Asociatia ASISTENTA PENTRU CONSUMATORI
www.asistentapentruconsumatori.ro
Numar iesire: 10576/ mariana.botogan@asistentapentruconsumatori.ro/ 27.07.2009
Cod Unic: 10438091001366
______________________
ASISTENTA PENTRU COSUMATORI
MARIANA BOTOGAN
CONSILIER ASISTENTA
_______________________



Domnul Constantin Pirvu s-a adresat Senatorului Urban Iulian si Asociatiei www.AsistentaPentruConsumatori.ro cu urmatoarea solicitare:


From:
Date: 2009/7/25
Subject: Cainii comunitari pe strazile dintre ASA si Politia Comunitara
To: iulian.urban@gmail.com


Buna ziua,

In incercarea de a-mi explica de ce desi exista A.S.C.S (ASA) , in continuare sunt atat de multi caini fara stapan pe strazile Bucurestiului, am intrat pe site-ul www.asa-bucuresti.ro si am cautat informatii despre activitatea si atributiile acestei asociatii.
Sa zicem ca aceasta asociatie isi face treaba si aduna cainii fara stapan de pe strazile Bucurestiului. Atunci cand acesti caini sunt ridicati de pe strazi, in mod sigur apar si urmatoarele 3 situatii:

A. o persoana care se va opune ridicarii cainilor sau a unui anume caine zicand ca este stapanul cainelui - acest caine va ramane in continuare pe strazi
B. o persoana care se va opune ridicarii cainilor fara stapan pentru ca pur si simplu nu e de acord cu aceasta procedura - acest caine va ramane in continuare pe strazi
C. o persoana afla ca acesti caini au fost ridicati si va merge la centrul de adoptie de unde va adopta gratuit unul sau mai multi caini - acest caine (caini) va ajunge sa stea liber pe strazi

Ceea ce am gasit pe site-ul www.asa-bucuresti.ro cred ca face referire la situatia C, si anume:
http://www.asa-bucuresti.ro/asa/analize.php

In urma mediatizarii activitatii A.S.C.S. s-a inregistrat o crestere a procentului de adoptie, dar nu si o responsabilizare mai mare a celor ce ridica caini din bazele noastre.

Conform legii nr. 9/2008 cainii lasati nesupravegheati pe spatiul public si care poarta insemnele A.S.C.S. (crotalie) sunt CAINI CU STAPAN.

Persoanele fizice care sunt deranjate de astfel de CAINI CU STAPAN sunt rugate sa se adreseze Politiei Comunitare.

De aici eu inteleg ca daca ASCS a ridicat 5 caini de pe o strada, le-a pus acea crotalie ( marca metalica pe ureche) si a venit X si/sau Y si i-a adoptat gratuit pe toti pentru ca apoi sa-i lase liberi pe strada, acesti caini sunt de acum considerati CAINI CU STAPAN si ASCS nu-i va ma ridica de pe strazi. Corect?

Deci Persoanele fizice care sunt deranjate de astfel de CAINI CU STAPAN sunt rugate sa se adreseze Politiei Comunitare. A vazut cineva pe cei de la Politia Comunitara sa ridice cainii de pe strazi?

Si acum cateva intrebari pentru dvs, domnule senator Iulian Urban:

1. Care este legea care reglementeaza activitatea Politiei Comunitare in privinta cainilor marcati de ASCS si care sunt in continuare liberi pe strazi? Daca aceasta lege exista, sunt prevazute si amenzi care sa fie aplicate celor care au adoptat caini si apoi i-au abandonat pe spatiul public?

2. Pentru situatiile A si B, exista vreo lege care sa permita ASCS sa solicite suportul Politiei Comunitare atunci cand isi exercita atributiile pe teren si captureaza cainii fara stapan?

Pentru prima data in Romania, se poate ca un senator sa propuna o lege sau o imbunatatire a unei legi existente, care sa permita rezolvarea problemei cainilor comunitari, lege care a fost discutata in prealabil cu cetatenii care citesc acest blog?
Referitor la cea de a doua solicitarea va comunicam:
Procedura legislativă de adoptare a unei legi



Pentru ca īntregul mecanism să se declanşeze este nevoie ca cineva să propună proiecte de legi - care, la capătul unui proces dificil şi, de regulă, īndelungat, să devină legi. Pentru ca un text să ajungă a fi discutat īn Parlament el trebuie să īndeplinească unele condiţii.



Au iniţiativă legislativă:



1. Guvernul, ca instituţie, este cel mai īndreptăţit să conceapă şi să propună proiecte de legi - fără de care schimbările pe care acesta şi le-a propus īn viaţa societăţii nu pot avea loc.



Proiectele de lege sunt produsele unor echipe de lucru dintr-unul sau mai multe ministere, aprobate ulterior īn cadrul unei şedinte īn plen a Guvernului. Avizarea īn cadrul unei astfel de şedinţe presupune adoptarea cāte unei Hotărāri de Guvern, īn parte pentru fiecare proiect, privind īnaintarea spre dezbaterea de către Parlament a respectivului proiect de lege. Odată şedinţa de Guvern īncheiată, Secretarul General al Guvernului trimite proiectul, textul Hotărārii de Guvern şi o scrisoare īnsoţitoare standard Secretarului General al Camerei Deputatilor sau Senatului - cu rugamintea de a declanşa procedura de dezbatere parlamentară (trimiţānd, totodată, proiectul spre informare celeilalte Camere). Pānă la promulgare, textul cu pricina va purta titlul de proiect de lege.



2. Un parlamentar sau mai mulţi pot depune şi ei propunerea legislativă, īmpreună cu o scrisoare īnsoţitoare, la Secretarul General al Camerei de care aparţin, iar acesta īl trimite spre avizare Consiliului Legislativ.



Īn cazul textelor provenite de la deputaţi sau senatori, acestea se numesc propuneri legislative. Parlamentarii īnşişi pot propune amendarea legislaţiei. Este nevoie ca fie şi un singur parlamentar să semneze o propunere legislativă pentru ca ea să fie īnregistrată şi să fie luată īn discuţie. Fireşte, īnsă, cu cāt ea este semnată de mai mulţi parlamentari, chiar din mai multe partide, cu atāt cāştigă īn reprezentativitate.



3. 100.000 de cetăţeni, care să provină din cel puţin un sfert din judeţele ţării, iar īn fiecare dintre acestea să se strāngă minimum 5.000 de semnături, īn cazul legilor organice şi ordinare.



Cetăţenii nu pot avea initiaţivă legislativă īn probleme fiscale, cu caracter internaţional sau cu privire la amnistii ori graţieri.



4. Preşedintele, doar īn cazul legilor de modificare a Constituţiei, la propunerea Guvernului, a cel puţin un sfert din numărul deputaţilor sau senatorilor sau 500.000 de cetăţeni din cel puţin jumătate din judeţele ţării (īn fiecare dintrea acestea trebuie strānse cel puţin 20.000 de semnături).



Cine intră īn posesia proiectului de lege şi ce face cu el?



Textul proiectului de lege sau al propunerii legislative trebuie să fie depus la Camera care trebuie să īl dezbată prima, īn funcţie de domeniul la care face referire propunerea respectivă. Textul este luat la cunoştinţă de către Biroul Permanent al Camerei respective īn prima sa şedinţă de după depunerea spre īnregistrare. De asemenea, īn prima şedinţă a plenului Camerei, reprezentantul Biroului Permanent care conduce şedinţa anunţă titlul proiectului de lege respectiv, numele iniţiatorului sau iniţiatorilor, precum şi comisia sesizată pentru a-l examina īn fond şi eventualele comisii care urmează să dea avize la acest text.



Nu există o frecvenţă anume cu care se īntruneşte Biroul Permanent al fiecărei Camere - īnsă, ţinānd seama de atribuţiile pe care le are, acest lucru se īntāmplă ori de cāte ori este nevoie, chiar mai des decāt o dată pe zi.



Īn momentul anunţării īn plen a tuturor elementelor care īl identifică, textul care aspiră la titlul de lege are, deja, un număr de ordine, care īl va īnsoţi pānă la părăsirea Camerei īn care e discutat.



Textul se imprimă şi se distribuie parlamentarilor şi, īn acelaşi timp, este trimis spre dezbatere şi avizare comisiilor permanente competente.



Biroul Permanent poate stabili un termen īn care comisia sesizată īn fond trebuie să-şi depună raportul. Īn cazul Camerei Deputaţilor, regulamentul său de funcţionare prevede că aceste termene \"nu pot fi, de regulă, mai mici de 14 zile sau mai mari de 60 de zile\". Modificarea termenului decis de Biroul Permanent pentru prezentarea raportului comisieiăcomisiilor, odată hotărāt, poate fi decisă numai de către plenul Camerei īn cauză.



Comisia sesizată īn fond poate stabili un termen īn care să-i fie remise avizul sau avizele celorlalte comisii care examinează proiectul de lege sau propunerea legislativă - prin consultare cu acestea şi ţinānd seama de termenul īn care Biroul Permanent i-a cerut să prezinte raportul. Īn caz de nerespectare a acestui termen, comisia sesizată īn fond nu e obligată să aştepte avizul sau avizele celorlalte comisii şi īşi poate redacta raportul.



Pentru ca şedintele comisiilor să aiba loc īn mod legal, e necesară participarea majorităţii membrilor care le compun, iar hotărārile se adopta cu votul majorităţii membrilor prezenţi. Ceea ce numim hotărāri sunt cele două tipuri de produse ale muncii comisiilor - rapoartele şi avizele. Rapoartele finale, īn forma īn care se īnaintează Biroului Permanent, conţin aprecieri generale la adresa proiectului de lege sau propunerii legislative, propuneri motivate, privind admiterea acestora fără modificări, respingerea sau admiterea cu modificări - făcānd referire la avizele primite de la alte comisii, la toate amendamentele primite şi la avizul Consiliului Legislativ. Īn cazul - cel mai frecvent, de altfel - īn care comisia optează pentru promovarea iniţiativei legislative cu modificări, raportul va marca īntr-o anexă fiecare articol sau paragraf dintr-un articol propus spre modificare, alături de versiunea propusă de comisie şi de motivarea acestei versiuni. Īn fine, rapoartele şi avizele cuprind, obligatoriu, pe lāngă opinia majorităţii membrilor comisiei, şi părerea contrară motivată a celorlalţi membri ai acesteia.



Raportul final este īnaintat Biroului Permanent. Din momentul īn care este īnregistrat ca atare, raportul este multiplicat şi distribuit parlamentarilor şi presei, iar iniţiativa legislativă care face obiectul raportului intră automat pe ordinea de zi a Camerei respective.



Proiectul ordinii de zi (lista proiectelor ce vor fi discutate īntr-o săptămānă dată din timpul sesiunii parlamentare, aşezate īn ordinea discutării lor), īnsoţit de proiectul programului de lucru, se īntocmesc de către Biroul Permanent al Senatului şi de Comitetul ordinii de zi al Camerei Deputaţilor şi se comunică plenului īn ultima zi lucrătoare a săptămānii anterioare celei vizate de respectiva ordine de zi - joia. Comunicarea către plen presupune aprobarea sa de către Biroul Permanent prin votul majorităţii parlamentarilor prezenţi. Īn cadrul şedinţei Biroului Permanent, reprezentanţii partidelor comunică priorităţile legislative ale fiecărui partid īn parte şi īncearcă să-şi promoveze iniţiativa legislativă preferată pe un loc cāt mai bun pe listă.



Din momentul īn care iniţiativa legislativă părăseşte comisia, īncep primele negocieri pentru promovarea unui anumit text pe o poziţie fruntaşă a ordinii de zi. Initiaţivele legislative avizate de comisii se īnscriu īn proiectul ordinii de zi īn cel mult 10 zile de la primirea raportului comisiei sesizate īn fond, urmānd să se decidă locul acestora pe ordinea de zi.



Ordinea de zi poate fi modificată luni, īn deschiderea săptămānii de lucru - la cererea Guvernului, a Biroului Permanent sau a unui grup parlamentar. Motivarea cererii de modificare a ordinii de zi se face printr-o singură luare de cuvānt a reprezentantului celor care au cerut modificarea. Dacă există opoziţie, se dă cuvāntul unui singur vorbitor care se opune propunerii, după care propunerea de modificare se supune la vot. Fireşte, fiecare din cei īndreptăţiţi poate solicita modificarea ordinii de zi sau a programului de lucru - cu condiţia să nu solicite o modificare deja respinsă prin vot.



Modificarea ordinii de zi sau a programului se aprobă, de asemenea, cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.



Un text care nu comportă probleme deosebite şi are mai mult de două articole trece prin trei etape principale:



* dezbaterea generală,

* dezbaterea şi votul pe articole,

* votul final pe ansamblul legii.



Dezbaterea generală



Dezbaterea generală debutează cu prezentarea, de către iniţiator, a motivelor care au condus la promovarea proiectului, urmată de prezentarea raportului comisiei - de către preşedintele acesteia sau de către un raportor desemnat de comisie. După care, fiecare grup parlamentar are dreptul să īnscrie la cuvānt cāte un reprezentant. Se face o listă a doritorilor să intervină, iar preşedintele de şedinţă dă cuvāntul reprezentanţilor grupurilor parlamentare īn ordinea īnscrierii. După ce lista vorbitorilor a fost epuizată, iniţiatorul mai are dreptul de a lua cuvāntul īncă o dată, īnaintea īncheierii dezbaterilor generale, pentru a-şi apăra proiectul de eventualele obiecţii īmpotriva proiectului īn ansamblu. Īn această primă etapă, discuţiile se poartă asupra motivaţiilor şi utilităţii generale a proiectului. Dacă prin raportul comisiei se propune respingerea proiectului, preşedintele de şedinţă cere Camerei să se pronunţe prin vot imediat după īncheierea dezbaterilor generale.



Dezbaterea pe articole



Dezbaterea pe articole īncepe īn cazul admiterii proiectului. Preşedintele de şedinţă citeşte fiecare articol īn parte, urmat de amendamentele care i-au fost aduse (doar cele privind gramatica şi tehnica legislativă). Este discutat şi, ulterior, votat fiecare articol īn parte, dar īncepānd cu amendamentele.



Discutarea amendamentelor īncepe cu cele prin care se propune eliminarea unui text cuprins īn articolul care se discută şi continuă cu cele īn care se propun modificări sau completări. Plenul Camerei se pronunţă prin vot distinct asupra fiecărui amendament, ca şi asupra fiecărui articol.



Votul īn ansamblu







Votul īn ansamblu īncepe după ce textul initiaţivei legislative a fost votat articol cu articol. Īn toate Parlamentele lumii, votul final asupra unui proiect de lege este, practic, cel mai important moment al procesului - anunţat cu mai multe zile īnainte, pentru optima mobilizare a parlamentarilor, mai ales atunci cānd e vorba de legi importante şi, deci, disputate.



Diversele tipuri de viitoare legi se cer votate de o anume majoritate:



* legile constituţionale (prin care se amendează Constituţia) - de cel puţin două treimi din numărul deputaţilor şi senatorilor (majoritate calificată),

* legile organice (pentru reglementarea organizării unor instituţii) - de către jumătate din numărul deputaţilor respectiv, senatorilor (majoritate absolută),

* legile ordinare de către jumătate din numărul deputaţilor, respectiv senatorilor prezenţi īn sala (majoritate simplă).



Există două posibilităţi de a īntoarce din drum initiaţiva legislativă de către:



* Curtea Constituţională,

* Preşedintele Romāniei



Succesiunea se poate face pe doua cai, una notariala, la notariatul public competent din circumscriptia judecatoriei in care si-a avut mama ultimul domiciliu sau pe cale judecatoreasca, la judecatoria competenta. Competenta teritoriala, atat judecatoareasca, cat si notariala, este aceea de la locul ultimului domiciliu al defunctului.Mostenirea poate fi deschisa de oricare dintre mostenitorii autorului si se face imediat dupa decesul autorului. Mostenirea se compune din toate bunurile pe care defunctul le-a dobandit de-a lungul vietii sale. Cel ce vrea sa deschida succesiunea trebuie sa aiba dovada existentei acestor bunuri si sa se adreseze notarului public sau judecatoriei competente. De obicei, atunci cand exista intelegere privind modul de impartire intre cei ce succed, acestia se adreseaza notarului public pentru a face un partaj voluntar. Daca intre mostenitori nu exista, insa, intelegere, acestia se pot adresa numai judecatoriei, pentru a se putea face iesirea din indiviziune asupra bunurilor ce formeaza masa succesorala. Procedura este complicata si dureaza mult mai mult, dar in cazul in care se va ajunge totusi la o intelegere intre mostenitori, acestia pot stinge litigiul printr-o tranzactie (intelegere cu privire la modul de impartire a bunurilor). Cel mai bine este sa recurgeti la impartirea bunurilor pe cale judecatoreasca in mod voluntar, printr-o tranzactie, deoarece acest mod de impartire este mult mai avantajos pentru dumneavoastra atat financiar, cat si cu privire la durata procesului.

Acte necesare deschiderii succesiunii pe cale judecatoreasca
In cazul in care optati pentru deschiderea succesiunii pe cale judecatoreasca, este important sa va adresati unui avocat, care va va indruma cu privire la actele care va trebuie pentru a deschide succesiunea. Trebuie sa aveti in primul rand acte care sa dovedeasca calitatea de mostenitor a acelora care vor veni la succesiune. Aceasta calitate se dovedeste prin acte de stare civila si anume: certificatul de deces al autorului; certificatele de nastere ale mostenitorilor si de casatoriei pentru mostenitoarele care si-au schimbat numele prin casatorie, cat si pentru sotul/sotia autorului.

Daca aveti de impartit bunuri imobile – terenuri - va trebui sa aveti, pentru a depune la dosar, titlul de proprietate al autorului, sau, in cazul in care acesta nu exista, fisa cu date pentru titlul de proprietate sau Procesul verbal de punere in posesie. Pentru a dovedi ca autorul a detinut bunuri imobile este necesar sa faceti dovada detinerii acestora printr-o adeverinta de rol obtinuta de la Primaria orasului/comunei unde acesta exista.

Dupa ce veniti cu toate aceste acte, avocatul va redacta o actiune prin care va solicita iesirea din indiviziune asupra bunurilor autorului, va indica toti mostenitorii si cotele din mostenire ce revin fiecaruia, si o va depune instantei de judecata competenta. Atiunea va fi timbrata.

Īnainte de a fi trimisă spre promulgare, legea rămāne cinci zile la Secretariatele celor două Camere - timp īn care Preşedintele ţării, unul din preşedinţii celor două Camere, Guvernul, Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau minimum 25 de senatori sau 50 de deputaţi pot cere Curţii Constituţionale să se pronunţe asupra ei cu privire la constituţionalitatea unor articole din iniţiativa legislativă sau a textului īn ansamblu. Curtea Constituţională are dreptul de a se sesiza şi din oficiu asupra constituţionalităţii legilor şi se pronunţă enunţānd o decizie publicată īn Monitorul Oficial al Romāniei. Prin această decizie, Curtea se pronunţă cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate ridicată de cei care au sesizat-o.



Forma revizuită a Constituţiei Romāniei din 2003 elimină posibilitatea Parlamentului de a anula deciziile Curţii Constituţionale. Astfel, Parlamentul trebuie să pună de acord dispoziţiile considerate neconstituţionale cu conţinutul deciziilor Curţii īn termen de 45 de zile, perioadă īn care prevederile respective sunt suspendate de drept. Dispoziţiile din legile īn vigoare declarate neconstituţionale prin decizia Curţii īşi īncetează efectele īn termen de 45 de zile.



Pe baza raportului Comisiei juridice, care cuprinde propuneri pentru eliminarea sau modificarea prevederilor declarate neconstituţionale prin decizia Curţii Constituţionale, camera reexaminează prevederile respective şi face corelările tehnico-legislative necesare. Astfel că, atunci cānd celor două Camere le vine rāndul să se pronunţe, fiecare dintre ele votează īn primul rānd raportul Comisiei Juridice.



Īn cazul īn care Preşedintele Romāniei se decide să ceară reexaminarea textului unei viitoare legi, gest pe care poate să-l facă o singură dată, pentru un proiect de lege, el trebuie să folosească acest drept al său īn maximum 20 de zile de la primirea spre promulgare. Īn această situaţie, cea care se pronunţă asupra solicitării preşedintelui este comisia avizată iniţial īn fond, iar cele două Camere votează eventualele modificări cu majoritatea cerută de tipul de lege astfel blocată de la promulgare. După discutarea solicitarii Preşedintelui, noua trimitere spre promulgare īl obligă pe acesta să procedeze la aceasta īn maximum 10 zile de la primire.

multumesc,



Avand in vedere raportul de specialitate al Administratiei pentru Supravegherea Cainilor fara Stapan
Bucuresti nr. 2241/11.07.2008;
In conformitate cu art. 3 lit. \".c\" si \"d\" din HG. nr. 955/15.06.2004 pentru aprobarea reglementarilor
cadru de aplicare a Ordonantei Guvernului nr.71/2002 privind organizarea si functionarea serviciilor publice de
administrare a domeniului public si privat de interes local.
In conformitate cu Legea 205/2004 privind protectia animalelor, cu modificarile si completarile ulterioare
prin Legea nr.9/2008 .
In conformitate cu OUG 155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a cainilor fara stapan
aprobata prin Legea 227/2002.
In temeiul art.63, alin 5, lit a si b; art.68, alin.1 din Legea 215/2001, privind administratia publica locala,
cu modificarile si completarile ulterioare;
Art.1. Incepand cu data prezentei , Administratia pentru Supravegherea Cainilor fara Stapan Bucuresti va
steriliza, identifica prin crotaliere si microcipare , vaccina antirabic, cainii asumati de ONG-uri, cu resurse
materiale si umane proprii.
Art.2. ONG-urile, care doresc asumarea cainilor, vor incheia protocol cu Administratia pentru Supravegherea
Cainilor fara Stapan Bucuresti, conform anexei 1, prin care se obliga sa prezinte la adaposturile ASCSB cainii
doriti a fi adoptati, conform prevederilor legale.
Capturarea cainilor fara stapan se face:
- de catre personalul angajat si instruit in acest sens din A.S.C.S.;
- capturarea se face prin aplicarea unui tratament adecvat (nu brutal), iar personalul A.S.C.S. este vaccinat antirabic;
- persoanele care captureaza cainii sunt in echipe de cate doi plus soferul autospecialelor A.S.C.S. si poarta echipament de protectie si ecuson personalizat;
- capturarea se face cu crose speciale, formata din tije de aluminiu care au la capat o bucla care se gliseaza in jurul gatului cainelui;
- pentru cainii foarte agresivi se utilizeaza pusca cu tranchilizant pe baza de gaz carbonic comprimat pentru propulsarea unor seringi pe cale intramusculara, substanta utilizata fiind hidroclorura de ketamina si xylazina;
- transportul cainilor se face in vehicule inchise de tip camioneta (autospeciale);
- vehiculele sunt ventilate natural si asigura protejarea animalelor de inteperii;
Adoptia, se refera la modalitatea de ridicare a unui caine din bazele A.S.C.S.. Adoptia poate fi facuta de orice persoana fizica ce indeplineste urmatoarele conditii:
- varsta peste 18 ani
- dovada domiciliului unde va fi ingrijit cainele (declaratie pe propria raspundere / copie BI/CI)

OBLIGATIILE ADOPTATORULUI
1. Sa asigure bunastarea si protectia cainelui strict pe spatiul privat.
2. Sa prezinte anual cainele in adaposturile A.S.C.S. in vederea vaccinarii antirabice obligatorii.
3. Sa nu abandoneze cainele si sa-l supravegheze pe spatiul public, prin portul zgarzii si lesei in locurile aglomerate.
4. In cazul in care cainele nu mai este dorit, se va returna A.S.C.S., iar in cazul decesului animalului sau instrainare va anunta conducerea adapostului de unde s-a facut adoptia pentru a se opera in baza de date a efectivelor canine de pe raza Municipiului Bucuresti.

OBLIGATIILE A.S.C.S. IN VEDEREA ADOPTIEI
1. Sa sterilizeze si sa deparaziteze extern si intern cainele.
2. Sa identifice cainele si sa centralizeze datele propietarului.
3. Sa intocmeasca carnete de sanatate la care se va atasa un set de analize de laborator GRATUIT, cu acordul propietarului.
4. Sa vaccineze antirabic cainele si sa aduca la cunostinta propietarului obligativitatea vaccinarii anuale.
5. Sterilizarea gratuita a cainilor ce vor fi adoptati de ONG-uri, cu obiectivul general de limitare a inmultirii poplatiei canine in Municipiul Bucuresti.
Multumesc!
Cu stima,
MARIANA BOTOGAN
CONSILIER ASISTENTA
Tel: 031.805.34.71
Fax: 031.805.34.70
Mobil: 0728.728.814
E-mail: mariana.botogan@asistentapentruconsumatori.ro
Adresa: Bdul Preciziei, nr. 1, sector 6, Bucuresti, Romania, PRECIZIEI BUSINESS CENTER, etaj 4