leahy a fost de acord cu aceasta evitare a unei dezbateri in toata regula. Amendamentul a fost aprobat prin vot vocal, cu 63-28, impotriva fiind Republicanii. Reid a declarat votul ca fiind “o victorie pentru toti americanii”.

Pentru unii americani intr-o masura mai mare decat pentru altii.

Un editorial din cotidianul “Free-Lance Star” din luna Mai avertiza:”proiectul de lege cu privire la crimele comise din motive de discriminare este un atac la adresa Constitutiei”. Unic printre cotidiane, acest ziar publica ocazional articole despre Constitutie, inclusiv despre drepturile omului. Din pacate nu sunt si alte ziare care sa le arate americanilor cine sunt ei si care le sunt drepturile constitutionale.

Incercand sa evite criticile cu privire la proiectul de lege discutat, Senatorul Sam Brownback a depus un amendament la masura lui Leahy, prin care se specifica faptul ca aceasta nu va ingradi libertatea de comunicare “daca asemenea exercitiu de religie, vorbire, exprimare sau asociere nu are intentia de a planui sau pregati un act de violenta fizica; sau de a incita un act iminent de violenta fizica impotriva unei alte persoane.”

Cu toate acestea, proiectul de lege sanctioneaza tot crimele percepute ca fiind comise din motive de discriminare.

Acesta este tipul de limbaj cu care James Madison nu intentiona sa aglomereze Primul Amendament, atunci cand l-a scris. ACLU insista acum ca proiectul de lege din Senat sa includa ceea ce numeste protejarea mai buna a libertatii de a comunica in proiectul de lege al Camerei. Site-ul Casei Albe evidentiaza ca proiectul de lege al Camerei mentioneaza ca o crima comisa din motive de discriminare se bazeaza pe ura concreta sau perceputa impotriva unei victime. Ambele proiecte de lege includ incalcari constitutionale, usurand activitatea guvernului federal de a pune sub acuzare pe cineva intr-un caz de crima comisa din motive de discriminare, atunci cand statul spune ca nu poate condamna sau refuza sa inceapa urmarirea in Instanta.

Au existat diferente minore intre cele doua proiecte de lege din Senat si din Camera, fiind necesara o conferinta a celor doua pentru a ajunge la o forma comuna. Pana la acest moment nu a avut loc respectiva conferinta, dar probabil ca in curand, Presedintele Obama, fost profesor de Drept constitutional , sa semneze cu entuziasm proiectul.

Aproape la fel de alarmanta precum aceasta invitatie la adresa procurorilor statali si federali de a urmari “crimele dure” este si o declaratie facuta de Leahy, prin care inainteaza proiectul de lege Comitetului juridic al Senatului, pe care il prezideaza. Lista suporterilor pe care i-a citat este prea lunga pentru a fi reprodusa, totusi printre cei mentionati se afla: “26 de procurori general statali…Asociatia federala ce urmareste aplicarea legii…Asocitia nationala a ofiterilor pentru pace asiatici; Asociatia Nationala a politei negrilor, Asociatia hispanica pentru aplicarea legii…si 44 de organizatii ale femeilor.”

Am semnalat adesea si cu privire la alte grupuri dezavantajate din punct de vedere constitutional.

Cati americani de toate varstele stiu ca James Madison i-a scris lui Thomas Jefferson: “Am zadarnicit pentru totdeauna ambitiosul tel de a face legi pentru mintea umana”. Cu toate acestea, s-a reusit subminarea Constitutiei intr-un mod pe care Bush si Cheney nici nu si-l imaginau, in ceea ce priveste cel de-al 14-lea Amendament si “protectia pe care o ofera in mod egal fata de legi”, pentru toti indivizii, nu pentru anumite clase protejate.

Nat Hentoff este o autoritate renumita la nivel national in ceea ce priveste Primul Amendament si drepturile omului.