Cred ca, la acest moment, Raportul pe Justitie a aratat inca odata ca, numai cu vointa politica , cu oameni politici puternici, putem sa schimbam lucrurile in Romania.
Spun asta pentru ca, daca acum cateva luni de zile, toata lumea politica, mass-media, il punea la zid pe Presedintele Basescu pe tema codurilor asa cum scriam aici http://www.urbaniulian.ro/2009/05/14/ong-urile-din-mass-media-au-cerut-si-obtinut-eliminarea-dreptului-la-replica-din-codul-civil-drept-multumire-anunta-ca-basescu-si-urban-trebuie-sa-infunde-puscaria/.
S-a demonstrat prin raportul pe justitie publicat in iulie 2009, ca , adoptarea Codurilor Civil si Penal, a fost lauda principala adusa de CE Romaniei. Asadar, iata ca este nevoie de vointa si fermitate politica daca vrem sa obtinem rezultate.
In acest sens, daca suntem realisti, am observa faptul ca, la acest moment, procedurile legale prin care se poate incepe urmarirea penala impotriva unui parlamentar-ministru, si anume avizarea acesteia de catre Parlament, se constituie intr-un circ politic, care nu genereaza decat scandal, daca ne uitam la cazurile Nastase, Mihailescu sau Ridzi. Scandal in care, atat imaginea parlamentarilor-ministri, cat si a partidelor din care fac parte. Scandal care scade credibilitatea Guvernului si Parlamentului in fata cetatenilor. Ba chiar, aceste proceduri, au ajuns sa fie adevarate scuturi de protectie in fata legii.
Ca atare, aceasta imunitate a parlamentarilor-ministri trebuie sa dispara ea fiind nejustificata, si asta va fi in interesul tuturor : politicieni [ care vor evita scandalul ] , magistrati [ care nu se vor mai putea plange ca sunt blocate anchetele de catre Parlament ] , partide politice. In acest sens, senatorul PDL de Ilfov Urban Iulian va depune vineri 24 iulie 2009, o initiativa legislativa de eliminare a imunitatii in cazul parlamentarilor-ministri.

Un parlamentar obisnuit poate fi urmarit penal fara incuviintarea Camerei din care face parte, pe cand un parlamentar care este si ministru nu poate fi urmarit penal decat daca exista acordul unei majoritati de doua treimi. Este un tratament discriminatoriu ce situeaza parlamentarii-ministri deasupra legii.

Cazul uneia dintre ultimele decizii ale Curtii Constitutionale nu face exceptie de la regula schitata anterior. Miza confruntarii ce opunea parlamentul presedintiei, Parchetului General si Ministerului Public era identificabila fara dificultate: care avea sa fie statutul fostilor si actualilor ministri, membri ai Camerelor, in conditiile in care avizul dat de presedinte deschidea calea urmaririi penale?
Curtea Constitutionala a instituit obligativitatea obtinerii acordului Camerei sau al Senatului in toate ipotezele in care Parchetul General intentioneaza deschiderea urmaririi penale la adresa demnitarilor executivi, actuali si fosti, demnitari ce au in comun calitatea de parlamentar detinuta la momentul sesizarii. Cel de-al doilea caz atribuie presedintelui calitatea de a aproba initierea urmaririi penale in situatiile in care cei vizati nu au si calitatea de reprezentanti ai natiunii. http://www.revista22.ro/curtea-si-imunitatea-penala-4423.html

"In momentul de faţă există două tipuri de regim al imunităţii parlamentare: unul care priveşte membrii Parlamentului care nu au şi calitatea de membru al Guvernului şi unul care priveşte membrii Parlamentului care au şi cea din urmă calitate", arată documentul. In primul caz se aplică doar dispoziţiile articolului 72 din Constituţie, referitor la imunitatea parlamentară. In cel de-al doilea caz, este impusă o condiţie suplimentară: urmărirea penală este cerută de Camera Deputaţilor, Senat şi preşedintele Romaniei (art. 109, alin. 2), condiţie care a fost interpretată de Curtea Constituţională in sensul că nu este necesară doar cererea de urmărire penală adresată de preşedinte, ci este nevoie şi de incuviinţarea Camerei din care face parte membrul Guvernului vizat de urmărirea penală.Constituţionalişii spun că, astfel, miniştrii parlamentari beneficiază in prezent de o imunitate "exorbitantă" in raport cu rolul şi limitele instituţiei constituţionale a imunităţii parlamentare. Prin urmare, impunerea incompatibilităţii intre funcţiile de membru al Guvernului şi cea de membru al Parlamentului ar face ca procedura descrisă de art. 109, alin. 2 să se aplice exclusiv membrilor Guvernului, iar cea descrisă de art. 72 doar membrilor Parlamentului.

Solutia ? Amandoua categoriile de parlamentari trebuie sa poata fi deferite justitiei fara acordul Parlamentului, adica un proiect de lege de eliminare a imunitatii pentru parlamentarii ministri, astfel incat inceperea urmaririi penale impotriva acestora sa se poata face fara acordul Camerei din care fac parte. Pentru a elimina abuzurile se va mentine prevederea privind acordul Parlamentului in cazul retinerii, arestarii si perchezitiei, in cazul urmaririi penale."Astfel recastigam increderea populatiei in clasa politica, dar si in actul de justitie", a spus Emil Boc la 14 iulie 2008.

Procurorul general al României, Codruţa Kovesi, a spus, miercuri, la Realitatea TV, că a primit de la Parlament cererea de urmărire penală pe numele senatorului PSD Şerban Mihăilescu, pe care a trimis-o la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA).Procurorul general a făcut această declaraţie pentru a arăta modul în care sunt blocate anchetele judiciare din cauza Parlamentului."Dacă mai aşteptam câteva zile, se împlinea un an de când am trimis dosarul la Parlament", a spus Kovesi.Procurorul general a subliniat că rezolvarea acestor cazuri constă în modificarea Constituţiei.Senatorii au aprobat, în 10 iunie, cu 77 voturi "pentru", 29 "împotrivă" şi două voturi anulate, solicitarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de avizare a începerii urmăririi penale împotriva senatorului PSD Şerban Mihăilescu.